Inecuații de forma 𝒂𝒙 + 𝒃 ≥ (>, ≤, <)𝟎

Definiție. Un predicat unar de forma 𝑎𝑥 + 𝑏 ≥ (>, ≤, <)0, 𝑥 ∈ 𝑅, unde 𝑎, 𝑏 ∈ 𝑅, se numește

inecuație cu o necunoscută.
O soluție a inecuației este acel număr 𝑥0 ∈ 𝑅 pentru care se verifică inegalitatea (predicatul
devine propoziție adevărată).
A rezolva o inecuație pe o mulțime înseamnă a-i determina toate soluțiile în acea mulțime.
Exemplu:
1. Verificați dacă 𝑥0 ∈ {6; 0; 3; −1} este soluție a inecuației 2𝑥 − 1 ≥ 5, 𝑥 ∈ 𝑅.
𝑥0 ∈ 𝑅 este soluție a inecuației 2𝑥 − 1 ≥ 5, dacă acesta verifică inegalitatea.
𝑥0 = 6 ⇒ 2 ∙ 6 − 1 ≥ 5 ⇒ 12 − 1 ≥ 5 ⇒ 11 ≥ 5 ⇒ adevărat ⇒ 𝑥0 = 6 este soluție.
𝑥0 = 0 ⇒ 2 ∙ 0 − 1 ≥ 5 ⇒ 0 − 1 ≥ 5 ⇒ −1 ≥ 5 ⇒ fals ⇒ 𝑥0 = 0 nu este soluție.
𝑥0 = 3 ⇒ 2 ∙ 3 − 1 ≥ 5 ⇒ 6 − 1 ≥ 5 ⇒ 5 ≥ 5 ⇒ adevărat ⇒ 𝑥0 = 3 este soluție.
𝑥0 = −1 ⇒ 2 ∙ (−1) − 1 ≥ 5 ⇒ −2 − 1 ≥ 5 ⇒ −3 ≥ 5 ⇒ fals ⇒ 𝑥0 = −1 nu este soluție.

Rezolvarea inecuației 𝒂𝒙 + 𝒃 ≥ (>, ≤, <)𝟎, 𝒂 ≠ 𝟎.

