TEME STATISTICĂ

ECONOMICE

Se dă următoarea repartiție statistică unidimensională, având la baza o

variabilă continuă de următoarea formă:

X: (⟦ 0−100
152
⟧ ⟦ 100−200 ⟧ ⟦ 200−300 ⟧ ⟦ 300−400 ⟧ ⟦ 400−500 ⟧
15 83 49 20 )
X este variabila sau caracteristica de la baza seriei statistice și reprezintă
numărul de societăți comerciale care au înregistrat profit, exprimată în mii lei.

Referitor la această serie statistică se cere:

R1

a) să se calculeze valoarea medie fără zecimale (3 puncte);

b) să se caracterizeze reprezentativitatea valorii medii folosind parametrul
„abaterea medie pătratică“, calculat sub formă absolută (3 puncte);
c) să se caracterizeze reprezentativitatea valorii medii folosind parametrul
„abaterea medie pătratică“, calculat sub formă relativă (2 puncte);
d) să se interpreteze rezultatele de la punctele a), b) și c) (2 puncte).

R2

a) să se calculeze valoarea mediană (3 puncte);

b) să se caracterizeze reprezentativitatea valorii mediane folosind parametrul
„abaterea medie interquartilă“, calculat sub formă absolută (3 puncte);
c) să se caracterizeze reprezentativitatea valorii mediane folosind parametrul
„abaterea medie interquartilă“, calculat sub formă relativă (2 puncte);
d) să se interpreteze rezultatele de la punctele a), b) și c) (2 puncte).

R3

a) să se calculeze valoarea modală (3 puncte);

b) să se efectueze analiză statistică a asimetriei folosind coeficientul asimetriei a
lui FISHER (5 puncte);
 c) să se interpreteze rezultatele de la punctele a) și b) (2 puncte).

R4

a) să se efectueze analiză statistică a boltirii folosind coeficientul boltirii a lui

FISHER (5 puncte);
b) să se calculeze dispersia seriei statistice în raport cu variabila X (3 puncte);
c) să se interpreteze rezultatul de la punctul a) (2 puncte).

REZOLVARE :

R1

a) Pentru a calcula valoarea mediana transformam seria de intervale in serie discrete:

X: (152
50 150 250 350 450
15 83 49 20 )
Valoarea Mediana se determina astfel:
R

∑ Xi N i 50∗152+150∗15+250∗83+350∗49+ 450∗20 56750

X = i =1R = = = 177.89968652=>
152+ 15+83+ 49+20 319
∑ Ni
i=1
Valoarea mediana fara zecimale = 178 mii lei
R

∑ (x i− X )2∗N i
2 i=1
b) σ x = R =
∑ Ni
i=1

(50−17 8) ∗152+ ( 150−17 8 )2∗15+ ( 250−17 8 )2∗83+ ( 350−17 8 )2∗49+ ( 450−17 8 )2∗20
2
=
319

5861696
= =18,375.222571 => σ x =√ 18376.0219436≈135.5552381 mii lei
319
R
c) σ x =∑ ( x i−X ) ∗f i
2 2

i=1

Frecventa relativa:

152+15+83+49+20 = 319
f1 = 152/319 = 0.476; f2 = 15/319 = 0.047; f3 = 83/319 = 0.260; f4 = 49/319 = 0.153; f5 = 20/319 = 0.062;
2
σ x =¿
2 2 2 2 2
(50−17 8) ∗0.476+ (150−17 8 ) ∗0.047+ ( 250−17 8 ) ∗0.260+ ( 350−17 8 ) ∗0.153+ ( 450−17 8 ) ∗0.062
= 18296.832

σ x =√ 18297.142=135.26 5783 mii lei

σx
d) V x = ∗100
X
La o medie de 178, avem o abatere medie sub forma absoluta de 135.5552381 si o abatere medie
sub forma relativa de 135.265783, astfel ca :

I 135.5552381
V x= ∗100=0.76 155∗100=76.155 %
17 8

II 135.265783
V x= ∗100=0.7 5992∗100=7 5 . 992 %
17 8

Avand in vedere ca ambele variatii calculate depasesc mult coeficientul de variatie a lui Pearson (30%),
valorile medii nu sunt reprezentative.

R2

a) Ca sa calculam valoarea mediana, trebuie aflat rangul

R
1 1
rM = e
∑
2 i=1
N i=N ( M e ) = ∗319=159.5
2

M e ∈[100−200 ]

F N ( M e ) −F N ( x Me )
M e =x Me + ∗l Me
f Me

unde x Me este limita inferioara a intervalului median, F Me este frecventa cumulata pana la mediana care
este rangul medianei, F ( x Me ) este frecventa cumulata pana la limita inferioara a intervalului median; f Me
este frecventa intervalului median si l Me este lungimea intervalului median.

