Radical dintr-un număr real

• Fie numerele 𝑎 ≥ 0, 𝑛 ≥ 2, 𝑛 ∈ ℕ, 𝑛 par. Atunci există şi este unic un număr real pozitiv
𝑥 astfel încât 𝑥 𝑛 = 𝑎. Acest număr se numeşte radicalul de ordin n al numărului 𝑎 şi se
𝑛
notează √𝑎 .
• Fie 𝑎 ∈ ℝ, 𝑛 > 2, 𝑛 ∈ ℕ, 𝑛 impar. Atunci există şi este unic un număr real 𝑥, astfel încât
𝑛
𝑥 𝑛 = 𝑎. Acest număr se notează √𝑎 şi se numeşte radicalul de ordin n al numărului 𝑎.

Proprietăți ale radicalilor

𝑛 𝑛 𝑛
1) Dacă 𝑛 par, 𝑎 ≥ 0, 𝑏 ≥ 0, atunci √𝑎𝑏 = √𝑎 √𝑏 .
𝑛 𝑛 𝑛
Dacă 𝑛 impar, 𝑎, 𝑏 ∈ ℝ, atunci √𝑎𝑏 = √𝑎 √𝑏 .

𝑛
𝑛 𝑎 √𝑎
2) Dacă 𝑛 par, 𝑎 ≥ 0, 𝑏 ≥ 0, atunci √𝑏 = 𝑛 .
√𝑏

𝑛
𝑛 𝑎 √𝑎
Dacă 𝑛 impar, 𝑎, 𝑏 ∈ ℝ, 𝑏 ≠ 0, atunci √𝑏 = 𝑛 .
√𝑏

𝑛 𝑎, dacă 𝑛 este impar

3) Fie 𝑎 ∈ ℝ. Atunci √𝑎𝑛 = { .
|𝑎|, dacă 𝑛 este par

𝑛 𝑛
4) Dacă 𝑛 par și 0 ≤ 𝑎 < 𝑏, atunci √𝑎 < √𝑏 .
𝑛 𝑛
Dacă n impar și 𝑎 < 𝑏, 𝑎, 𝑏 ∈ ℝ, atunci √𝑎 < √𝑏 .

𝑛 𝑛
5) Dacă 𝑎 > 0, 𝑛 par, 𝑚 ∈ ℤ, atunci ( √𝑎)𝑚 = √𝑎𝑚 .
𝑛 𝑛
Dacă 𝑎 ∈ ℝ, 𝑛 impar, 𝑚 ∈ ℤ, atunci ( √𝑎)𝑚 = √𝑎𝑚 .

𝑚 𝑛 𝑛𝑚
6) Dacă 𝑎 ≥ 0, atunci pentru orice 𝑚 ≥ ℤ, 𝑛 ≥ ℤ, 𝑚, 𝑛 ∈ ℕ, avem √ √𝑎 = √𝑎 .

𝑚
𝑚 𝑛
7) Dacă 𝑟 = ∈ ℚ, 𝑚 ∈ ℤ, 𝑛 ∈ ℕ, 𝑛 ≥ 2 și 𝑎 > 0, atunci 𝑎 𝑟 = 𝑎 𝑛 = √𝑎𝑚 .
𝑛

PETCU IRIS-ȘTEFANIA | Radicali și logaritmi

 Exerciții Ι
-Preluate din modele de bac-

1.

C.E. √𝑥 + 2 = √8 − 𝑥
𝑥+2≥0 𝑥+2=8−𝑥
𝑥 ≥ −2 2𝑥 = 8 − 2
𝑥 ∈ [−2, 8] 2𝑥 = 6
8−𝑥 ≥0 6
𝑥=
2
−𝑥 ≥ −8
𝑥 = 3 ∈ C.E.
𝑥≤8

2.

3
√26𝑥 = 16
1
26𝑥 ∙ 3 = 16
22𝑥 = 16
22𝑥 = 24
2𝑥 = 4
4
𝑥=
2
𝑥=2

PETCU IRIS-ȘTEFANIA | Radicali și logaritmi

3.

