An Școlar 2022–2023

PORTOFOLIU
EVALUAREA NAȚIONALĂ 2023

MATEMATICĂ
 PORTOFOLIU
EVALUAREA NAȚIONALĂ 2023
– Matematică –

NU DISTRIBUIȚI DOCUMENTUL UNEI TERȚE PERSOANE FĂRĂ ACORDUL SCRIS AL PROPRIETARULUI!

NEW EDU DEȚINE DREPTURILE DE AUTOR IAR PORTOFOLIUL ESTE DESTINAT EXCLUSIV BENEFICIARILOR ÎNSCRIȘI LA CURSURI.
MULȚUMIM PENTRU ÎNȚELEGERE ȘI SPOR LA PREGĂTIRE!
Cl
s.aVI
II
-a
 FIȘĂ ALGEBRĂ CLASA A VIII-A

- Reuniunea A U B = { x/xϵA sau xϵB}

Toate elementele luate o singura data
- Intersectia A ∩ B = { x/xϵA si xϵB}
Toate elementele comune luate o singura data
- Diferenta A \ B = { x/xϵA si x ∉B}

Toate elementele din A care nu sunt si in B

- Cardinalul unei mulțimi este numărul de elemente al mulțimii. Se notează cu |A|.
N – multimea numerelor naturale
N = {0; 1; 2; 3; … }
Z – multimea numerelor intregi

Z = { - ∞, -n, … -1, 0 , 1, … n, … ∞}

Q = mulțimea numerelor raționale

𝑚
Q - { 𝑛 / m, n ϵ Z, (m, n) = 1, n ≠ 0 }
Intra fractiile ordinare, fractiile zecimale finite, fractiile zecimale periodice si fractiile zecimale
periodice mixte.
R\Q = numerele irationale
𝜋; ±√2; ±√3; . ..
𝜋 constanta cercului
Cele care nu sunt patrate perfecte
Numere consecutive : n; n + 1; n + 2; n + 3; …
Numere pare consecutive : 2n; 2n + 2; 2n + 4; 2n + 6; …
Numere impare consecutive : 2n +1; 2n +3; 2n +5; 2n + 7; …

𝑎𝑏𝑐 = 100a + 10b + c a, b, c ∈ {0; 1; 2; … 9}

𝑏𝑐 = 10b + c a ≠ 0; b ≠ 0

MARIMI DIRECT PROPORTIONALE

{𝑥, 𝑦, 𝑧} direct proportional {𝑎, 𝑏, 𝑐}

𝑥 = 𝑎𝑘
𝑥 𝑦 𝑧
 𝑎 = 𝑏 = 𝑐 = 𝑘 => {𝑦 = 𝑏𝑘
𝑧 = 𝑐𝑘
MARIMI INVERS PROPORTIONALE

{𝑥, 𝑦, 𝑧} invers proportional {𝑎, 𝑏, 𝑐}

𝑘
𝑥 =
𝑎
𝑘
 𝑎𝑥 = 𝑏𝑦 = 𝑐𝑧 = 𝑘 => 𝑦 = 𝑏
𝑘
{𝑧 = 𝑐
PROCENTE
𝑝 ·𝐴
- p% din A => 100
𝑝
- cresteri cu p%, x 1 = x0 + · x0 unde x0 = pretul initial
100
p = procentul
x1 = pretul final
𝑝
- scaderi(reduceri) cu p%, x1 = x0 - 100
· x0

PROBABILITATI
𝑐𝑎𝑧𝑢𝑟𝑖 𝑓𝑎𝑣𝑜𝑟𝑎𝑏𝑖𝑙𝑒
- p= 𝑐𝑎𝑧𝑢𝑟𝑖 𝑝𝑜𝑠𝑖𝑏𝑖𝑙𝑒

FUNCTII
f: IR → IR f(x) = ax + b
A(m,n) ϵ Gf => f(m) = n
a·m + b = n
Intersectia cu axele
𝐺𝑓 ∩ 𝑂𝑥 𝑏 𝑏
} => ax + b =0 => x = - 𝑎 A( - , 0)
𝑦 = 0 𝑎

𝐺𝑓 ∩ 𝑂𝑦
} => y = f(0) = b => B( 0, b)
𝑥 = 0

Aria triunghiului format de Gf si axele de coordonate

−𝑏
| | ∙ |𝑏|
𝑎
A∆ =
2
Distanta de la O (originea sistemului) la Gf

−𝑏
| | ∙ |𝑏| 𝑏
𝑎
d= 𝑖𝑝
unde ip 2 =|𝑏|2 + |− 𝑎|2
Punctul de intersectie a doua functii
Se rezolva ecuatia f(x) = g(x)

FORMULE DE CALCUL PRESCURTAT

(a + b)2 = a2 + 2ab + b2
(a - b)2 = a2 - 2ab + b2
a2 – b2 = (a - b)(a + b)
(a + b + c)2 = a2 + b2 + c2 + 2ab + 2ac + 2bc

INECUATII
Intervale infinite
x > a => x ϵ ( a, +∞)
x ≥ a => x ϵ ( a, +∞)
x < a => x ϵ ( - ∞, a)
x ≤ a => x ϵ ( - ∞, a)
Intervale finite
a < x < 𝑏 => x ϵ (a, b)
a ≤ x ≤ 𝑏 => x ϵ [a, b]
a < x ≤ 𝑏 => x ϵ (𝑎, 𝑏]
a ≤ x < 𝑏 => x ϵ [𝑎, 𝑏)

MODULUL
𝑥, 𝑥 > 0
|𝑥| = { 0, 𝑥 = 0
−𝑥 , 𝑥 < 0
|𝐸(𝑥)| = a
𝐸(𝑥) = 𝑎
a>0 => {
𝐸(𝑥) = −𝑎

|𝐸(𝑥)| = 0 => E(x) = 0

|𝐸(𝑥)| < a => - a < E(x) < a
|𝐸(𝑥)| ≤ a => − 𝑎 ≤ E(x) ≤ a

ECUATIA DE GRADUL II
ax2 + bx + c = 0
∆ = b2 – 4ac ( discriminant = delta)
radacinile vor fi:
− 𝑏 + √∆ − 𝑏 − √∆
X1 = x2 =
2𝑎 2𝑎
descompunere ax2 + bx + c = a(x – x1)(x – x2)

TRANSFORMAREA NUMERELOR
Fractii ordinare in fractii
𝑎
𝑏
= c, c1, c2 … cn se imparte numaratorul la numitor
Numere naturale in fractii si fractii zecimale
𝑛
n=1
n = n,000…
Fractii zecimale finite in fractii ordinare
a a1a2a3 … an
a,a1a2a3 … an(unde a1a2a3 … an este nr de zecimale) = 100...0
(unde n este nr de zerouri)
Fractii zecimale periodice simple
a 𝑎 𝑎2 𝑎3... 𝑎𝑛−𝑎
a,a1a2a3 … an(unde a1a2a3 … an este nr de cifre zecimale) = 1 99...9 (unde n este numarul de cifre 9)
Fractii zecimale periodice mixte
𝑎.𝑛𝑒𝑝.𝑝𝑒𝑟 − 𝑎.𝑛𝑒𝑝
a, nep(per) = (unde cifra 9 de atatea ori cate cifre avem la per/perioada, iar cifra 0 de atatea ori cate
99...9 00...0
cifre avem la nep/neperioada)

Puteri. Reguli de calcul cu puteri.

𝑎𝑚 ⋅ 𝑎𝑛 = 𝑎𝑚+𝑛
𝑎𝑚 : 𝑎𝑛 = 𝑎𝑚−𝑛 , 𝑎 ≠ 0
(𝑎𝑚 )𝑛 = 𝑎𝑚⋅𝑛

Mulțimea numerelor raționale

Două fracții se împart după următoarea regulă: Se înmulțește prima fracție cu cea de-a doua
inversată.
Cl
s.aVI
II
-a
 Geometria plană Clasele V-VII
Unități de măsură ____________________________________________________________ 4
Legătura între unitațile de măsură ______________________________________________ 4
Lungime __________________________________________________________________ 4
Capacitate_________________________________________________________________ 4
Masă _____________________________________________________________________ 5
Arie ______________________________________________________________________ 5
Volum ____________________________________________________________________ 6

Noțiuni introductive în geometrie _______________________________________________ 7

Punctul ___________________________________________________________________ 7
Dreapta ___________________________________________________________________ 7
Semidreapta _______________________________________________________________ 7
Segmentul de dreaptă ________________________________________________________ 7
Mijlocul unui segment _______________________________________________________ 8
Linia frântă ________________________________________________________________ 8
Linia curbă ________________________________________________________________ 8
Semiplanul ________________________________________________________________ 8
Planul ____________________________________________________________________ 8

Unghiul _____________________________________________________________________ 9
Noțiuni introductive _________________________________________________________ 9
Clasificare ________________________________________________________________ 9

Dreapta____________________________________________________________________ 11
Drepte perpendiculare ______________________________________________________ 11
Drepte paralele ____________________________________________________________ 11

Simetrii ____________________________________________________________________ 11
Simetria unui punct față de un alt punct_________________________________________ 11
Simetria unui punct față de o dreaptă __________________________________________ 11

Triunghiul _________________________________________________________________ 12
Noțiuni introductive ________________________________________________________ 12
Clasificare _______________________________________________________________ 12
După laturi _____________________________________________________________ 12
După unghiuri ___________________________________________________________ 12

