Funcția de gradul al doilea – recapitulare

 Forma generală: 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑎𝑥 2 + 𝑏𝑥 + 𝑐, 𝑎 ≠ 0.

𝑏 2 −∆
 Forma canonică: 𝑓(𝑥) = 𝑎 (𝑥 + 2𝑎) + 4𝑎 , unde ∆= 𝑏 2 − 4𝑎𝑐
−𝑏 −∆
 Vârful parabolei asociate graficului funcției: 𝑉 ( 2𝑎 , 4𝑎 ) este :
−∆
- punct de minim pentru grafic dacă 𝑎 > 0 ⇒ 𝑦𝑚𝑖𝑛 = 4𝑎
−∆
- punct de maxim pentru grafic dacă 𝑎 < 0 ⇒ 𝑦𝑚𝑎𝑥 = 4𝑎
 Imaginea funcției este :
−∆ −∆
𝐼𝑚 𝑓 = [ 4𝑎 , +∞), dacă 𝑎 > 0 și 𝐼𝑚 𝑓 = (−∞, 4𝑎 ] , dacă 𝑎 < 0
 Intersecția cu axele de coordonate:
𝓖𝒇 ∩ 𝑶𝒙: 𝒇(𝒙) = 𝟎 ⇔ 𝑎𝑥 2 + 𝑏𝑥 + 𝑐 = 0
a) ∆> 0 ⇒ 𝒢𝑓 ∩ 𝑂𝑥 = {𝐴(𝑥1 , 0), 𝐵(𝑥2 , 0)}
−𝑏
b) ∆= 0 ⇒ 𝒢𝑓 ∩ 𝑂𝑥 = {𝑉 ( 2𝑎 , 0)}
c) ∆< 0 ⇒ 𝒢𝑓 ∩ 𝑂𝑥 = ∅

𝓖𝒇 ∩ 𝑶𝒚: 𝒙 = 𝟎 ⇒ 𝒢𝑓 ∩ 𝑂𝑦 = {𝐵(0, 𝑓(0))}

 Monotonia funcției
−𝑏 −𝑏
a) 𝑎 < 0 ⇒ 𝑓 strict crescătoare pe (−∞, 2𝑎 ] și strict decrescătoare pe [ 2𝑎 , +∞)
−𝑏 −𝑏
b) 𝑎 > 0 ⇒ 𝑓 strict descrescătoare pe (−∞, 2𝑎 ] și strict crescătoare pe [ 2𝑎 , +∞)
 Semnul funcției
a) ∆> 0
𝑥 −∞ 𝑥1 𝑥2 +∞
𝑓(𝑥) semnul lui a 0 semn contrar lui a 0 semnul lui a

b) ∆= 0
𝑥 −𝑏
−∞ +∞
2𝑎
𝑓(𝑥) semnul lui a 0 semnul lui a

c) ∆< 0
𝑥 −∞ +∞
𝑓(𝑥) semnul lui a

 Poziția unei drepte față de o parabolă se stabilește după soluțiile sistemului

𝑦 = 𝑎𝑥 2 + 𝑏𝑥 + 𝑐
{
𝑦 = 𝑚𝑥 + 𝑛
Din egalarea celor două ecuații se obține o ecuație de gradul 2, pentru care putem avea
cazurile:
a) ∆> 0 ⇒ 𝒹 ∩ 𝒫 = {𝐴(𝑥1 , 𝑦1 ), 𝐵(𝑥2 , 𝑦2 )}- dreapta secantă parabolei
b) ∆= 0 ⇒ 𝒹 ∩ 𝒫 = {𝐴(𝑥1 , 𝑦1 )} – dreapta tangentă parabolei
c) ∆< 0 ⇒ 𝒹 ∩ 𝒫 = ∅ - dreapta exterioară parabolei