1.

Suma lui Gauss

𝑛(𝑛+1)
1+2+3+4+...+n =
2

2. Ordinea efectuarii calculelor

I adunarea si scaderea
II inmultirea si impartirea
III ridicarea la putere
Parantezele au prioritate.

3. Reguli de calcul cu puteri

𝑎𝑛 · 𝑎𝑚 = 𝑎𝑛+𝑚
𝑎𝑛 : 𝑎𝑚 = 𝑎𝑛−𝑚
(𝑎𝑛 )𝑚 = 𝑎𝑛·𝑚
(𝑎 · 𝑏 ) 𝑛 = 𝑎 𝑚 · 𝑏 𝑛
(𝑎: 𝑏)𝑛 = 𝑎𝑚 : 𝑏𝑛 𝑏≠0
1
𝑎−1 =
𝑎

𝑎 −1 𝑏
( ) =
𝑏 𝑎

Orice numar intreg la putere para e pozitiv

4. Torema impartirii cu rest

D:I=C r
Page 1
 D=IxC+r
5. Divizibilitatea
𝑏/𝑎 sau 𝑎 ⋮ 𝑏 ⇔ 𝑎 = 𝑏 · 𝑐 ∀𝑐 ∈ N
Numerele prime sunt numerele care au ca dvizori doar pe 1 si pe el
insusi.
2,3,5,7,11,13,17,...
Numarul divizorilor unui numar se afla prin screrea numarului ca
produs de puteri cu baza numar prim.
𝑒 𝑒 𝑒
𝑛 = 𝑝11 · 𝑝22 · … · 𝑝𝑘𝑘

numarul divizorilor numarului n este : (𝑒1 + 1)(𝑒2 + 1) · … · (𝑒𝑘 + 1)

Criterii de divizibilitate
⋮ 2 <=> ultima cifra este 0,2,4,6,8
⋮ 5 <=> ultima cifra este 0,5
⋮ 10 <=> ultima cifra este 0
⋮ 3 ( ⋮ 9 ) <=> suma cifrelor este ⋮ 3 ( ⋮ 9 )

6. Cel mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.)

c.m.m.d.c. (a,b) = d <=> d|a si d|b, si d este divizibil cu orice
divizor comun al lui a si b.
Ex: c.m.m.d.c(20,50)
20 = 22 ∙ 5
Page 2
50 = 2 ∙ 52
c.m.m.d.c.(20,50) = 21 ∙ 51 = 10
7. Cel mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.)
c.m.m.m.c.(a,b) este m <=> a|m si b|m si orice alt multiplu al
numerelor a si b este divizibil cu m
Ex: c.m.m.m.c(20,50)
20 = 22 ∙ 5
50 = 2 ∙ 52
c.m.m.m.c.(20,50) = 22 ∙ 52 = 100
Obs.
Pentru gasirea c.m.m.d.c. si c.m.m.m.c. descompunem numerele
in produs de puteri de numere prime.
C.m.m.d.c. este produsul factorilor primi comuni luati o singura
data, cu exponentul cel mai mic.
C.m.m.m.c este produsul factorilor primi comuni si necomuni luati
o singura data, cu exponentul cel mai mare.
8. Medii
𝑎+𝑏
Media Aritmetica 𝑚𝑎 (𝑎, 𝑏) =
2

Media Geometrica 𝑚𝑔 (𝑎, 𝑏) = √𝑎𝑏

2𝑎𝑏
Media Armonica 𝑚ℎ (𝑎, 𝑏) =
𝑎+𝑏

9. Inegalitatea mediilor 𝑚ℎ (𝑎, 𝑏) ≤ 𝑚𝑔 (𝑎, 𝑏) ≤ 𝑚𝑎 (𝑎, 𝑏)

Page 3
 𝑎2 +𝑏2
Media patratica 𝑚𝑝 (𝑎, 𝑏) = √
2

10. Multimi
N = { 0,1,2,3,4,…} multimea numarelor naturale
N∗ = { 1,2,3,4,…} multimea numerelor naturale nenule
Z = {..., -4, -3, -2, -1, 0, 1, 2, 3, 4, ...} multimea numerelor intregi
Z* = Z/{0}
𝑎
Q = { 𝑏 |𝑎, 𝑏 ∈ 𝑍 , 𝑏 ≠ 0} multimea numerelor rationale