Pagina 1 din 27
 Triunghiuri congruente______________________________________________________ 13
Cazuri de congruență _______________________________________________________ 13
Triunghiuri asemenea _______________________________________________________ 13
Cazuri de asemănare _______________________________________________________ 13
Linii importante în triunghi __________________________________________________ 14
Înălțimea _______________________________________________________________ 14
Mediana _______________________________________________________________ 14
Mediatoarea ____________________________________________________________ 14
Bisectoarea _____________________________________________________________ 15
Linia mijlocie ___________________________________________________________ 16
Proprietățile triunghiului isoscel ______________________________________________ 16
Proprietățile triunghiului echilateral ___________________________________________ 16
Proprietățile triunghiului dreptunghic __________________________________________ 16
Trigonometrie _____________________________________________________________ 17
Teorema lui Thales _________________________________________________________ 17
Teorema bisectoarei ________________________________________________________ 18

Patrulatere _________________________________________________________________ 19
Noțiuni introductive ________________________________________________________ 19
Paralelogramul ____________________________________________________________ 19
Dreptunghiul ______________________________________________________________ 19
Pătratul __________________________________________________________________ 20
Rombul __________________________________________________________________ 20
Trapezul _________________________________________________________________ 20
Noțiuni introductive ______________________________________________________ 20
Clasificare______________________________________________________________ 20
Patrulatere ortodiagonale ___________________________________________________ 21

Cercul _____________________________________________________________________ 22
Noțiuni introductive ________________________________________________________ 22
Elementele cercului ________________________________________________________ 22
Sectorul de cerc ___________________________________________________________ 22
Unghiuri în cerc ___________________________________________________________ 22
Poziția relativă a unui cerc și a unei drepte ______________________________________ 23
Poziția relativă a două cercuri ________________________________________________ 24
Poligoane înscrise în cerc și poligoane circumscrise cercului _______________________ 25

Pagina 2 din 27
Poligoane regulate _________________________________________________________ 25
Noțiuni introductive ______________________________________________________ 25
Hexagonul regulat _______________________________________________________ 25
Apotema unui poligon ____________________________________________________ 26
Poligoane înscrise ________________________________________________________ 26

Pagina 3 din 27
 Unități de măsură
Legătura între unitațile de măsură
1 Kg = 1 l = 1 dm3 .
Lungime
Unitate de bază Multiplii metrului
Metrul Decametrul Hectometrul Kilometrul
m dam hm Km
Transformări de bază
1000 m = 100 dam = 10 hm = 1 Km
100 m = 10 dam = 1 hm = 0.1 Km
10 m = 1 dam = 0.1 hm = 0.01 Km
1m = 0.1 dam = 0.01 hm = 0.001 Km

Unitate de bază Submultiplii metrului

Metrul Decimetrul Centimetrul Milimetrul
m dm cm mm
Transformări de bază
1m= 10 dm = 100 cm = 1000 mm
0.1 m = 1 dm = 10 cm = 100 mm
0.01 m = 0.1 dm = 1 cm = 10 mm
0.001 m = 0.01 dm = 0.1 cm = 1 mm

Capacitate
Unitate de bază Multiplii litrului
litrul Decalitrul Hectolitrul Kilolitrul
l dal hl Kl
Transformări de bază
1000 l = 100 dal = 10 hl = 1 Kl
100 l = 10 dal = 1 hl = 0.1 Kl
10 l = 1 dal = 0.1 hl = 0.01 Kl
1l= 0.1 dal = 0.01 hl = 0.001 Kl

Unitate de bază Submultiplii metrului

Litrul Decilitrul Centilitrul Mililitrul
l dl cl ml
Transformări de bază

Pagina 4 din 27
 1l= 10 dl = 100 cl = 1000 ml
0.1 l = 1 dl = 10 cl = 100 ml
0.01 l = 0.1 dl = 1 cl = 10 ml
0.001 l = 0.01 dl = 0.1 cl = 1 ml

Masă
Unitate de bază Multiplii kilogramului
Kilogramul Chintalul Tona
Kg q t
Transformări de bază
1000 Kg = 10 q = 1t
100 Kg = 1q= 0.1 t
10 Kg = 0.1 q = 0.01 t
1 Kg = 0.01 q = 0.001 t

Unitate de
Submultiplii kilogramului
bază

Kilogramul Hectogramul Decagramul Gramul Decigramul Centigramul Miligramul

Kg hg dag g dg cg mg
Transformări de bază
1 Kg = 10 hg = 100 dag = 1000 g 104 dg 105 cg 106 mg
0.1 Kg = 1 hg = 10 dag = 100 g 103 dg 104 cg 105 mg
0.01 Kg = 0.1 hg = 1 dag = 10 g 102 dg 103 cg 104 mg

0.001 Kg = 0.01 hg = 0.1 dag = 1g= 10 dg = 100 cg = 1000 mg

0.1 g = 1 dg = 10 cg = 100 mg
0.01 g = 0.1 dg = 1 cg = 10 mg
0.001 g
0.01 dg = 0.1 cg = 1 mg
=

Arie
Unitate de bază Multiplii metrului pătrat
Metrul pătrat Decametrul pătrat Hectometrul pătrat Kilometrul pătrat
m2 dam2 hm2 Km2

Pagina 5 din 27
 Transformări de bază
2
1 000 000 m = 10 000 dam2 = 100 hm2 = 1 Km2
10 000 m2 = 100 dam2 = 1 hm2
100 m2 = 1 dam2

Unitate de bază Submultiplii metrului pătrat

Metrul pătrat Decimetrul pătrat Centimetrul pătrat Milimetrul pătrat
2 2 2
m dm cm mm2
Transformări de bază
2
1m = 100 dm2 = 10 000 cm2 = 1 000 000 mm2
1 dm2 = 100 cm2 10 000 mm2
1 cm2 100 mm2

Volum
Unitate de bază Multiplii metrului cub
Metrul cub Decametrul cub Hectometrul cub Kilometrul cub
m3 dam3 hm3 Km3
Transformări de bază
3
1 000 000 000 m = 1 000 000 dam3 = 1 000 hm3 = 1 Km3
1 000 000 m3 = 1 000 dam3 = 1 hm3
1 000 m3 = 1 dam3

Unitate de bază Submultiplii metrului cub

Metrul cub Decimetrul cub Centimetrul cub Milimetrul cub
m3 dm3 cm3 mm3
Transformări de bază
3
1m = 1 000 dm3 = 1 000 000 cm3 = 1 000 000 000 mm3
1 dm3 = 1 000 cm3 1 000 000 mm3
1 cm3 1 000 mm3

Pagina 6 din 27
 Noțiuni introductive în geometrie
Punctul
Punctul: Nu are definiție matematică. El este urma lăsată de
instrumentul de scris. Nu are dimensiuni. Se notează
cu litere mari

Dreapta
Dreapta: Nu are definiție matematică. Ea este urma lăsată de
instrumentul de scris prin trasare de-a lungul unei
rigle. Nu se măsoară. Se notează cu litere mici.
Observații:
• Prin două puncte trece p singură dreaptă.
• O dreaptă conține o infinitate de puncte.
Definiție: Trei puncte se numesc coliniare dacă se găsesc pe aceeași dreaptă.
Notații: 𝐴 ∈ 𝑑 punctul A aparține dreptei d
𝐵 ∉ 𝑑 punctul B nu aparține dreptei d

Semidreapta
Semidreapta: O dreaptă mărginită la un capăt. Nu se
măsoară. Se notează cu două litere mari.
Capătul se numește origine

Se notează:
• [OA semidreaptă închisă
• (OA semidreaptă deschisă
Segmentul de dreaptă
Segmentul de dreaptă: O porțiune mărginită formată dintr-o
dreaptă. Se masoară și se notează cu
două litere.

Se notează:
• [AB] segmentul de dreaptă închis
• (AB) segmentul de dreaptă deschis.
Definiție: Două segmente sunt congruente dacă au aceeași lungime

Pagina 7 din 27
Notații: 𝐴𝐵 ≡ 𝐶𝐷 Se citește „segmentul AB congruent cu CD”
𝐴𝐵 ≢ 𝐶𝐷 Se citește „segmentul AB nu este congruent cu CD”
Mijlocul unui segment
Mijlocul unui segment: Este un punct ce aparține segmentului
și-l împarte în două segmente
congruente.

Linia frântă

Linia frântă: Este o linie formată din segmente de dreaptă puse cap la cap
Linia curbă

Linia curbă: O linie care nu este frântă

Semiplanul
Semiplanul: O mulțime de puncte delimitate de o dreaptă.

