Sunteți pe pagina 1din 3

Rezolvarea numerică a ecuațiilor – Partea 2

1. Metoda iterativă

𝑓(𝑥) = 𝑥 − 𝑔(𝑥) = 0 → 𝑥𝑘+1 = 𝑔(𝑥𝑘∗ ); condiția de convergență 𝑔′ (𝑥) < 1

Aplicație Să se calculeze rădăcina pozitivă a ecuației 𝑓(𝑥) = 𝑥 3 − 𝑥 2 − 𝑥 − 2 = 0 folosind patru


zecimale exacte.

a. Se transformă ecuația 𝑓(𝑥) sub forma 𝑥 = 𝑔(𝑥)


3
𝑓(𝑥) = 𝑥 3 − 𝑥 2 − 𝑥 − 2 = 0 → 𝑥 3 = 𝑥 2 + 𝑥 + 2 → 𝑔(𝑥) = √𝑥 2 + 𝑥 + 2

3

b. Relația de recurență specifică metodei iterative: 𝑥𝑘+1 = 𝑔(𝑥𝑘∗ ) = √𝑥𝑘∗ 2 + 𝑥𝑘∗ + 2
c. Condiția de convergență 𝑔′ (𝑥) < 1
1 ′ 1 1 2𝑥 + 1
( −1)
𝑔′ (𝑥) = ((𝑥 2 + 𝑥 + 2)3 ) = (𝑥 2 + 𝑥 + 2) 3 (2𝑥 + 1) = 3
3 3√(𝑥 2 + 𝑥 + 2)2
1
d. Separarea rădăcinilor (Rolle) 𝑓 ′ (𝑥) = 3𝑥 2 − 2𝑥 − 1 = 0 → 𝑥 ′ = {1, − }
3

𝒙 −∞ − 𝟏⁄𝟑 𝟏 ∞
𝒇′(𝒙) 0 0
𝒇(𝒙) <0 −1,8 < 0 −3 < 0 >0
Șirul lui Rolle − − − +
Din șirul lui Roll rădăcina pozitivă este 𝑥 ∈ [1, ∞) → 𝑥0 = 1

Se aplică relația de recurență, cu respectarea criteriului de convergență:

3 2𝑥0∗ + 1
𝑥1∗ = 𝑔(𝑥0∗ ) = √𝑥0∗ 2 + 𝑥0∗ + 2 = 1,5874, 𝑔′ (𝑥1∗ ) = = 0,3969
3 2
3 √(𝑥0∗ 2 + 𝑥0∗ + 2)

𝑘 𝑥𝑘∗ 𝑔(𝑥𝑘∗ ) 𝑔′ (𝑥𝑘∗ ) 𝑓(𝑥) = 𝑥 − 𝑔(𝑥) ∆𝑥 = |𝑥𝑘+1 − 𝑥𝑘 |


0 1 1,5874
1 1,5874 1,8279 0,3969<1 -0,2405 0,6*100
2 1,8279 1,9282 0,4165<1 -0,1003 0,2*100
3 1,9282 1,9701 0,4174<1 -0,0419 0,1*100
4 1,9701 1,9875 0,4171<1 -0,0175 0,4*10-1
5 1,9875 1,9948 0,4169<1 -0,0073 0,2*10-1
6 1,9948 1,9978 0,4168<1 -0,0030 0,7*10-2
7 1,9978 1,9991 0,4167<1 -0,0013 0,3*10-2
8 1,9991 1,9996 0,4167<1 -0,0005 0,1*10-2
9 1,9996 1,9998 0,4167<1 -0,0002 0,5*10-3
10 1,9998 1,9999 0,4167<1 -0,0001 0,2*10-3
11 1,9999 2,0000 0,4167<1 0,0000 0,9*10-4
12 2,0000 2,0000 0,4167<1 0,4*10-4
Soluția ecuației este 𝒙∗𝟏𝟏 = 𝟐.
2. Metoda iterativă cu coeficient de accelerare

𝑥𝑘+1 = 𝑥𝑘∗ + 𝛼𝑘 (𝑔(𝑥𝑘∗ ) − 𝑥𝑘∗ )
1
𝛼𝑘 =
𝑔(𝑥𝑘∗ ) − ∗ )
𝑔(𝑥𝑘−1
1−
𝑥𝑘∗ − ∗
𝑥𝑘−1

Aplicație Să se calculeze rădăcina pozitivă a ecuației din aplicația anterioară. Calculul pornește de la
𝑥0 = 1.