R – multimea numerelor reale

𝑁⊂𝑍⊂𝑄⊂𝑅
∅ multimea vida
Cardinalul unei multimi este numarul emelentelor. ( card A )
OBS:
1. ∅ ⊂ 𝐴
2. 𝐴 ⊂ 𝐴
3. 𝐴 ⊂ 𝐵 si 𝐵 ⊂ 𝐶 => 𝐴 ⊂ 𝐶
4. 𝐴 ⊂ 𝐵 si 𝐵 ⊂ 𝐴 => A=B

11. Operatii cu multimi

Reuniunea: 𝐴 ∪ 𝐵={ x / 𝑥 ∈ 𝐴 sau 𝑥 ∈ 𝐵 }
Intersectia : 𝐴 ∩ 𝐵={ x / 𝑥 ∈ 𝐴 si 𝑥 ∈ 𝐵}
Diferenta : 𝐴\𝐵={ x / 𝑥 ∈ 𝐴 si 𝑥 ∉ 𝐵}

Page 4
Produsul cartezian: A x B ={ (x,y) / 𝑥 ∈ 𝐴 si 𝑦 ∈ 𝐵}
Cardinalul unei multimi = numarul elementelor acelei multimi (cardA)
Multimea divizorior incepe mereu cu 1 si este finita.
Exemplu: 𝐷6 ={1,2,3,6)
Multimea multiplilor incepe mereu cu 0 si este infinita.
Exemplu: 𝑀6 = { 0, 6, 12,18, 24,…}

12. Fractii Ordinare

𝑎
Fractii echiunitare: , b≠ 0, a=b
𝑏
𝑎
Fractii subunitare: 𝑏 , b≠0, a <b
𝑎
Fractii supraunitare: 𝑏 , b≠0, a>b
𝑎 𝑐
Daca 𝑏
= 𝑑
<=> 𝑎 · 𝑑 = 𝑏 · 𝑐
𝑛) 𝑎
𝑎·𝑛
Amplificarea: 𝑏 = 𝑏·𝑛

a (n 𝑎:𝑛
Simplificarea: b
= 𝑏:𝑛

Fractiile ireductibile sunt cele care nu mai pot fi simplificate.

𝑎
Aflarea unei fractii dintr-un nr : 𝑏
din n este egal cu (𝑎 · 𝑚): 𝑏
𝑝·𝑎
Procent : p% din a =
100
𝑎 𝑏 𝑎+𝑏
Adunarea : 𝑛
+𝑛 = 𝑛

Page 5
 𝑎 𝑏 𝑎−𝑏
Scaderea: 𝑛
−𝑛 = 𝑛
𝑎 𝑏 𝑎·𝑏
Inmultirea: · = 𝑛·𝑚
𝑛 𝑚
𝑎 𝑏 𝑎 𝑚 𝑎·𝑚
Impartirea: : =𝑛·
𝑛 𝑚 𝑏
= 𝑛·𝑏

13. Fractiile zecimale

Adunarea si scaderea – asezam numerele virgula sub virgula
Inmultirea - inmultim normal numerele iar la final asezam virgula dupa
numarul zecimalelor termenilor inmultiti.
Impartirea - NU se poate ca impartitorul sa fie fractie zecimala deci vom
amplifica cu 10, 100, …

Proportie = egalitatea a doua rapoarte (fractii ordinare)

𝑎 𝑐 𝑎 𝑏
Schimbarea mezilor : = => =
𝑏 𝑑 𝑐 𝑑
𝑎 𝑐 𝑑 𝑐
Schimbarea extremilor: = => =
𝑏 𝑑 𝑏 𝑎
𝑎 𝑐 𝑏 𝑑
Inversarea raportului: = => =
𝑏 𝑑 𝑎 𝑐

Transformarea fractiilor zecimale in fractii ordinare

25 3487
Fractie zecimala simpla: 2,5 = ; 34,87 =
10 100
7 4∙9+7
Fractie zecimala perioadica simpla: 4, (7) = 4 =
9 9