Planul
Definiție: Planul este reauniunea celor două semiplane cu dreapta
𝒫 = 𝒮+ ∪ 𝑑 ∪ 𝑆−

Pagina 8 din 27
 Unghiul
Noțiuni introductive
Definiție: O figură geometrică formată din două semidrepte ce
au aceeași origine
Notații:
• ̂
∢𝐴𝑂𝐵 sau 𝐴𝑂𝐵
Vârful unghiului va fi întotdeauna în mijloc
Definiție: Două unghiuri sunt congruente dacă au aceeași măsură.
Unitatea de măsură pentru unghiuri este gradul:
1° = 60’ (minute) = 3600’’ (secunde)
1’ (minut) = 60’’ (secunde)
Clasificare
1. Unghiuri nule: Au măsura de 0°, laturile sunt suprapuse

2. Unghiuri ascuțite: Au măsura mai mică de 90°

3. Unghiuri drepte: Au măsura de 90°

4. Unghiuri obtuze: Au măsura mai mare de 90°

5. Unghiuri alungite: Au măsura de 180°

Pagina 9 din 27
6. Unghiuri adiacente: Au același vârf și o latură comună

7. Unghiuri complementare: Sunt unghiuri adiacente a căror

sumă este de 90°
∢𝐴𝑂𝐵 + ∢𝐵𝑂𝐶 = 90°

8. Unghiuri suplementare: Sunt unghiuri adiacente a căror

sumă este de 180°

9. Unghiuri opuse la vârf: Sunt unghiuri care au același vârf,

iar laturile sunt semidrepte opuse
Teoremă: Două unghiuri opuse la vârf sunt congruente.
∢𝐴𝑂𝐵 + ∢𝐶𝑂𝐷

10. Unghiuri în jurul unui punct: Au același vârf,

adiacente două câte două, iar suma lor este de 360°
∢𝐴𝑂𝐵 + ∢𝐵𝑂𝐶 + ∢𝐶𝑂𝐷 + ∢𝐷𝑂𝐴 = 360°

Pagina 10 din 27
 Dreapta
Drepte perpendiculare
Definiție: dreptele perpendiculare sunt acele drepte care formează
unghiuri drepte.
Notație: 𝑎 ⊥ 𝑑

Drepte paralele
Definiție: dreptele paralele nu au nici un punct comun.
Notație: 𝑎 ∥ 𝑑

Teoremă: Două drepte paralele, tăiate de o secantă formează:

Unghiuri alterne interne (3̂; 5̂) ș𝑖 (4̂; 6̂)
Unghiuri alterne externe (1̂; 7̂) ș𝑖 (2̂; 8̂)
Corespondente congruente
(2̂; 6̂); (3̂; 7̂); (1̂; 5̂) ș𝑖 (4̂; 8̂)
Axioma lui Euclid: Printr-un punct exterior unei drepte, se poate duce o singură paralelă cu
dreapta dată

Simetrii
Simetria unui punct față de un alt punct
Spunem că A este simetricul lui B față de punctul O, dacă:
• A, O și B sunt coliniare
• 𝐴𝑂 ≡ 𝑂𝐵

Simetria unui punct față de o dreaptă

Spunem că punctul A este simetricul lui B față de dreapta
d, dacă:
• 𝐴𝑂 ⊥ 𝑂𝐵
• 𝐴𝐵 ∩ 𝑑 = {𝑂} ⇒ 𝐴𝑂 ≡ 𝑂𝐵

Pagina 11 din 27
 Triunghiul
Noțiuni introductive

Definiție: Triunghiul este o figură geometrică formată din trei laturi.

Notație: Δ𝐴𝐵𝐶
𝒫 = 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑚𝑒𝑡𝑟𝑢𝑙; 𝑝 = 𝑠𝑒𝑚𝑖𝑝𝑒𝑟𝑖𝑚𝑒𝑡𝑟𝑢𝑙; 𝒜 = 𝑎𝑟𝑖𝑎;
𝑟 = 𝑟𝑎𝑧𝑎 𝑐𝑒𝑟𝑐𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑖𝑛𝑠𝑐𝑟𝑖𝑠; ℛ = 𝑟𝑎𝑧𝑎 𝑐𝑒𝑟𝑐𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑚𝑠𝑐𝑟𝑖𝑠;
𝒫 𝑎+𝑏+𝑐
𝒫 = 𝐴𝐵 + 𝐵𝐶 + 𝐴𝐶; 𝑝 = =
2 2
𝑏×ℎ 𝑎×𝑏×𝑐
𝒜= ;𝒜= ; 𝒜 =𝑝×𝑟
2 4ℛ
𝒜 = √𝑝 × (𝑝 − 𝑎)(𝑝 − 𝑏)(𝑝 − 𝑐), 𝐹𝑜𝑟𝑚𝑢𝑙𝑎 𝑙𝑢𝑖 𝐻𝑒𝑟𝑜𝑛

Clasificare
După laturi

Triunghiul isoscel. Triunghiul echilateral.

Triunghiul scalen,
Are două laturi Are toate laturile
oarecare, laturi diferite
congruente congruente

După unghiuri
Triunghiuri ascuțit-unghice. Triunghiuri dreptunghice. Au Triunghiuri obtuz-unghice.
Au toate unghiurile ascuțite un unghi drept Au un unghi obtuz

Pagina 12 din 27
Triunghiuri congruente
Definiție: Două triunghiuri se numesc congruente dacă au laturile
și unghiurile, respectiv, congruente.
Notație: Δ𝐴𝐵𝐶 ≡ Δ𝑀𝑁𝑃
𝐴𝐵 ≡ 𝑀𝑁; 𝐴̂ ≡ 𝑀 ̂
Δ𝐴𝐵𝐶 ≡ Δ𝑀𝑁𝑃 ⇔ { 𝐴𝐶 ≡ 𝑀𝑃; 𝐵̂ ≡ 𝑁̂
𝐵𝐶 ≡ 𝑁𝑃; 𝐶̂ ≡ 𝑃̂
Cazuri de congruență
Pentru Δ oarecare Pentru Δ dreptunghic
L.U.L. C.U.
U.L.U. Ip.U
L.L.L C.C.
C.Ip.

Triunghiuri asemenea
Definiție: Două triunghiuri se numesc asemenea dacă au
unghiurile respectiv congruente, iar laturile proporționale.
Notație: Δ𝐴𝐵𝐶~Δ𝑀𝑁𝑃
𝐴̂ ≡ 𝑀̂
̂
𝐵≡𝑁 ̂
Δ𝐴𝐵𝐶~Δ𝑀𝑁𝑃 ⇔ 𝐶̂ ≡ 𝑃̂
𝐴𝐵 𝐵𝐶 𝐴𝐶
{𝑀𝑁 = 𝑁𝑃 = 𝑀𝑃
𝐴𝐵 𝐵𝐶 𝐴𝐶
= 𝑁𝑃 = 𝑀𝑃 Teorema fundamentală a asemănării.
𝑀𝑁

Cazuri de asemănare
1. Două unghiuri congruente. UU
2. Un unghi respectiv congruent și laturile unghiului congruent respectiv proporționale.
LUL
3. Toate laturile proporționale. LLL

Pagina 13 din 27
Linii importante în triunghi
Înălțimea
Înălțimea este dreapta ce trece prin vârf și cade perpendicular pe
latura opusă.
Într-un triunghi, înălțimile sunt concurente. Punctul de concurență
se numește ortocentru.

Mediana
Mediana este segmentul ce unește vârful cu mijlocul laturii opuse.
Într-un triunghi, medianele sunt concurente. Punctul de
concurență se numește centru de greutate. El se află la 2⁄3 de vârf
și 1⁄3 de bază.

Mediatoarea
Mediatoarea este dreapta perpendiculară pe mijlocul laturii.
Într-un triunghi, mediatoarele sunt concurente. Punctul de
concurență se numește centrul cercului circumscris triunghiului.

Construcția mediatoarei unui segment:

• Se ia în compas o deschizătură mai mare de jumătate din
lungimea segmentului
• Se trasează două arce de cerc din capetele segmentului
• Punctele de intersecție a celor două arce determină
mediatoarea
Teoremă: Orice punct de pe mediatoare este egal depărtat de
capetele segmentului.
Ip.: AB segment C.: 𝐴𝑀 ≡ 𝐵𝑀
d – mediatoare
𝑀∈𝑑

Demonstrație:
𝑂 ∈ 𝐴𝐵
𝑑 − 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑎𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒 ⇒ {𝑂} = 𝐴𝐵 ∩ 𝑑 } ⇒ 𝑂 𝑚𝑖𝑗𝑙𝑜𝑐𝑢𝑙 𝑙𝑢𝑖 𝐴𝐵 ⇒ 𝐴𝑂 ≡ 𝐵𝑂
𝑑 ⊥ 𝐴𝐵
Considerăm Δ𝑀𝑂𝐴 ș𝑖 Δ𝑀𝑂𝐵

Pagina 14 din 27
 − 𝑑𝑟𝑒𝑝𝑡𝑢𝑛𝑔ℎ𝑖𝑐𝑒 𝐶.𝐶
− 𝑀𝑂 𝑙𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎 𝑐𝑜𝑚𝑢𝑛𝑎 } ⇒ Δ𝑀𝑂𝐴 ș𝑖 Δ𝑀𝑂𝐵 ⇒ 𝐴𝑀 ≡ 𝐵𝑀
− 𝐴𝑂 ≡ 𝑂𝐵
Bisectoarea
Bisectoarea este semidreapta ce pornește din vârful unghiului și
are proprietatea că îl împarte în două unghiuri congruente.
Într-un triunghi bisectoarele sunt concurente. Punctul de
concurență se numește centrul cercului înscris în triunghi.