3
𝑥1∗ = 𝑔(𝑥0∗ ) = √𝑥0∗ 2 + 𝑥0∗ + 2 = 1,5874

3
𝑔(𝑥1∗ ) = √𝑥1∗ 2 + 𝑥1∗ + 2 = 1,8279

1
𝛼1 = = 1,6932
𝑔(𝑥1∗ ) − 𝑔(𝑥0∗ )
1−
𝑥1∗ − 𝑥0∗

Se aplică relația de recurență, cu respectarea criteriului de convergență:

𝑥2∗ = 𝑥1∗ + 𝛼1 (𝑔(𝑥1∗ ) − 𝑥1∗ ) = 1,9946

3
𝑔(𝑥2∗ ) = √𝑥2∗ 2 + 𝑥2∗ + 2 = 1,9977

1
𝛼2 = = 1,7157
𝑔(𝑥2∗ ) − 𝑔(𝑥1∗ )
1−
𝑥2∗ − 𝑥1∗

𝑘 𝑥𝑘∗ 𝑔(𝑥𝑘∗ ) 𝛼𝑘
0 1 1,5874
1 1,5874 1,8279 1,6932
2 1,9946 1,9977 1,7157
3 2,0000 2,0000 1,7143

Soluția ecuației este 𝒙𝟑 = 𝟐.

3. Calculul rădăcinii unui număr real

𝑓(𝑥) = 𝑥 2 − 𝑎 = 0 → 𝑥 = √𝑎

Se utilizează metoda Newton:


2

𝑓(𝑥𝑘∗ ) 𝑥𝑘∗ − 𝑎 1 ∗ 𝑎
𝑥𝑘+1 = 𝑥𝑘∗ − = 𝑥𝑘

− = (𝑥𝑘 + ∗ )
𝑓 ′ (𝑥𝑘∗ ) 2𝑥𝑘∗ 2 𝑥𝑘

Aplicație Să se calculeze √2 cu 5 zecimale exacte.

Se consideră 𝑥0 = 2.
1 𝑎 1 2
Din forma generală: 𝑥1∗ = 2 (𝑥0∗ + 𝑥 ∗ ) = 2 (2 + 2) = 1,5
0
𝑘 0 1 2 3 4 5
𝑥𝑘∗ 2 1,500000 1,41667 1,41422 1,41421 1,41421
Soluția √𝟐 este 𝒙∗𝟓 = 𝟏, 𝟒𝟏𝟒𝟐𝟏

Cazul general pentru calculul rădăcinii unui număr real


𝑚
𝑓(𝑥) = 𝑥 𝑚 − 𝑎 = 0 → 𝑥 = √𝑎

Se utilizează metoda Newton:


𝑓(𝑥𝑘∗ ) 1 𝑎
𝑥𝑘+1 = 𝑥𝑘∗ − ′ ∗ = [(𝑚 − 1)𝑥𝑘∗ + ∗ 𝑚−1 ]
𝑓 (𝑥𝑘 ) 𝑚 𝑥𝑘
3
Aplicație Să se calculeze √5 cu 4 zecimale exacte.

Se consideră 𝑥0 = 5.
1 5 1 5
Din forma generală: 𝑥1∗ = 3 [(3 − 1)𝑥0∗ + 3−1 ] = 3 (2 ∙ 5 + 52 ) = 3,4
𝑥𝑘∗

𝑘 0 1 2 3 4 5 6 7
𝑥𝑘∗ 5 3,4000 2,4108 1,8940 1,7273 1,7101 1,7100 1,7100
𝟑
Soluția √𝟓 este 𝒙∗𝟕 = 𝟏, 𝟕𝟏

S-ar putea să vă placă și