Page 6
 27−2 25 5 8∙18+5
Fractie zecimala periodica mixta: 8,2(7) = 8 90
=8
90
=8
18
=
18

14. Marimi direct si invers proportionale

Marimi direct proportionale <=> depind una de alta, astfel incat daca
una creste de n ori si cealalta creste tot de n ori.
Marimi invers proportionale <=> depind una de alta, astfel incat daca
una creste de n ori, cealalta scade tot de n ori.
𝑛𝑢𝑚𝑎𝑟 𝑐𝑎𝑧 𝑓𝑎𝑣𝑜𝑟𝑎𝑏𝑖𝑙𝑒
Probabilitati: p =
𝑛𝑢𝑚𝑎𝑟 𝑐𝑎𝑧 𝑝𝑜𝑠𝑖𝑏𝑖𝑙𝑒

15. Regula de 3 simpla

5 𝑐𝑎𝑖𝑒𝑡𝑒 … … … … 15 𝑙𝑒𝑖
10 𝑐𝑎𝑖𝑒𝑡𝑒 … … … … 𝑥 𝑙𝑒𝑖
10∙15
𝑥= = 30
5

16. Modulul

- Modulul unui numar intreg a este distanta de la origine la punct pe axa

numerelor.
𝑎, 𝑎 ≥ 0
|𝑎| = {
−𝑎, 𝑎 < 0

Proprietati

1. |𝑥| ≥ 0 ∀ 𝑥𝜖𝑅
2. |𝑥| = 0 ≤> 𝑥 = 0
3. |𝑥| = | − 𝑥|
4. |𝑥𝑦| = |𝑥||𝑦|
5. |𝑥 + 𝑦| ≤ |𝑥| + |𝑦|

Page 7
 |𝑥 − 𝑦| ≤ |𝑥| + |𝑦|
6. ||𝑥| − |𝑦|| ≤ |𝑥 − 𝑦|
7. √𝑥 2 = |𝑥|
8. |𝑥| < 𝑎 <=> −𝑎 < 𝑥 < 𝑎
9. |x|>a <=> x<-a sau x>a

17. Regula semnelor

1. (+) ∙ (+) = (+)

2. (+) ∙ (-) = (-)
3. (-) ∙ (+) = (-)
4. (-) ∙ (-)=(+)
5. Orice numar intreg la putere para e pozitiv

Impartind sau inmultind o inecuatie cu un numar negativ se schimba

semnul inecuatiei.

18. Numere reale

Fie a patrat perfect si n numar natural cu proprietatea: 𝑛2 = 𝑎
n se numeste radacina patrata a numarului a si se noteaza: √𝑎 = ±𝑛
Proprietati

1. √𝑎 ≥ 0
2
2. (√𝑎) = 𝑎
3. √𝑎2 = |𝑎|
Reguli de calcul cu radicali

1. √𝑎 ∙ 𝑏 = √a ∙ √b
𝑛
2. (√𝑎) = √𝑎𝑛
𝑎 √𝑎
3. √ =
𝑏 √𝑏

Page 8
 𝑛 𝑛
𝑎 (√𝑎)
4. (√ ) = 𝑛
𝑏 (√𝑏)

√𝑎2 ∙ 𝑏, 𝑑𝑎𝑐𝑎 𝑎 ≥ 0
5. Introducerea factorilor sub radical 𝑎√𝑏 = {
−√𝑎2 ∙ 𝑏, 𝑑𝑎𝑐𝑎 𝑎 < 0
6. Scoaterea factorilor de sub radical √𝑎2 ∙ 𝑏 = |𝑎|√𝑏

Obs. 𝑎√𝑏 ∙ 𝑐√𝑑 = 𝑎𝑐√𝑏𝑑 (produsul numerelor reale)

Rationalizarea
√c) 𝑎 a √c
= (amplificam fractia cu radicalul de la numitor)
𝑏 √𝑐 bc