Construcția bisectoarei:
• Se ia o deschidere oarecare în compas și se trasează un arc
de cerc, având originea în vârful unghiului.
• Cu aceeași deschidere se trasează alte două arce, având
originile în punctele de intersecție ale primului arc cu
laturile unghiului.
• Bisectoarea este determinată de vârful unghiului și punctul
de intersecție al ultimelor două arce. (𝐵𝐸 − 𝑏𝑖𝑠𝑒𝑐𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒 ⇒
∢𝐴𝐵𝐸 ≡ ∢𝐸𝐵𝐶

Teoremă: Orice punct de pe bisectoare este egal depărtat de

laturile unghiului.
Ip.: (BE bisectoare C.: 𝑀𝑃 ≡ 𝑀𝑄
𝑀 ∈ (𝐵𝐸

Demonstrație:
(𝐵𝐸 𝑏𝑖𝑠𝑒𝑐𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒
} ⇒ ∢𝑀𝐵𝑄 ≡ ∢𝑀𝐵𝑃
𝑀 ∈ (𝐵𝐸
𝑀𝑃 ⊥ (𝐵𝐶 𝑠𝑖 𝑀𝑄 ⊥ (𝐵𝐴
Considerăm Δ𝑀𝐵𝑄 ș𝑖 Δ𝑀𝐵𝑃
− 𝑑𝑟𝑒𝑝𝑡𝑢𝑛𝑔ℎ𝑖𝑐𝑒 𝐼𝑝.𝑈
− 𝑀𝐵 𝑙𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎 𝑐𝑜𝑚𝑢𝑛𝑎 } ⇒ Δ𝑀𝐵𝑄 ș𝑖 Δ𝑀𝐵𝑃 ⇒ 𝑀𝑃 ≡ 𝑀𝑄
− ∢𝑀𝐵𝑄 ≡ ∢𝑀𝐵𝑃

Pagina 15 din 27
Linia mijlocie
Linia mijlocie este segmentul ce unește mijloacele a două laturi.
M mijlocul lui AB; N mijlocul lui AC
𝐵𝐶
𝑀𝑁 ∥ 𝐵𝐶; 𝑀𝑁 =
2

Proprietățile triunghiului isoscel

Triunghiul isoscel este un triunghi care are două laturi congruente.
𝐴𝐵 ≡ 𝐴𝐶
180°−∢𝐴
1. ∢𝐵 ≡ ∢𝐶 = 2
2. AD este înălțime, bisectoare și mediană
3. Înălțimile din B și C sunt congruente
4. Medianele din B și C sunt congruente
5. Bisectoarele din B și C sunt congruente
Proprietățile triunghiului echilateral
Triunghiul echilateral este un triunghi ce are toate laturile
congruente.
𝒫 =3×𝑙
𝑙 × √3
ℎ=
2
𝑙 2 × √3
𝒜=
4
1. ∢𝐴 ≡ ∢𝐵 ≡ ∢𝐶 = 60°
2. Medianele ≡ Înălțimi ≡ Bisectoare
3. Este un triunghi isoscel cu unghi de 60°
Proprietățile triunghiului dreptunghic
Triunghiul dreptunghic este un triunghi ce are un unghi drept
𝒫 = 𝐴𝐵 + 𝐵𝐶 + 𝐴𝐶
𝐶1 × 𝐶2
ℎ = 𝐴𝐷 =
𝑖𝑝
𝐶1 × 𝐶2
𝒜=
2
1. Teorema lui Pitagora 𝐵𝐶 2 = 𝐴𝐵 2 + 𝐴𝐶 2
2. Teorema catetei 𝐴𝐵 2 = 𝐵𝐷 × 𝐵𝐶; 𝐴𝐶 2 = 𝐶𝐷 × 𝐵𝐶
3. Teorema înălțimii 𝐴𝐷2 = 𝐵𝐷 × 𝐷𝐶
4. T30°: Cateta opusă unghiului de 30° este jumătate din ipotenuză
𝑖𝑝
5. T15°: Dacă avem un unghi de 15° atunci 𝐴𝐷 = 4

Pagina 16 din 27
 6. Mediana dusă din vârful unghiului de 90°, este jumătate din ipotenuză
7. Dacă M este mijlocul lui BC => M este centrul cercului circumscris triunghiului
𝐵𝐶
ℛ=
2
Trigonometrie
𝐶𝑎𝑡𝑒𝑡𝑎 𝑜𝑝𝑢𝑠𝑎
Sinus (sin) = 𝐼𝑝𝑜𝑡𝑒𝑛𝑢𝑧𝑎
𝐶𝑎𝑡𝑒𝑡𝑎 𝑎𝑙𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎𝑡𝑎
Cosinus (𝑐𝑜𝑠) = 𝐼𝑝𝑜𝑡𝑒𝑛𝑢𝑧𝑎
𝐶𝑎𝑡𝑒𝑡𝑎 𝑜𝑝𝑢𝑠𝑎
Tangentă (𝑡𝑔) = 𝐶𝑎𝑡𝑒𝑡𝑎 𝑎𝑙𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎𝑡𝑎
𝐶𝑎𝑡𝑒𝑡𝑎 𝑎𝑙𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎𝑡𝑎
Cotangentă (𝑐𝑡𝑔) = 𝐶𝑎𝑡𝑒𝑡𝑎 𝑜𝑝𝑢𝑠𝑎

Teorema fundamentală a trigonometriei:

sin2 𝑥 + cos 2 𝑥 = 1
sin 𝑥 cos 𝑥 1 1
𝑡𝑔 = ; 𝑐𝑡𝑔 = ; 𝑡𝑔 = ; 𝑐𝑡𝑔 =
cos 𝑥 sin 𝑥 𝑐𝑡𝑔 𝑡𝑔
Tabel cu valori
α sin cos tg ctg
1 √3 √3
30° √3
2 2 3

45° √2 √2 1 1
2 2
√3 1 √3
60° √3
2 2 3
Teorema lui Thales
Teorema lui Thales: O paralelă dusă la una din laturi, determină
pe celelalte două laturi segmente proporționale
𝐴𝑀 𝐴𝑁
𝑀𝑁 ∥ 𝐵𝐶 ⇒ =
𝑀𝐵 𝑁𝐶

𝐴𝑀 𝐴𝑁
Reciproca lui Thales: Dacă într-un triunghi avem 𝑀𝐵 = 𝑁𝐶 ⇒ 𝑀𝑁 ∥ 𝐵𝐶

Pagina 17 din 27
Teorema bisectoarei
Dacă AD este bisectoare în triunghiul ABC atunci:
𝐵𝐷 𝐴𝐵
=
𝐷𝐶 𝐴𝐶

Pagina 18 din 27
 Patrulatere
Noțiuni introductive
Definiție: Patrulaterele sunt poligoane cu patru laturi
Patrulatere convexe: Indiferent ce latură se prelungește, celelalte vârfuri rămîn de aceeași
parte a laturii prelungite

Paralelogramul
Definiție: Paralelogramul este un patrulater convex în care
laturile opuse sunt paralele și congruente
𝒫 = 2 × (𝐴𝐵 + 𝐴𝐷)
𝒜 =𝑏×ℎ
𝒜 = 𝐴𝐵 × 𝐴𝐷 × 𝑠𝑖𝑛𝐴̂
Proprietăți:
1. Unghiurile opuse sunt congruente 𝐴̂ ≡ 𝐶̂ ; 𝐵̂ ≡ 𝐷̂
2. Unghiurile alăturate sunt suplementare 𝐴̂ + 𝐵̂ = 𝐶̂ + 𝐷
̂ = 180°
3. Diagonalele nu sunt congruente, ele se înjumătățesc
4. Suma unghiurilor este 360° 𝐴̂ + 𝐵̂ + 𝐶̂ + 𝐷
̂ = 360°

Dreptunghiul
Definiție: Dreptunghiul este paralelogramul cu un unghi drept
𝒫 = 2 × (𝐿 + 𝑙)
𝑑 2 × sin (𝑎)
𝒜 =𝐿×𝑙 =
2
𝑑 = √𝐿2 + 𝑙 2
Proprietăți:
1. Toate proprietățile paralelogramului
2. Unghiuri drepte
3. Diagonalele sunt congruente și se înjumătățesc

Pagina 19 din 27
Pătratul
Definiție: Pătratul este un dreptunghi cu toate laturile egale
𝒫 = 4×𝑙
𝒜 = 𝑙2
𝑑 = 𝑙 × √2

Proprietăți:
1. Diagonalele sunt congruente, se înjumătățesc, sunt perpendiculare între ele și bisectoare
pentru unghiuri
Rombul
Definiție: Rombul este un paralelogram cu toate laturile
congruente
𝒫 =4×𝑙
𝑑1 × 𝑑2
𝒜= = 𝑏 × ℎ = 𝑙 2 × sin (𝐴̂)
2

Proprietăți:
1. Diagonalele nu sunt congruente, se înjumătățesc, sunt perpendiculare între ele și bisectoare
pentru unghiuri
Trapezul
Noțiuni introductive
Definiție: Trapezul este patrulaterul convex care are două laturi
opuse paralele și ne-congruente și două laturi ne-paralele
𝒫 = 𝐴𝐵 + 𝐵𝐶 + 𝐶𝐷 + 𝐴𝐷
(𝐵 + 𝑏) × ℎ
𝒜=
2

Clasificare
1. Oarecare: Laturile 2. Isoscel: Laturile 3. Dreptunghic: Are
neparalele sunt ne- neparalele sunt două unghiuri drepte
congruente congruente

Pagina 20 din 27
 Ortodiagonal: Diagonalele sunt perpendiculare între ele.
𝐵+𝑏
Trapez isoscel ortodiagonal: ℎ = 2
2
Trapez dreptunghig ortodiagonal: ℎ = 𝐵 × 𝑏

Patrulatere ortodiagonale
Definiție: Patrulaterele ortodiagonale sunt patrulaterele în
care diagonalele sunt perpendiculare între ele
𝒫 = 𝐴𝐵 + 𝐵𝐶 + 𝐶𝐷 + 𝐴𝐷
𝑑1 × 𝑑2
𝒜=
2

Linia mijlocie în trapez

Linia mijlocie în trapez este segmentul care unește mijloacele laturilor neparalele. Formula este dată
de (Baza mică + Baza mare), totul supra 2.