C.E.
𝑥−1≥0
𝑥≥1
𝑎=1
𝑥 2 − 2𝑥 − 1 ≥ 0 {𝑏 = −2
𝑐 = −1
−𝑏 ± √𝑏 2 − 4𝑎𝑐 −(−2) ± √(−2)2 − 4 ∙ (1) ∙ (−1) 2 ± 2√2
𝑥1,2 = = =
2𝑎 2∙1 2
2 + 2√2 2(1 + √2) 2 − 2√2 2(1 − √2)
𝑥1 = = = 1 + √2 𝑥2 = = = 1 − √2
2 2 2 2

𝑥 ∈ [1, +∞) √𝑥 − 1 = √𝑥 2 − 2𝑥 − 1
𝑥 ∈ (−∞, 1 − √2] ∪ [1 + √2, +∞) 𝑥 − 1 = 𝑥 2 − 2𝑥 − 1
=> 𝑥 ∈ [1 + √2, +∞) 𝑥 − 𝑥 2 + 2𝑥 = 0
𝑎 = −1
−𝑥 2 + 3𝑥 = 0 { 𝑏=3
𝑐=0
−𝑏 ± √𝑏 2 − 4𝑎𝑐 −3 ± √32 − 4 ∙ (−1) ∙ 0 −3 ± √9 −3 ± 3
𝑥1,2 = = = =
2𝑎 2 ∙ (−1) −2 −2
−3 + 3 −3 − 3 −6
𝑥1 = =0∉ℝ 𝑥2 = = =3∈ℝ
−2 −2 −2
Deoarece, în cazul în care 𝑥 = 0 Deoarece, în cazul în care 𝑥 = 3

√𝑥 − 1 = √−1 ∉ ℝ √𝑥 − 1 = √2 ∈ ℝ

Soluție finală:
𝑥 = 3 ∈ C.E.

PETCU IRIS-ȘTEFANIA | Radicali și logaritmi

4.

2 2
𝑁 = (√5 + √13) + (√5 − √13)

𝑁 = 5 + 2√65 + 13 + 5 − 2√65 + 13
𝑁 = 5 + 13 + 5 + 13
𝑁 = 36
𝑁 = 62

5.

C.E.
𝑥+1≥0
𝑥 ≥ −1
𝑥 ∈ (1, +∞)
x−1 >0
𝑥>0
𝑥2 − 1
= √𝑥 + 1 |∙ √𝑥 − 1
√𝑥 − 1
𝑥2 − 1
√𝑥 − 1 ∙ = √𝑥 − 1 ∙ √𝑥 + 1
√𝑥 − 1
𝑥 2 − 1 = √(𝑥 − 1) ∙ (𝑥 + 1)

𝑥 2 − 1 = √𝑥 2 − 1

√𝑥 2 − 1 = 𝑥 2 − 1

𝑥 2 − 1 = (𝑥 2 − 1)2
𝑡 = 𝑥2 − 1
𝑎=1
𝑡 2 − 𝑡 = 0 {𝑏 = −1
𝑐=0
−𝑏 ± √𝑏 2 − 4𝑎𝑐 −(−1) ± √(−1)2 − 4 ∙ 1 ∙ 0 1 ± √1 1 ± 1
𝑡1,2 = = = =
2𝑎 2∙1 2 2

PETCU IRIS-ȘTEFANIA | Radicali și logaritmi

 1+1 2 1−1
𝑡1 = = =1 𝑡2 = =0
2 2 2
Deoarece, în cazul în care 𝑡 = 1 Deoarece, în cazul în care 𝑡 = 0
𝑡 = 𝑥2 − 1 = 1 𝑡 = 𝑥2 − 1 = 0
𝑥2 = 2 𝑥2 = 1

𝑥 = ±√2 ∈ ℝ 𝑥 = ±1 ∈ ℝ

Soluție finală:

𝑥 = √2 ∈ C.E.

PETCU IRIS-ȘTEFANIA | Radicali și logaritmi

 Logaritmul unui număr pozitiv

• Dacă 𝑎 > 0, 𝑎 ≠ 1 și 𝑏 > 0, atunci unica soluție a ecuației 𝑎 𝑥 = 𝑏 se noter 𝑥 = log 𝑎 𝑏

şi se numeşte logaritmul numărului a în baza b.