In cazul in care la numitor se afla o expresie de forma 𝑎√𝑏 + 𝑐√𝑑

vom aplifica cu conjugata 𝑎√𝑏 − 𝑐√𝑑
2+√3) 3 3(2+√3)
Exemplu: =
2−√3 4−3

19. Parte intreaga, parte fractionara

[x] = cel mai mare numar intreg mai mic sau egal cu x Parte intreaga
{x} = x – [x] Parte fractionara

20. Formule de calcul prescurtat

1. (𝑎 + 𝑏)2 = 𝑎2 + 2𝑎𝑏 + 𝑏 2
2. (𝑎 − 𝑏)2 = 𝑎2 − 2𝑎𝑏 + 𝑏 2
3. (𝑎 + 𝑏)(𝑎 − 𝑏) = 𝑎2 − 𝑏 2
4. (𝑎 + 𝑏 + 𝑐)2 = 𝑎2 + 𝑏 2 + 𝑐 2 + 2𝑎𝑏 + 2𝑎𝑐 + 2𝑏𝑐

Page 9
 𝑥 2 + 𝑆𝑥 + 𝑃 = (𝑥 + 𝑎)(𝑥 + 𝑏)
a+b=S
a∙b=P

21. Intervale in R

1) Intervale marginite
a) deschis (a, b) = {𝑥 ∈ 𝑅 |𝑎 < 𝑥 < 𝑏}
b) inchis [a, b] = {𝑥 ∈ 𝑅 |𝑎 ≤ 𝑥 ≤ 𝑏}
c) semiînchise sau semideschise
i) [a, b) = {𝑥 ∈ 𝑅 |𝑎 ≤ 𝑥 < 𝑏}
ii) (a, b] = {𝑥 ∈ 𝑅 |𝑎 < 𝑥 ≤ 𝑏}

2) Intervale nemarginite
a) (−∞, 𝑏) = {𝑥 ∈ 𝑅|𝑥 < 𝑏}
b) (−∞, 𝑏] = {𝑥 ∈ 𝑅|𝑥 ≤ 𝑏}
c) (𝑎, ∞) = {𝑥 ∈ 𝑅|𝑥 > 𝑎}
d) [𝑎, ∞) = {𝑥 ∈ 𝑅|𝑥 ≥ 𝑎}

22. Functii

f: A → B, A se numeste domeniu si B codomeniu

Imf = {𝑓(𝑥 ) ∈ 𝐵 |𝑥 ∈ 𝐴} Imaginea functiei f
Gf={(𝑥, 𝑓 (𝑥 )) |𝑥 ∈ 𝐴} Graficul functiei f

Page 10
Doua functii sunt egale daca au domeniul si codomeniul multimi egale
f(x)=ax+b functie liniara
1) f(x)=ax este reprezentata geometric ca fiind o drapta ce trece prin
origine
2) f(x) = 0 este functie constanta nula a careai reprezentari
geometrice este axa OX
3) f(x) = b este o functie constanta nenula a careai reprezentare
geometrice este o dreapta paralela cu drapta OX

Functii liniare egale

f, g:R→R, f(x)=g(x)

23. Metode de rezolvare a sistemelor de ecuatii

1. Metoda substitutiei
2. Metoda reducerii

Page 11
 CUPRINS

1
1 Suma lui Gauss
2 Ordinea efectuarii calculelor
3 Reguli de calcul cu puteri
4 Torema impartirii cu rest
2
5 Divizibilitatea
6 Cel mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.)
3
7 Cel mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.)
8 Medii
9 Inegalitatea mediilor 𝑚ℎ (𝑎, 𝑏) ≤ 𝑚𝑔 (𝑎, 𝑏) ≤ 𝑚𝑎 (𝑎, 𝑏)
4
10 Multimi
11 Operatii cu multimi
5
12 Fractii Ordinare
6
13 Fractiile zecimale

Page 12
 7
14 Marimi direct si invers proportionale
15 Regula de 3 simpla
16 Modulul
8
17 Regula semnelor
18 Numere reale
19 Parte intreaga, parte fractionara
9
20 Formule de calcul prescurtat
10
21 Intervale in R
22 Functii
11
23 Metode de rezolvare a sistemelor de ecuatii

Page 13