𝐵+𝑏
𝑙𝑚 =
2

Pagina 21 din 27
 Cercul
Noțiuni introductive
Definiție: Cercul reprezintă totalitatea punctelor din plan egal
depărtate de un punct fix numit centru
𝐿 = 2×𝜋×ℛ
𝒜 = 𝜋 × ℛ2
𝒟=2×ℛ
Elementele cercului
- Raza: Segmentul ce unește centrul cu un punct de pe cerc
- Coarda: segmentul ce unește două puncte de pe cerc
- Diametrul: cea mai mare coardă
- Arcul de cerc: porțiunea de cerc sub-întinsă de o coardă
- π (pi) este constanta cercului 𝜋 = 3.14, număr irațional
Sectorul de cerc
Definiție: Sectorul de cerc este o porțiune dintr-un cerc delimitată
de două raze
𝜋×ℛ×𝒶
ℒ𝑆 =
180°
𝜋×ℛ×𝒶
𝒜𝑆 =
360°
Unghiuri încerc
Definiție: Unghiuri la centru sunt unghiuri cu vârful în centrul
cercului și laturile sale sunt raze
̂
∢𝐴𝑂𝐵 = 𝐴𝐵

Definiție: Unghiurile înscrise în cerc sunt unghiuri ce au vârful pe

cerc, iar laturile sunt corzi sau tangente la cerc
̂
𝐵𝐶
∢𝐵𝐴𝐶 =
2

Pagina 22 din 27
Poziția relativă a unui cerc și a unei drepte
Nici un punct comun
𝑂𝐴 > ℛ
𝑂𝐴 ⊥ 𝑑
OA distanța de la O la d

Un punct comun – tangent

𝑂𝐴 = ℛ
Observație: Raza cercului este perpendiculară pe tangentă în
punctul de contact

Observație: Dintr-un punct exterior unui cerc se pot duce două

tangente congruente
𝐴𝐵 ≡ 𝐴𝐶

Două puncte comune – secantă

𝑂𝐴 < ℛ

Pagina 23 din 27
Poziția relativă a două cercuri
Nici un punct comun
Concentrice – au același centru dar raze
𝑂1 𝑂2 > ℛ1 + ℛ2
diferite

Un punct comun
Tangente interioare Tangente exterioare

Două puncte comune (secante)

𝑂1 𝑂2 < ℛ1 + ℛ2

Pagina 24 din 27
Poligoane înscrise în cercși poligoane circumscrise cercului
Definiție: Se numește poligon înscris într-un Definiție: Se numește poligon circumscris
cerc (cercul este circumscris) dacă vârfurile unui cerc (cercul este înscris) dacă laturile
poligonului sunt pe cerc poligonului sunt tangente la cerc

Exemple de poligoane înscrise în cerc

Poligoane regulate
Noțiuni introductive
Definiție: Poligoanele regulate sunt poligoane care au laturile și unghiurile respectiv congruente
Observație: Orice poligon regulat se poate înscrie sau circumscrie unui cerc
Exemple: - Triunghiul echilateral
- Pătratul
- Hexagonul regulat
Hexagonul regulat
Definiție: Hexagonul regulat este poligonul care are șase laturi
congruente
3 × 𝑙 2 √3
𝒫 = 6 × 𝑙; 𝑙 = ℛ; 𝒜6 =
2
Elemente: Are trei diagonale; Unghiurile sunt de 120°

Pagina 25 din 27
Apotema unui poligon
Definiție: Apotema unui poligon este distanța de la centrul cercului
circumscris poligonului la latura sa
180°
∢𝐴° = (𝑛 − 2) × ; 𝑛 = 𝑛𝑟. 𝑑𝑒 𝑙𝑎𝑡𝑢𝑟𝑖
𝑛

Poligoane înscrise

𝑙3 = ℛ × √3 𝑙6 = ℛ
𝑙4 = ℛ × √2
ℛ ℛ × √3
𝑎𝑝3 = ℛ × √2 𝑎𝑝6 =
2 𝑎𝑝4 = 2
2
3 × √3 3 × √3
𝒜3 = × ℛ2 𝒜4 = 2 × ℛ 2 𝒜6 = × ℛ2
4 2

Pagina 26 din 27
Cl
s.aVI
II
-a
GEOMETRIE
ÎN SPAȚIU

Clasa a VIII-a

Pag. 1
PLANUL
Determinarea planului

1) Trei puncte necoliniare A, B, C determina un plan, notat (ABC).

2) O dreapta d si un punct A nesituat pe d determina un plan unic, notat (Ad).

3) Doua drepte d1 , d2 care au un punct comun determina 21321d38v un plan unic ,

notat (d1d2 ).

Obs. Daca anumite puncte sau drepte sunt situate in acelasi plan , spunem ca ele
sunt coplanare.

PARALELISM IN SPATIU
Def. Doua drepte d1 , d2 se numesc paralele daca sunt coplanare si nu au nici un
punct in comun.

Faptul ca dreptele d1 , d2 sunt paralele il notam d1 || d2 .

Def.O dreapta d si un plan α se numesc paralele (si notam d || α) daca nu au nici un

punct in comun.

Def. Doua plane α si β se numesc paralele (si notam α|| β) daca ele nu au nici un
punct in comun.

Doua plane care nu sunt paralele se numesc secante.Cele doua plane au in comun
o dreapta.

Pag. 2
Proprietati

1. Printr-un punct exterior unei drepte trece o singura paralela la acea dreapta.

2. Daca o dreapta d este paralela cu o dreapta din planul α , atunci d este paralela
cu α sau d este continuta in α.

3. Daca o dreapta d este paralela cu un plan α , iar un plan β trece prin d si

intersecteaza planul α , atunci dreapta de intersectie a planelor este paralela cu
dreapta data.

4. Daca d este o dreapta paralela cu un plan α si A este un punct din plan , atunci
paralela la d prin A este continuta in planul α.

5. Daca doua drepte sunt paralele cu o a treia dreapta , atunci cele doua drepte sunt
paralele.

6. Daca doua plane au in comun doua puncte , atunci au in comun dreapta

determinata de cele doua puncte.

7. Printr-un punct exterior unui plan trece un singur plan paralel cu el.

8. Daca doua drepte concurente dintr-un plan sunt paralele cu doua drepte
concurente din alt plan , atunci cele doua plane sunt paralele.

9. Daca un plan intersecteaza doua plane paralele , atunci intersectiile sunt drepte
paralele.

10. Daca prin doua drepte paralele se duc plane care se intersecteaza , atunci dreapta
de intersectie a planelor este paralela cu fiecare din dreptele date.

11. Daca doua plane sunt paralele , atunci orice dreapta continuta in unul din ele
este paralela cu celalat plan.

12. Doua plane paralele determina pe doua drepte paralele , pe care le intersecteaza
, segmente congruente.

Pag. 3
PERPENDICULARITATE IN SPATIU
Proprietati

1. O dreapta este perpendiculara pe un plan daca este perpendiculara pe doua drepte

concurente din plan .

2. Fiind date o dreapta si un punct , exista un singur plan care contine punctul si
este perpendicular pe dreapta.

3. Doua drepte perpendiculare pe acelasi plan sunt paralele.

4. Printr-un punct exterior unui plan se poate duce o singura dreapta perpendiculara
pe plan.

5. Doua plane perpendiculare pe aceeasi dreapta sunt paralele.

6. (Teorema celor trei perpendiculare) Daca dintr-un punct exterior unui plan se
duce o perpendiculara pe acel plan , iar din piciorul acesteia se duce o
perpendiculara pe o dreapta continuta in plan , atunci dreapta care uneste punctul
cu piciorul celei de-a doua perpendiculare este perpendiculara pe dreapta continuta
in plan.

Pag. 4
7. (Prima reciproca a teoremei celor trei perpendiculare) Daca dintr-un punct
exterior unui plan se duc doua perpendiculare , una pe plan si alta pe o dreapta
continuta in plan , atunci dreapta care uneste picioarele celor doua perpendiculare
este perpendiculara pe dreapta din acel plan.

8. (A doua reciproca a teoremei celor trei perpendiculare) Daca intr-un punct

al unei drepte continuta in plan se duc doua perpendiculare pe aceasta, una in afara
planului si alta continuta in plan , atunci dreapta perpendiculara dusa dintr-un punct
al primei perpendiculare pe cea de-a doua este perpendiculara pe plan.

Pag. 5
9. Daca o dreapta este perpendiculara pe un plan , atunci orice plan care contine
dreapta este perpendicular cu planul dat.

10. Daca doua plane sunt perpendiculare , atunci dreapta care apartine unui plan si
este perpendiculara pe dreapta de intersectie a celor doua plane , este perpendiculara
pe celalat plan.