159.5−152
M e =100+ ∗100=150 mii lei
15

Asta inseamna ca jumatate din companii au castigat intre 0 si 150 mii lei si cealalata jumatate au castigat
intre 150 mii lei si 500 mii lei.
 b) pentru a calcula „abaterea medie interquartilă“, calculat sub formă absolută, incepem prin a
calcula quartilele.
Q1=x F ( Q1 )−F (x Q 1)
Q 1+ ∗l Q 1
f Q1

Calculam Rangurile
p∗1 1∗1
rQ 1 = ∗∑ N i= ∗319=76.56 mii lei
n 4
p∗1 2∗1
rQ 2 = ∗∑ N i= ∗319=159.5 mii lei
n 4
p∗1 3∗1
rQ 3 = ∗∑ N i= ∗319=239.2 5 mii lei
n 4

76.56−0 153
Q 1 ∈ [0−100]Q 1=0+ ∗100= ∗100=50.3684 2 mii lei
152 4

Q2 ∈[100−200]
159.5−152 7.5
Q 2=100+ ∗100=100+ ∗100=150 mii lei
15 15

Q3 ∈[200−300]
239.25−167 153
Q 3=200+ ∗100=200+ ∗100=187.048193 mii lei
83 4
Abaterea interquartilica o calculam folosind formula
M e −Q1 +Q3−M e −Q 1+ Q 3 187.04819 3−50.3684 2
dQ= = = =68.339 9%
2 2 2

c) Forma relativa o vom calcula folosind formula:

dQ 68.3399
V Q= ∗100= ∗100=42.8463 %
Me 159.5

d) Folosind informatiile furnizate in subpunctele R2a, R2b, R2c putem determina ca seria se
structureaza dupa cum urmeaza :

X: (⟦ 0−50.3
25 %
7 ⟧ ⟦ 50.3 7−150 ⟧ ⟦ 150−187.05 ⟧ ⟦ 187.05−500 ⟧
25 % 25 % 25 % )
De asemenea, putem observa o abatere (in forma ei absoluta) de peste 68% de la mediana, cele 50%
din valorile variabilei cuprinse intre Q1 si Q3, respectiv peste 42%, in forma ei relativa. Prin asta putem
determina ca Mediana nu este reprezentativa.

R3

a) Valoarea modala o vom calcula folosind formula:

∆−1
M 0=x M + ∗l unde:
0
∆−1 +∆ 1 M 0
M 0−¿ valoarea modala

x M - limita inferioara a intervalului modal

0

∆−1 - diferenta dintre frecventa intervalului modal si frecventa intervalului precedent

∆ 1 - reprezinta diferenta dintre frecventa intervalului modal si frecventa intervalului urmator

l M - lungimea intervalului modal

0

Clasa modala va fi clasa cu cea mai mare frecventa. In cazul nostru va fi cea pentru intervalul 0-100 mii lei,
avand o frecventa de 152 companii.

∆−1 152−0
M 0=x M + ∗l M =0+ ∗100=52.595 2 miilei
0
∆−1 +∆ 1 0
( 152−0 ) + ( 152−15 )

b) analiză statistică a asimetriei folosind coeficientul asimetriei a lui FISHER

3
M (X− X ) 23466240 23466240
α 3= 3
= 3
= =9.48155 7
σx (135.265783) 2474935.313744

3 3 3 3 3 3
M ( X− X ) =( 50−178 ) + ( 150−178 ) + ( 250−178 ) + ( 350−178 ) +(450−178) =23466240

Avand in vedere valoarea pozitiva a lui α 3, rezulta ca distributia este inclinata puternic spre dreapta.

c) Rezultatul de la R3a ne spune ca cele mai multe companii au inregistrat un profit de 52.5952 mii lei (dar
nu mai mult de 152 de companii). De asemenea, bazat pe rezultatul R3b, putem spune urmatoarele: In
mod normal valorile asimetriei lui Fisher s-ar regasi in intervalul |-2, 2|. Un rezultat de 9.48 ne poate
indica ori ca exista valori eronate in setul de date primit, ori ca exista erori in procesul de calcul.

R4
a)
4
M ( X−X ) ( 50−178 )4 + ( 150−178 )4 + ( 250−178 )4 + ( 350−178 ) 4 +(450−178)4 6644769280
B4 = = = ≈ 19.84
σx
4
(135.265783)
4
334774063.087976

'
B4 =B 4−3=19.848418−3=16.848418
2
b) σ x =¿
2 2 2 2 2
(50−178) ∗0.476+ ( 150−178 ) ∗0.047+ ( 250−178 ) ∗0.260+ (350−178 ) ∗0.153+ ( 450−178 ) ∗0.062
= 18296.832
Avand in Vedere rezultatul obtinut, putem spune că există o variație semnificativă între valorile individuale
ale setului de date. Datele sunt foarte dispersate în jurul mediei. De asemenea, dispersia mare poate
indica o stabilitate redusă sau o variație semnificativă între observații. Mai mult, valorile ridicate ale
varianței pot indica o distribuție cu cozi lungi, ceea ce înseamnă că există posibilitatea de a avea valori
extreme sau outliers care contribuie la dispersia generală. Iar in final, o varianță mare poate sugera că
măsurătorile sau observațiile nu sunt foarte precise sau fiabile.
c) Excesul extrem al boltirii, gasit la punctul R4a indică o boltire semnificativă a distribuției. Acest rezultat
sugerează că distribuția datelor este extrem de aplatizată sau extinsă, poate fi influențată de valori
extreme sau are caracteristici neobișnuite. Este important să examinam distribuția datelor și să
investigham factorii care contribuie la acest coeficient de boltire mare. Analizând histograma sau graficul
de densitate al datelor, am putea obține o imagine mai clară a formei distribuției și a potențialelor
anomalii.