Proprietăți ale logaritmului

• Pentru orice 𝑎 > 0, 𝑎 ≠ 1, avem relațiile:

1) log 𝑎 𝑎 = 1;

2) log 𝑎 1 = 0;

3) log 𝑎 (𝐴 ∙ 𝐵) = log 𝑎 𝐴 + log 𝑎 𝐵, unde 𝐴 > 0, 𝐵 > 0;

log 𝑎 (𝐴1 ∙ 𝐴2 ∙ … ∙ 𝐴𝑛 ) = log 𝑎 𝐴1 + log 𝑎 𝐴2 + ⋯ + log 𝑎 𝐴𝑛 , unde 𝐴𝑖 > 0 pentru orice 𝑖 =
̅̅̅̅̅
1, 𝑛 .

𝐴
4) log 𝑎 𝐵 = log 𝑎 𝐴 − log 𝑎 𝐵, unde 𝐴 > 0, 𝐵 > 0;

5) log 𝑎 𝐴𝑚 = 𝑚 log 𝑎 𝐴, unde 𝐴 > 0;

1
6) log 𝑎𝑚 𝐴 = 𝑚 log 𝑎 𝐴, unde 𝐴 > 0, 𝑚 ≠ 0;

7) 𝑎log𝑎 𝐴 = 𝐴, unde 𝐴 > 0;

8) log 𝑎 𝑎 𝐴 = 𝐴, 𝐴 ∈ ℝ;

9) 𝑎log𝑏 𝑐 = 𝑐 log𝑏 𝑎 , unde 𝑏 > 0, 𝑏 ≠ 1, 𝑐 > 0.

Formule de schimbare a bazei

log 𝑏
1) log 𝑎 𝑏 = log𝑐 𝑎 , 𝑎, 𝑏, 𝑐 > 0, 𝑎, 𝑐 ≠ 1;
𝑐

1
2) log 𝑎 𝑏 = log , 𝑎, 𝑏 ≠ 1;
𝑏𝑎

PETCU IRIS-ȘTEFANIA | Radicali și logaritmi

 Semnul logaritmului

• log 𝑎 𝑏 > 0, dacă 𝑎, 𝑏 ∈ (1, ∞) sau 𝑎, 𝑏 ∈ (0, 1);

• log 𝑎 𝑏 < 0, dacă 𝑎 ∈ (1, ∞), 𝑏 ∈ (0, 1) sau 𝑎 ∈ (0, 1), 𝑏 ∈ (1, ∞).

Aspecte importante:
• Dintre doi logaritmi cu aceeași bază supraunitară, este mai mare cel cu argumentul mai
mare.
• Dintre doi logaritmi cu aceeaşi bază subunitară, este mai mare cel cu argumentul mai mic.

PETCU IRIS-ȘTEFANIA | Radicali și logaritmi

 Exerciții ΙΙ
-Preluate din modele de bac-

1.

C.E.
7𝑥 > 0
𝑥 ∈ (0, +∞)\{1}
𝑥>0
log 7 (7𝑥) + log 𝑥 7 = 3 1
𝑡+ −2 =0
𝑡
log 7 7 + log 7 𝑥 + log 𝑥 7 = 3
𝑡 2 + 1 − 2𝑡
log 7 7 =0
1 + log 7 𝑥 + =3 𝑡
log 7 𝑥
𝑡 2 + 1 − 2𝑡 = 0
1
1 + log 7 𝑥 + =3 𝑡 2 − 2𝑡 + 1 = 0
log 7 𝑥
1 (𝑡 − 1)2 = 0
log 7 𝑥 + = 3−1
log 7 𝑥 𝑡−1=0
1
log 7 𝑥 + =2 𝑡=1
log 7 𝑥
log 7 𝑥 = 1
𝑡 = log 7 𝑥
𝑥 = 71
1
𝑡+ =2 𝑥=7
𝑡
2.