(!!) Daca α , β sunt doua plane secante , iar 𝛾 este masura unghiului celor doua
plane , atunci aria S a unei suprafete poligonale din planul α este legata de aria S’ a
proiectiei suprafetei poligonale in planul β prin relatia: S' = S∙cos𝛾

CORPURI DREPTE
PRISMA DREAPTĂ

Definiţie : este un corp ce are două poligoane ca baze iar feţele laterale sunt
dreptunghiuri.

Formule:

Aria laterală Al = Pb∙h

Aria totală At = Al + 2∙Ab
Volumul V = Ab∙h

PARALELIPIPEDUL
Este caz particular de prismă, are toate feţele dreptunghiuri.

Pag. 6
Formule:
Aria laterală Al = 2Lh + 2lh
Aria totală At = 2Lh + 2lh +2Ll
Volumul V = L∙l∙h

Diagonala d = √L2 + l2 + h2
( L + l + h )2 = d2 + At

CUBUL
Este caz particular de prismă, are atoate feţele pătrate

Formule:
Aria laterală Al = 4∙l2
Aria totală At = 6∙l2
Volumul V = l3

Diagonala d = l√3

Definiţie : secţiunea diagonală într-o prismă reprezintă planul format din

diagonale şi muchiile laterale.

PIRAMIDA DREAPTĂ
Definiţie: este un corp geometric care are o singură bază un poligon, iar feţele
laterale sunt triunghiuri isoscele

Pag. 7
Formule:
Pb∙ap
Aria laterală Al =
2

Aria totală A t = Al + Ab
Ab ∙h
Volumul V=
2

PIRAMIDA TRIUNGHIULARĂ

Se foloseşte triunhiul dreptunghic VOM, pentru a afla :

•
Teorema lui Pitagora: VO 2 +OM2 = VM2
• ̂
Unghiul făcut de o faţă laterală cu planul bazei: VMO
•
Distanţa de la piciorul înălţămii la o faţă laterală:

VO∙OM
d(O,(VBC)) =
VM

Pag. 8
Se foloseşte triunghiul VAM pentru a afla:
Distanţa de la un vârf al piramidei la o faţă laterală opusă lui
AM∙VO
d(A,(VBC)) =
VM

TETRAEDRUL REGULAT

Fiind o piramidă triunghiulară regulată, toate formulele piramidei triunghiulare

regulate sunt valabile și la tetraedrul regulat.
Toate cele 4 fețe sunt triunghiuri echilaterale.
Formule:
3𝑙 2 ⋅√3 𝑙 4 √3 2
m=l; 𝐴𝑙 = ; 𝐴𝑡 = 4 ⋅ = 𝑙 √3 ;
4 4

Pag. 9
TRUNCHIUL DE PIRAMIDĂ
Definiţie: este un corp geometric format din două baze poligoane asemenea, iar
feţele laterale sunt trapeze isoscele.
Formule:
(PB +Pb )∙ap
Aria laterală Al =
2

Aria totală At = Al + Ab + AB
h
Volumul V = ∙( AB + Ab + √AB Ab )
3

D’ C’

O’
M’
A’
B’

D C

M
O

A B

Înălţimea piramidei din care provine trunchiul :

VO′ O′ M′ VM′
ΔVOM ≅ ΔVO'M' adică = =
VO OM VM

P a g . 10
CORPURI ROTUNDE
Definiţie: sunt corpuri care au ca baze cercuri congruente sau asemenea.

CILINDRUL
Definiţie: corp geometric obţinut prin rotirea unui segment paralel cu axele în
jurul uneia dintre acestea.

Elemente :
• Raza : segmentul ce uneşte centrul cercului de la bază cu un
punct de pe el.
• Înălţimea : segmentul ce uneşte centrele celor două baze.
• Generatoarea : segmentul imaginar, paralel cu înălţimea ( în
acest caz ) ce uneşte două puncte de pe baze.

Formule:
Aria laterală Al = 2πRG
Aria totală At = 2πR( R + G )
Volumul V = πR2G = πR2h

P a g . 11
 G=h
Secţiunea axială: este un poligon format din diametrele cercurilor şi cele două
generatoare. În cazul cilindrului secţiunea axială este un dreptunghi.

Desfăşurarea cilindrului

poligo

Este un dreptunghi în care L = 2πR şi l = h = G

CONUL
Definiţie: este un corp geometric obţinut prin rotirea unui segment oblic ce are un
punct comun cu una dintre axe, în jurul acesteia.

P a g . 12
Formule:
Aria laterală Al = πRG
Aria totală At = πR( R + G )
πR2 h
Volumul V=
3

G2 = R2 + h2
Secţiunea axială a unui con este un triunghi isoscel.

Desfăşurarea conului
Conul se desfăşoară într-un sector de cerc.

Dacă r este raza sectorului şi β este unghiul său, atunci avem că :

πrβ
2πR =
1800

P a g . 13
 πr2 β
πR2G =
3600

TRIUNCHIUL DE CON
Definiţie : este un corp geometric obţinut prin rotirea unui segment oblic în jurul
unei axe.

Formule:

Aria laterală Al = 2πG(R+r)

Aria totală At = Al + πR2 + πr2
h(R2 +r2 +Rr )
Volumul V=
3

G2 = ( R – r )2 + h2

Secţiunea axială a unui trunchi de con este un trapez isoscel.

Înălţimea din care provine trunchiul se află din asemănarea triunghiurilor: fie V
vârful conuli din care provine trunchiul
ΔVOB ~ ΔVO'B'
VO′ O′ B′ VB′ r
= = =
VO OB VB R

P a g . 14
SFERA
Definiţie: totalitatea punctelor din spaţiu egal depărtate de un punct fix numit
centru.

Formule:
Aria A = 4πR2
4πR3
Volumul V=
3

Calota sferică

Definiţie: calota sferică este o porţiune dintr-o sferă tăiată de un plan.

Dacă distanţa de la centrul sferei şi plan este h, atunci :
A = 2πRh

P a g . 15
Zona sferică

Definiţie: Zona sferică este o porţiune dintr-o sferă cuprinsă între două plane
paralele ce taie sfera.
Dacă distanţa dintre cele două plane o notăm cu h , atunci A = 2πRh.

P a g . 16
 Aritmetică şi algebră
Mulţimi Numere naturale Divizibilitate
 aparţine  nu aparţine  inclusă  include − Numere consecutive = unul după altul Ex. 4;5 2│18 (2 divide pe 18) 18 3 (18 este divizibil cu 3)
Ф-mulţimea vidă (nu are niciun element) − Număr par ( cu soţ ) 0,2,4,6,8,10,…; are forma 2k − Divizorii lui 18 : 1,2,3,6,9,18
−Cardinalul unei mulţimi=câte elemente are acea mulţime. − Număr impar ( fără soţ ) 1,3,5,7,9,11,…; are forma 2k+1 − Multiplii lui 18 : 0,18,36,54,
− Mulţimi disjuncte = care nu au elemente comune − număr prim -se divide doar cu 1 şi el însuşi: 2, 3, 5, 7, 11,...
xy = 10 x + y abc = 100a + 10b + c abcd = 1000a + 100b + 10c + d
N − naturale : 0,1,2,3,... N − naturale fără 0 (nenule) :1,2,3,...
*
− număr compus -care nu este prim: 4, 6, 8, 9,10,....
− Pătratul lui 7 este 72 = 49; cubul lui 2 este 23 = 8
Z − întregi: − 4, 0, 9, + 12 −Cel mai mare divizor comun ( 8;12 ) = 4
− Pătrat perfect − este egal cu pătratul unui număr natural : 0,1, 4,9,16, 25,...
3 3
Q − raţionale: ; − 4; 3; −6,2; 3,(4) R − reale: 7; ; − 4; 3; 3,(4) Numere prime între ele − au c.m.m.d.c.=1 ( ex.15 şi 8)
Un pătrat perfect nu poate avea ultima cifră 2, 3, 7 sau 8
5 5 −Cel mai mic multiplu comun 8;12 = 24
Iraţionale: (R − Q) 7; − 2;  .... N  Z  Q  R −Cub perfect − este egal cu cubul unui număr natural : 0,1, 8, 27,
− Dacă a = 25  3  72 şi b = 26  5  7, atunci a şi b au
Operaţii cu mulţimi A = {2; 4; 7}, B = {7; 9} −Teorema împărţirii cu rest D=I  C+R, R<I
c.m.m.d.c.=25  7 şi c.m.m.m.c.=26  3  72  5
reuniunea A  B = {2; 4; 7; 9} intersecţia A  B = {7} (D=deîmparţit, I=Impărţitor, C=Cât, R=Rest)
−Câţi divizori naturali are un număr: dacă n = 25  39  72 ,
diferenţa A − B = {2; 4} produs cartezian A  B = n  ( n + 1)
−suma lui Gauss 1 + 2 + 3 + ....... + n = atunci n are (5 + 1)  (9 + 1)  (2 + 1) = 180 divizori naturali
{(2;7),(2;9),(4;7),(4;9),(7;7),(7;9)} 2
Criterii de divizibilitate
−cu 2 : dacă are ultima cifră 0,2,4,6 sau 8 (ex.  )
Reguli de calcul Factor comun −cu 3 : dacă suma cifrelor se divide cu 3 (ex. 261;1005)
− Fracţii zecimale  +   =   −  =    10 = 38,7 0,02  1000 = 20; 3x + 3 y = 3( x + y ); 7a + 28 = 7(a + 4); n − 5 = 5(2n − 1); −cu 4 : dacă nr. format din ultimele 2 cifre se divide cu 4 (ex. 912)
8 − 8k = 8(1 − k ); x 3 + x 2 = x 2 ( x + 1);  y − 6 y 5 =  y(2 − 3 y 4 ) −cu 5 : dacă are ultima cifră 0 sau 5 (ex.  )
2,3  4,25=9,775; 36,2:10=3,62; 2,7:100=0,027; 3,6:4=0,9; 0,26:0,2=2,6:2=1,3
−cu 9 : dacă suma cifrelor se divide cu 9 (ex. 495; 8001)
− Numere întregi 5 − 8 = −3; − 4 − 3 = −7; − 7 + 2 = −5; − 7 + 9 = 2; 5 − ( −2 ) = −5 + 2 = −3;
Transformarea fracţiilor zecimale −cu 10 : dacă are ultima cifră 0 (ex. 730;1900)
3  ( −5) = −15; (−4)  ( +2 ) = −8; ( −2 )  ( −3) = 6; 8 : ( −4 ) = −2; ( −5 ) : ( −1) = 5; −cu 25 : dacă nr.format din ultimele 2 cifre se divide cu 25 (ex. 375)
7 207 345
Numere pozitive : + 12; 3;.... Numere negative : −23; −2,... -Finite 0,7 = ; 0, 207 = ; 3, 45 =
10 1000 100
Opusul lui 35 este − 35; opusul lui − 8 este 8. 73 5 23 a
-Periodice simple 0,(73) = ; 2,(5) = 2 = Fracţii a - numărător, b - numitor
− Puteri 27  25 = 212 ; 510 : 53 = 57 ; (73 ) 4 = 712 ; ( 2n ) = 8n 3  ( −3) = 9;
3 2
99 9 9 b
135 − 13 122 2 2013
( −3 ) = −27; ( −1) = −1; ( −1) = 1; 15 = 1;  = 9; ( −7 ) = −7; 30 = 1; ( −6 ) = 1; 07 = 0; -Periodice mixte ,13(5) = = - subunitare; au numitorul > numărătorul. Ex. ;
3 7 4 1 1 0