Metoda 1 (transformări echivalente)
Este o metodă cunoscută din gimnaziu și constă în adunarea, scăderea, înmulțirea sau
împărțirea inegalităților convenabil.
Pentru inecuația 𝑎𝑥 + 𝑏 ≥ 0| − 𝑏 ⇔ 𝑎𝑥 ≥ −𝑏, distingem două cazuri:
−𝑏 −𝑏
Dacă 𝑎 > 0 avem 𝑎𝑥 ≥ −𝑏|: 𝑎 (𝑎 > 0) ⇔ 𝑥 ≥ ⇔ 𝑥 ∈ [ 𝑎 ; ∞). Deci mulțimea de
𝑎
−𝑏
soluții (în R) este 𝑆 = [ 𝑎 ; ∞).
−𝑏 −𝑏
Dacă 𝑎 < 0 avem 𝑎𝑥 ≥ −𝑏|: 𝑎 (𝑎 < 0) ⇔ 𝑥 ≤ ⇔ 𝑥 ∈ (−∞; ]. Deci mulțimea de
𝑎 𝑎
−𝑏
soluții (în R) este 𝑆 = (−∞; ].
𝑎
Exemple:
2. Să se rezolve inecuațiile următoare prin metoda transformărilor echivalente.
a) 3𝑥 + 5 ≥ 0, 𝑥 ∈ 𝑅.
−5 −5
Avem 3𝑥 + 5 ≥ 0|−5 ⇔ 3𝑥 ≥ −5|: 3 (3 > 0) ⇔ 𝑥 ≥ ⇔ 𝑥 ∈ [ 3 ; ∞). Deci mulțimea
3
−5
de soluții este 𝑆 = [ 3 ; ∞).
b) −2𝑥 − 8 ≥ 0, 𝑥 ∈ 𝑅.
8
Avem −2𝑥 − 8 ≥ 0|+8 ⇔ −2𝑥 ≥ 8|: (−2) (−2 < 0) ⇔ 𝑥 ≤ −2 ⇔ 𝑥 ≤ −4 ⇔
𝑥 ∈ (−∞; −4]. Deci mulțimea de soluții este 𝑆 = (−∞; −4]
Metoda 2 (semnul funcției de gradul întâi)
Pentru 𝑎 ≠ 0, inecuația 𝑎𝑥 + 𝑏 ≥ 0 se numește inecuația de gradul întâi în necunoscuta x.
A rezolva această inecuație în R înseamnă să găsim mulțimea de numere reale x care satisfac
inegalitarea 𝑎𝑥 + 𝑏 ≥ 0, adică să determinăm valorile reale x pentru care funcția 𝑓: 𝑅 → 𝑅,
𝑓(𝑥) = 𝑎𝑥 + 𝑏, 𝑎 ≠ 0 este nenegativă, adică 𝑓(𝑥) ≥ 0.
Exemple:
3. Să se rezolve inecuațiile următoare prin metoda semnului funcției de gradul întâi.
a) 3𝑥 + 5 ≥ 0, 𝑥 ∈ 𝑅.
 Fie funcția 𝑓: 𝑅 → 𝑅, 𝑓(𝑥) = 3𝑥 + 5. Se determină zeroul funcției rezolvând ecuația
−5
𝑓(𝑥) = 0 ⇔ 3𝑥 + 5 = 0 ⇔ 𝑥 = . Cum 𝑎 = 3, 3 > 0, atunci tabelul de semn al funcției f
3
este:
x −5
−∞ +∞
3

f(x) ---------- 0 ++++++++

semnul contrar lui a semnul lui a

−5 −5
Deci, 𝑓(𝑥) ≥ 0 dacă 𝑥 ∈ [ 3 ; ∞). Deci mulțimea de soluții este 𝑆 = [ 3 ; ∞).
b) −2𝑥 − 8 ≥ 0, 𝑥 ∈ 𝑅.
Fie funcția 𝑓: 𝑅 → 𝑅, 𝑓(𝑥) = −2𝑥 − 8. Se determină zeroul funcției rezolvând ecuația
𝑓(𝑥) = 0 ⇔ −2𝑥 − 8 = 0 ⇔ 𝑥 = −4. Cum 𝑎 = −2, −2 < 0, atunci tabelul de semn al
funcției f este:
x −∞ -4 +∞
f(x) +++++++ 0 ----------
semnul contrar lui a semnul lui a

Deci, 𝑓(𝑥) ≥ 0 dacă 𝑥 ∈ (−∞; −4]. Deci mulțimea de soluții este 𝑆 = (−∞; −4].

Inecuații care se reduc la inecuații de forma 𝒂𝒙 + 𝒃 ≥ 𝟎, 𝒂 ≠ 𝟎

Dacă necunoscuta x figurează în cei doi membrii ai inegalității se prelucrează inecuația,
folosind transformări echivalente, până se aduce la una din formele 𝑎𝑥 + 𝑏 ≥ (>, ≤, <)0,
𝑎 ≠ 0 și apoi se aplică tehnicile de rezolvare prezentate.
Exemple:
4. Să se rezolve inecuațiile:
a) 3𝑥 + 1 ≤ −𝑥 + 5, 𝑥 ∈ 𝑅.
Avem 3𝑥 + 1 ≤ −𝑥 + 5|+𝑥 − 1 ⇔ 3𝑥 + 𝑥 ≤ 5 − 1 ⇔ 4𝑥 ≤ 4|: 4 ⇔ 𝑥 ≤ 1 ⇔
𝑥 ∈ (−∞; 1]. Deci 𝑆 = (−∞; 1].
𝑥+1 𝑥 1
b) 2 − 3 + 1 < 6 , 𝑥 ∈ 𝑅.
𝑥+1 𝑥 1
Inecuația devine echivalent: − 3 + 1 < 6 | ∙ 6 ⇔ 3(𝑥 + 1) − 2𝑥 + 6 < 1 ⇔
2
3𝑥 + 3 − 2𝑥 + 6 < 1 ⇔ 𝑥 + 9 < 1| − 9 ⇔ 𝑥 < −8 ⇔ 𝑥 ∈ (−∞; −8). Deci 𝑆 = (−∞; −8)