C.E. 𝑎=1 2𝑥 + 4 > 0

𝑥 2 + 4𝑥 + 5 > 0 {𝑏 = 4
𝑐=5 2𝑥 > −4

Δ = 𝑏 2 − 4 ∙ 𝑎𝑐 = 42 − 4 ∙ 1 ∙ 5 −4
𝑥>
2
= 16 − 20 = −4 < 0 , ∀ 𝑥 ∈ ℝ
𝑥 > −2
𝑥 ∈ (−2, +∞)
log 4 (𝑥 2 + 4𝑥 + 5) = log 4 (2𝑥 + 4)
𝑥 2 + 4𝑥 + 5 = 2𝑥 + 4

PETCU IRIS-ȘTEFANIA | Radicali și logaritmi

 𝑥 2 + 4𝑥 + 5 − 2𝑥 − 4 = 0
𝑎=1
𝑥 2 + 2𝑥 + 1 = 0 {𝑏 = 2
𝑐=1
−𝑏±√𝑏 2 −4𝑎𝑐 −2±√22 −4∙1∙1 −2±√0 −2±0 −2
𝑥= = = = = = −1 ∈ C.E.
2𝑎 2∙1 2 2 2

3.

C.E. 𝑥>0 √𝑥 − 1 > 0

√𝑥 + 1 > 0 √𝑥 > 1
√𝑥 > −1 𝑥>1
𝑥 ∈ (1, +∞)

log 5 (√𝑥 + 1) + log 5 (√𝑥 − 1) = 2

log 5 ((√𝑥 + 1) ∙ (√𝑥 − 1)) = 2

log 5 (𝑥 − 1) = 2
𝑥 − 1 = 52
𝑥 = 25 + 1
𝑥 = 26 ∈ C.E.

4.

C.E. 𝑥>0
log 2 𝑥 ≠ 0
𝑥≠1
𝑥 ∈ (0, +∞)\{1}
1 1
log 2 𝑥 + =2 𝑡+ −2 =0
log 2 𝑥 𝑡
𝑡 = log 2 𝑥 𝑡 2 + 1 − 2𝑡
=0
𝑡
1
𝑡+ =2 𝑡 2 + 1 − 2𝑡 = 0
𝑡

PETCU IRIS-ȘTEFANIA | Radicali și logaritmi

 𝑡 2 − 2𝑡 + 1 = 0 𝑡=1
(𝑡 − 1)2 = 0 log 2 𝑥 = 1
𝑡−1=0 𝑥 = 21
𝑥 = 2 ∈ C.E.
5.

C.E. −𝑥 > 0 𝑥<0

𝑎=1
𝑥 2 − 2𝑥 − 2 > 0 {𝑏 = −2
𝑐 = −2
−𝑏 ± √𝑏 2 − 4𝑎𝑐 −(−2) ± √(−2)2 − 4 ∙ 1 ∙ (−2) 2 ± √12 2 ± 2√3
𝑥1,2 = = = =
2𝑎 2𝑎 2∙1 2
2 + 2√3 2(1 + √3) 2 − 2√3 2(1 − √3)
𝑥1 = = = 1 + √3 𝑥2 = = = 1 − √3
2 2 2 2
𝑥 ∈ (−∞, 1 − √3)

log 3 (−𝑥) = log 3 (𝑥 2 − 2𝑥 − 2)

−𝑥 = 𝑥 2 − 2𝑥 − 2
−𝑥 − 𝑥 2 + 2𝑥 + 2 = 0
𝑎 = −1
−𝑥 2 + 𝑥 + 2 = 0 { 𝑏 = 1
𝑐=2
−𝑏 ± √𝑏 2 − 4𝑎𝑐 −1 ± √12 − 4 ∙ (−1) ∙ 2 −1 ± √9 −1 ± 3
𝑥1,2 = = = =
2𝑎 2 ∙ (−1) −2 −2
−1+3 2 −1−3 −4
𝑥1 = = −2 = −1 ∈ C.E. 𝑥2 = = −2 = 2 ∉ C.E.
−2 −2

𝑥 = −1

PETCU IRIS-ȘTEFANIA | Radicali și logaritmi