900 900 9 2014

1 1 1 7 19
5−2 = ; ( −3)−3 = =− - supraunitare; au numitorul < numărătorul. Ex. ;
52 ( −3)3 27 4 18
5 Formule de calcul 5 341
1 5 2)1 3) 5 17 7 5 35 7 5 7 3 21  2  25 - echiunitare; au numitorul = numărătorul. Ex. ;
− Fracţii ordinare + = + =   = ; : =  = ;   =
6 4 6 4 12 6 4 24 2 3 2 5 10  3  35 ( a + b )( a − b ) = a 2 − b 2 5 341
9 16
- ireductibile, care nu se pot simplifica. Ex. ;
1 3 7
( a + b ) = a 2 + 2ab + b 2
2
Inversul lui 35 este ; inversul lui este 14 25
35 7 3 15(3 5
=
( a − b ) = a 2 − 2ab + b 2 - reductibile, care se pot simplifica. Ex.
2
3 4 3 4 3 5 15
Fracţii etajate  = : =  = 18 6
7 5 7 5 7 4 28 2 8
( a + b + c ) = a 2 + b 2 + c 2 + 2ab + 2bc + 2ac - echivalente = ; se recunosc astfel: 2  12 = 3  8
2
3 12
− Radicali 49 = 7; 813  813 = 813; 7  5 = 35; 374 2 = 374 a + b = ( a + b ) (a 2 − ab + b 2 )
3 3

63 = 9  7 = 9  7 = 3 7
Scoaterea factorilor de sub radical
a 3 − b3 = ( a − b ) (a 2 + ab + b 2 ) Procente 7 % din 300 =
7
 300 = 21
3 2)
3 3 2 4 3+ 2 )
4 12 + 4 2 100
Raţionalizarea numitorului = = = = ( a + b ) = a 3 + 3a 2 b + 3ab 2 + b3
; 3
3
2 2 2 3− 2 3− 2 7 Raport raportul numerelor 3 şi 5 este
5
−Calcul algebric 5x + 2x = 7x; 2y − 9y = −7y; − 3n − 5n = −8n ; a + a = 2a; ( a − b ) = a 3 − 3a 2 b + 3ab 2 − b3
2 2 2 3
2 4
Proporţie − o egalitate de două rapoarte (ex. = )
c  c = c2 ; − 3n  2n 3 = −6n 4 ; 3 ( 2n − 7 ) = 6n − 21; ( a + b )( c + d ) = ac + ad + bc + bd; 3 6
(x 2 − 3) ( x − 4 ) = x 3 − 4x 2 − 3x + 12 + ( −5 + x − y ) = − 5 + x − y ; − ( a − b + 3 ) = − a + b − 3 Aproximări
2, 3, 4, 6 se numesc termenii proporţiei
3 şi 4 sunt mezii; 2 şi 6 sunt extremii.
Fie numărul 3,1476. Aproximat cu:
Proprietatea fundamentală a unei proporţii:
Modul (valoare absolută) Comparări -o zecime prin lipsă=3,1; o zecime prin adaus=3,2
-o sutime prin lipsă=3,14; o sutime prin adaus=3,15 produsul mezilor este egal cu produsul extremilor
 x, dacă x  0 7 4
 ;
9 9
 ;
2
1
6 = 6; −3 = 3. În general, x = 
 − x, dacă x  0 5 5 2 7 9 Partea întreagă a unui număr x este [x], cel mai mare număr x y z
Numerele x, y, z sunt direct proporţionale cu 3, 5, 9 dacă = =
−9  −7; − 5  2 ; − 23  0 întreg  x. Ex. [3,7] = 3; [6] = 6; [0,25] = 0; [−3,1] = −4 3 5 9
Ex. 3 − 2 = 3 − 2, deoarece 3 − 2  0
2, 4  2, 39; − 4,1  −3,82 Partea fracţionară a lui x este definită astfel : {x} = x − [x]. x y z
Numerele x, y, z sunt invers proporţionale cu 2, 4, 7 dacă = =
1 − 2 = −(1 − 2) = 2 − 1, deoarece − 2  0 3  1; − 6  − 10 Ex.{3,7} = 0,7;  =    =   −3,1} = 0,9 1 1 1
2 4 7
nr.cazuri favorabile
Descompunerea expresiilor în factori Sisteme de ecuaţii Probabilitatea unui eveniment =
nr.cazuri posibile
− Prin factor comun -Rezolvare prin metoda substituţiei
x 3 − 5x 2 = x 2 ( x − 5) ; ( n − 4 ) + ( n − 4 ) = ( n − 4 ) ( n − 4 + 1)
5 4 4

x − y = 4 x = 4 + y x = 4 + y x = 4 + y x = 5 Medii
x1 + x2 + .... + xn
Aritmetică ma = ; În cazul a două numere:
− Prin formule     
 2 x + y = 11  2(4 + y ) + y = 11 8 + 3 y = 11 3 y = 3 y =1
n
y 2 − 25= ( y − 5 )( y+5 ) ; 9x 2 − 6x+1= ( 3x − 1)
2
x+ y 2 xy
Aritmetică ma = Geometrică mg = xy Armonică mh =
− Prin grupări de termeni 2 x+ y
-Rezolvare prin metoda reducerii
2n 3 + 2n 2 + 7n + 7 = 2n 2 ( n + 1) + 7 ( n + 1) = ( n + 1) ( 2n 2 + 7) Media aritmetică ponderată a numerelor 10; 12; 9 , având
x + 6 x + 8 = x + 4 x + 2 x + 8 = x ( x + 4 ) + 2 ( x + 4 ) = ( x + 4 )( x + 2 )
2 2  a − b = 4 │ 2  2 a − 2b = 8 10  3 + 12  6 + 9  5
  (se adună ecuaţiile) ponderile 3; 6; 5 este map =
3a + 2b = 22 3+ 6 +5
3a + 2b = 22
Inegalitatea mediilor mh  mg  ma
5a / = 30 a=6 b=4
Ecuaţia de gradul doi