Determinarea semnului unei expresii

𝑎𝑥+𝑏
Pentru a determina semnul expresiei 𝐸(𝑥) = , 𝑎, 𝑏, 𝑐, 𝑑 ∈ 𝑅 se consideră funcțiile
𝑐𝑥+𝑑
𝑓, 𝑔: 𝑅 → 𝑅, 𝑓(𝑥) = 𝑎𝑥 + 𝑏, 𝑔(𝑥) = 𝑐𝑥 + 𝑑 și se studiază semnul acestor funcții într-un
tabel de semn de forma:
x −∞ +∞
f(x)
g(x)
E(x)
Se completează tabelul cu semnul funcțiilor f și g și apoi al câtului E(x), folosind regula
semnelor (se înmulțesc semnele funcțiilor, din tabelul de semn, pe fiecare interval al
necunoscutei x).
Exemple:
−𝑥+3
5. Să se determine semnul expresiei 𝐸(𝑥) = 𝑥+2 , 𝑥 ∈ 𝑅.
Considerăm funcțiile: 𝑓, 𝑔: 𝑅 → 𝑅, 𝑓(𝑥) = −𝑥 + 3, 𝑔(𝑥) = 𝑥 + 2. Se determină zerourile
acestor funcții și se vor trece pe prima linie a tabelului de semn (în ordine crescătoare).
𝑓(𝑥) = 0 ⇔ −𝑥 + 3 = 0 ⇔ 𝑥 = 3 și 𝑔(𝑥) = 0 ⇔ 𝑥 + 2 = 0 ⇔ 𝑥 = −2.
Constrium tabelul cu semnele acestor funcții și ale câtului E(x).
x −∞ -2 3 +∞
f(x) ++++++++++++0----------
g(x) ------0+++++++++++++++
E(x) ------/+++++++0----------
Din tabel rezultă că 𝐸(𝑥) > 0 dacă 𝑥 ∈ (−2; 3), 𝐸(𝑥) < 0 dacă 𝑥 ∈ (−∞; −2) ∪ (3; ∞),
𝐸(𝑥) = 0 dacă 𝑥 = 3 și 𝐸(𝑥) nu are sens dacă 𝑥 = −2 (în tabel este simbolizat prin ”/”).
OBS. Determinarea semnului expresiei E(x) se folosește pentru rezolvarea inecuațiilor de
𝑎𝑥+𝑏
forma 𝑐𝑥+𝑑 ≥ 0, 𝑎, 𝑏, 𝑐, 𝑑 ∈ 𝑅.
2𝑥+1
6. Să se rezolve inecuația 3𝑥−6 ≥ 0, 𝑥 ∈ 𝑅.
Considerăm funcțiile: 𝑓, 𝑔: 𝑅 → 𝑅, 𝑓(𝑥) = 2𝑥 + 1, 𝑔(𝑥) = 3𝑥 − 6. Se determină zerourile
acestor funcții și se vor trece pe prima linie a tabelului de semn (în ordine crescătoare).
−1
𝑓(𝑥) = 0 ⇔ 2𝑥 + 1 = 0 ⇔ 𝑥 = 2 și 𝑔(𝑥) = 0 ⇔ 3𝑥 − 6 = 0 ⇔ 𝑥 = 2.
Constrium tabelul cu semnele acestor funcții și ale câtului E(x).
x −1
−∞ 2 +∞
2