Forma generală ax 2 + bx + c =0. Sistem de axe Funcţii

Spunem că am definit o funcţie pe mulţimea A cu valori în mulţimea B dacă facem
Rezolvare: calculăm  ( delta ), = b2 − 4ac.
Ox- axa absciselor
Oy- axa ordonatelor ca fiecărui element din A să-i corespundă un singur element în B.
Dacă Δ<0, ecuaţia nu are soluţii. Punctul M(5;3) f : A → B (citim “funcţia f definită pe A cu valori în B")
−b +  −b −  5 şi 3 sunt coordonatele punctului M. A - domeniul de definiţie , B - domeniul de valori
Dacă Δ>0, soluţiile sunt: x1 = , x2 =
2a 2a Numărul 5 este abscisa, iar 3 este ordonata lui M. Funcţie liniară ( de gradul I ) este o funcţie de forma f : R → R, f ( x ) = ax + b.
Ex. f ( x ) = 3x − 5
Unităţi de măsură
− Reprezentare grafică. Fie f : R → R, f ( x ) = 3x − 5
Lungime Arie Volum Capacitate Masă Timp
Calcularea coordonatelor punctelor de
3 m=30 dm 7 m²=700 dm² 5 m³=5000 dm³ 1 l=1 dm³ 4 kg=4000 g 1 oră=60 minute
intersecţie a graficului cu axele:
0,7 m=70 cm 0,05m²=500 cm² 0,03 cm³=30 mm³ 3 l=3000 ml 0,5 dag=5 g 1 minut=60 secunde
5 5
2 km=2000 m 2 km²=200 hm² 0,05 km³=50 hm³ 0,3 dal=3 l 7 cg=70 mg 1 deceniu=10 ani -cu axa Ox se rezolvă ecuaţia f ( x ) = 0 ; 3x − 5 = 0  x =  A( ;0)
3 3
3,5 cm=35 mm 1 ar=1dam²=100 m² 1 dm³=1000 cm³ 0,2 hl=20 l 2 hg=200 g 1 secol=100 ani
-cu axa Oy se calculează f ( 0 ) ; f (0) = −5  B(0; −5)
2,7 dam=0,27 hm 1 ha=1hm²=100 ari 1 m³=109 mm³ 125 ml=0,125 l 6,23 g=62,3 dg 1 mileniu=1000 ani
1,3 mm=0,13 cm 0,02 ha =2 ari= 200 m² 3 mm³=0,003 cm³ 0,07 kl=70 l 3 t=3000 kg ¼ ore=15minute Calcularea coordonatelor punctului de intersecţie a graficelor a două funcţii f şi g :
5,7 hm=570 m  m²=400 cm² 0,25 dam³=250 m³ 3 cl=0,3 dl 34 dg=0,34 g ½ ore=30 minute se rezolvă ecuaţia f ( x ) = g ( x )
 Geometrie
Unghiuri Puncte şi drepte Figuri geometrice
−congruente : au măsuri egale
Triunghi
−adiacente : au acelaşi vârf şi − puncte coliniare: sunt situate pe o dreaptă
o latură comună
−isoscel: are două laturi congruente
−drepte concurente: drepte care se intersectează −echilateral: are toate laturile congruente
−opuse la vârf : au acelaşi vârf şi laturile
unuia sunt în prelungirea laturilor celuilalt −punct de concurenţă: punctul în care se −oarecare: are laturi de lungimi diferite
Două unghiuri opuse la vârf sunt congruente intersectează două drepte −ascuţitunghic: toate unghiurile ascuţite
−complementare : două unghiuri care au suma 90º −dreptunghic: are un unghi drept
x complementul unghiului de 20º este unghiul de 70º
−semidreapta deschisă: (OA O  (
catete: laturile care formează unghiul drept
−suplementare : două unghiuri care au suma 180º −semidreapta închisă: [OA O 
x suplementul unghiului de 20º este unghiul de 160º ipotenuza: latura opusă unghiului drept
−segmente congruente: au lungimi egale [AB]  [CD]
− unghi alungit : care are 180º; unghi nul care are 0º −obtuzunghic: are un unghi obtuz
− unghi propriu : care nu este nici alungit, nici nul −drepte perpendiculare: formează Patrulater
− unghi ascuţit  90º; drept = 90º ; obtuz  90º
un unghi drept a⊥b − Paralelogram: are laturile opuse paralele
−drepte paralele: sunt în acelaşi plan şi nu Proprietăţile paralelogramului:
− unghiuri în jurul unui punct − laturile opuse sunt congruente
se intersectează a b
Suma unghiurilor în jurul − unghiurile opuse sunt congruente, iar
unui punct este 360º Axioma lui Euclid: unghiurile alăturate sunt suplementare
− Unghiuri formate de două drepte cu o secantă printr-un punct exterior unei drepte se poate − diagonalele au acelaşi mijloc
alterne interne :1 şi 7; 2 şi 8
duce o singură paralelă la dreapta dată. Dreptunghiul: paralelogramul care are
alterne externe : 3 şi 5; 4 şi 6
corespondente : 1 şi 5; 2 şi 6; un unghi drept
3 şi 7; 4 şi 8 −diagonalele dreptunghiului sunt congruente
Linii importante în triunghi
Dacă dreptele sunt paralele, aceste perechi Rombul: paralelogramul care are două
− Bisectoarea: împarte un unghi
de unghiuri sunt congruente şi reciproc. laturi alăturate congruente
în două unghiuri congruente.
Bisectoarele sunt concurente −diagonalele rombului sunt perpendiculare şi
Teoreme importante
în I - centrul cercului înscris sunt bisectoare ale unghiurilor
−suma unghiurilor unui triunghi este 180º
− Mediatoarea: perpendiculară pe Pătratul: are toate proprietăţile
−suma unghiurilor unui patrulater este 360º
mijlocul unei laturi. dreptunghiului şi rombului
− unghiurile de la baza unui triunghi
Mediatoarele sunt concurente
isoscel sunt congruente −Trapezul: are două laturi paralele şi
− într-un triunghi isoscel, bisectoarea în O - centrul cercului circumscris.
celelalte două neparalele
unghiului de la vârf este şi mediană, La triunghiul obtuzunghic, O este
situat în exterior. Τrapez isoscel: are laturile neparalele
înălţime, mediatoare.
− într-un triunghi dreptunghic, La triunghiul dreptunghic, O este în mijlocul ipotenuzei. congruente
mediana din vârful unghiului − Înălţimea: perpendiculara Τrapez dreptunghic: are un unghi drept
drept este jumătate din ipotenuză. dintr-un vârf pe latura opusă.
− într-un triunghi dreptunghic Înălţimile sunt concurente
Poliedre
care are un unghi de 30º, cateta Prisma V = A  hdreptunghiului
proprietăţile
în H - ortocentrul. B

opusă acestui unghi este

jumătate din ipotenuză.
La triunghiul obtuzunghic, H este în exterior. şi
A rombului
L = suma ariilor feţelor laterale
− Mediana: uneşte un vârf Aria totală AT = AL + 2AB
− teorema lui Thales :
cu mijlocul laturii opuse. Diagonala paralelipiped d = a 2 + b2 + c 2
AE AF
EF BC  =
EB FC
Medianele sunt concurente Diagonala cubului d = l 3
− teorema fundamentală a asemănării : în G - centrul de greutate. AB  h
Piramida V =
dacă EF BC, atunci AEF ~ ABC (sunt asemenea), adică 1 2 1 2 3
Centrul de greutate este la de bază şi de vârf: GM = AM , GA = AM
AE AF EF 3 3 3 3 AL = suma ariilor feţelor laterale
= =
AB AC BC Aria totală AT = AL + AB
raportul ariilor a două triunghiuri asemenea este egal cu
Arii şi alte formule
apotemă=înălţimea unei feţe laterale
pătratul raportului de asemănare bh ab sin u
Triunghi A = ; A = ; A = p( p − a )( p − b)( p − c ), unde p este Trunchiul de piramidă
2 2
− teorema bisectoarei: dacă AD
a+b+c h
AB AC semiperimetrul, p = (formula lui Heron) V = ( AB + Ab + AB  Ab )
este bisectoare, = 2 3
BD DC
a 3 a2 3 AL = suma ariilor feţelor laterale
Într-un  dreptunghic: Triunghi echilateral: înălţimea h = ; aria Aech. =
2 4 Aria totală AT = AL + AB +Ab
− teorema înălţimii: AD = BD  DC c c c c
Triunghi dreptunghic: înălţimea h = 1 2 ; aria Adr . = 1 2
− teorema catetei: AB = BD  BC ip 2 Corpuri rotunde
− teorema lui Pitagora: AB2 + AC 2 = BC 2 Linia mijlocie în triunghi
Cilindrul AL = 2 RG
-uneşte mijloacele a două laturi;
−unghiul la centru AOB are măsura Este paralelă cu a treia latură şi AT = AL + 2 AB
egală cu a arcului cuprins între laturi este jumătate din aceasta. V =  R² h
−unghiul înscris AMB are măsura Raza cercului înscris în triunghi r =
A Conul AL =  RG
jumătate din a arcului cuprins între laturi p
AT = AL + AB
− raza este perpendiculară pe tangentă Dd
Paralelogram A = b  h Dreptunghi A = L  l Romb A = ( sau b  h )
 R2  h
− unghiul format de o tangentă cu o coardă 2 V=
este jumătate din arcul subântins de coardă Pătrat diagonala d = l 2, aria A = l² 3
−diametrul perpendicular pe o coardă ( B + b)  h 360R
Trapez A = unghiul sectorului desfăşurării u =
înjumătăţeşte şi coarda şi arcul. 2 G
Linia mijlocie în trapez Trunchi de con
− teorema celor trei perpendiculare :
-uneşte mijloacele laturilor neparalele;
AM ⊥  , MB ⊥ d  AB ⊥ d AL =  G ( R + r )
Este paralelă cu bazele şi
Trigonometrie B+b AT = AL + AB + Ab
30° 45° 60° este egală cu media lor aritmetică: lm =
2 h
sinus=
cat.op.
; cοsinus=
cat.al.
sin
1 2 3
180 180 V= ( R 2 + r 2 + Rr )
ip ip 2 2 2 Poligon regulat : apotema an = R cos ; latura ln = 2 R sin 3
n n
tangenta=
cat.op.
; cοtangenta=
cat.al.
cos
3 2 1
( n − 2 )  180 ; Nr. diagonalelor = n ( n − 3) Sfera A =  R 2
cat.al. cat.op. 2 2 2 Măsura unghiului un =
n 2 4 R3
sin 2u + cos 2 u = 1 tg u =
sin u
tg
3
1 3 Cerc Lungimea (circumferinţa) L = 2 R, Aria A =  R ²,   3,14159265...
V=
cos u 3 3