f(x) -----------------0++++++++
g(x) ------0++++++++++++++++
E(x) ++++ /---------- 0++++++++
−1 −1
Deci 𝐸(𝑥) ≥ 0 dacă 𝑥 ∈ (−∞; ) ∪ [2; ∞) ⇒ 𝑆 = (−∞; ) ∪ [2; ∞).
2 2
2𝑥+1
7. Rezolvați inecuația < 1, 𝑥 ∈ 𝑅.
𝑥−2
2𝑥+1 2𝑥+1 2𝑥+1−𝑥+2 𝑥+3
Inecuația se scrie echivalent: <1⇔ −1<0⇔ < 0 ⇔ 𝑥−2 < 0.
𝑥−2 𝑥−2 𝑥−2
Fie funcțiile : 𝑓, 𝑔: 𝑅 → 𝑅, 𝑓(𝑥) = 𝑥 + 3, 𝑔(𝑥) = 𝑥 − 2 și zerourile acestora sunt −3 și 2.
x −∞ -3 2 +∞
f(x) - - - - - - -0 + + + + + + + + + + + + + + + +
g(x) -----------------0++++++++
E(x) ++++ 0----------/++++++++
Deci 𝐸(𝑥) < 0 dacă 𝑥 ∈ (−3; 2) ⇒ 𝑆 = (−3; 2).
 Pozițiile relative a două drepte

Definiție. Un sistem de două ecuații de gradul întâi cu două necunoscute x și y are forma
𝑎𝑥 + 𝑏𝑦 = 𝑐
(S){ ′ , unde 𝑎, 𝑏, 𝑐, 𝑎′ , 𝑏 ′ , 𝑐 ′ ∈ 𝑅.
𝑎 𝑥 + 𝑏′𝑦 = 𝑐 ′
Numerele 𝑎, 𝑏, 𝑎′ , 𝑏 ′ se numesc coeficienții necunoscutelor, iar 𝑐, 𝑐 ′ se numesc termenii liberi
Se numește soluție a sistemului (S) orice cuplu de numere (𝑥0 ; 𝑦0 ) ∈ 𝑅x𝑅 care verifică
fiecare egalitate a sistemului.
A rezolva sistemul (S) înseamnă a îi determina soluțiile.
Exemplu:
𝑥+𝑦 =5
8. Arătați că (3; 2) este soluție a sistemului: { .
𝑥−𝑦 =1
Perechea (3; 2) este soluție dacă 𝑥 = 3 și 𝑦 = 2 verifică fiecare egalitate a sistemului.
3+2= 5 5=5
Avem { ⇔{ adevărat. Deci (3; 2) este soluție a sistemului dat.
3−2= 1 1=1
OBS. Mulțimea punctelor din plan care sunt soluții ale ecuației de gradul întâi cu două
necunoscute reprezintă o dreaptă. Fiecare ecuație a sistemului este o dreaptă în plan.
OBS. Prin rezolvarea sistemului (S) se determină coordonatele punctului de intersecție a
dreptelor celor două ecuații.
OBS. Dacă sistemul are soluție unică, atunci dreptele sunt concurente.
Dacă sistemul are mai mult de două soluții, atunci dreptele sunt confundate(coincid).
Dacă sistemul nu are soluții, atunci dreptele sunt paralele.
Exemple:
9. Să se rezolve sisteleme:
𝑥 − 2𝑦 = 7
a) {
2𝑥 + 𝑦 = −1
𝑥 − 2𝑦 = 7
Vom folosi metoda reducerii(se reduce o necunoscută).{ ⇔
2𝑥 + 𝑦 = −1| ∙ 2
𝑥 − 2𝑦 = 7 𝑥 − 2𝑦 = 7 𝑥 − 2𝑦 = 7 1 − 2𝑦 = 7 𝑦 = −3
{ ⇔{ ⇔{ ⇔{ ⇔{ . Deci
4𝑥 + 2𝑦 = −2 5𝑥 = 5 𝑥=1 𝑥=1 𝑥=1
mlțimea de soluții este 𝑆 = {(1; −3)} și dreptele se intersectează în punctul 𝐴(1; −3).
𝑥 + 2𝑦 = 3
b) {
2𝑥 + 4𝑦 = 6
𝑥 + 2𝑦 = 3
Vom folosi metoda substituției(se înlocuiește o necunoscută). { ⇔
2𝑥 + 4𝑦 = 6
𝑥 = 3 − 2𝑦 𝑥 = 3 − 2𝑦 𝑥 = 3 − 2𝑦 𝑥 = 3 − 2𝑦
{ ⇔{ ⇔{ ⇔{ ⇔
2𝑥 + 4𝑦 = 6 2(3 − 2𝑦) + 4𝑦 = 6 6 − 4𝑦 + 4𝑦 = 6 6 = 6 𝑎𝑑𝑒𝑣ă𝑟𝑎𝑡
𝑥 = 3 − 2𝑦
{ . În acest caz mulțimea de soluții este 𝑆 = {(3 − 2𝑦; 𝑦)}, 𝑦 ∈ 𝑅, deci sistemul
𝑦∈𝑅
are o infinitate de soluții (pentru fiecare y avem o soluție) și dreptele sistemului coincid.
𝑥 + 2𝑦 = 3
c) {
2𝑥 + 4𝑦 = 1
𝑥 + 2𝑦 = 3 𝑥 = 3 − 2𝑦 𝑥 = 3 − 2𝑦
Vom folosi metoda substituției. { ⇔{ ⇔{ ⇔
2𝑥 + 4𝑦 = 1 2𝑥 + 4𝑦 = 1 2(3 − 2𝑦) + 4𝑦 = 1
𝑥 = 3 − 2𝑦 𝑥 = 3 − 2𝑦
{ ⇔{ . Deoarece ultima ecuație nu are soluții, atunci mulțimea
6 − 4𝑦 + 4𝑦 = 1 6 = 1 𝑓𝑎𝑙𝑠
de soluții a sistemului este 𝑆 = ∅ și dreptele sistemului sunt paralele.
 Exerciții
2𝑥−1
1. Să se afle 𝑥 ∈ ℤ astfel încât 4 ≤ ≤ 5.
2

2. Sa se determine coordonatele punctului de intersectie a dreptelor de ecuatii 2𝑥 + 3𝑦 −

1 = 0 si −4𝑥 + 𝑦 − 12 = 0.
3. Sa se determine coordonatele punctului de intersectie a dreptelor de ecuatii 5𝑥 + 2𝑦 −
4 = 0 si 𝑥 − 3𝑦 − 11 = 0.
𝑥+𝑦 =5
4. Sa se determine solutiile sistemului { .
𝑥−𝑦 =3
5. Fie 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 5𝑥 − 7. Sa se afle 𝑥 ∈ ℝ astfel incat 𝑓(𝑥) + 𝑓(1) ≤ −2.
6. Sa se determine elementele multimii 𝐴 = {𝑥 ∈ ℕ|2𝑥 + 3 ≥ 5𝑥 − 6}.
7. Determinati coordonatele punctului de intersectie a graficelor functiilor 𝑓, 𝑔: ℝ →
ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑥 − 3, 𝑔(𝑥) = 5 − 𝑥
8. Fie 𝑓, 𝑔: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 2𝑥 − 3 si 𝑔(𝑥) = 𝑥 + 1. Determinati coordonatele punctului de
intersectie a graficelor celor doua functii.
9. Rezolvați inecuațiile:
𝑥−1 1
a) 5𝑥 − 2 < 0; b) 3𝑥 + 1 ≥ 4𝑥 + 2; c) + 3 ≤ 𝑥.
2

10. Rezolvați inecuațiile:

𝑥+1 𝑥+2
a) 3𝑥−2 > 0; b) 𝑥−1 ≥ 3.