Gestiunea Activelor si

Infrastructura Critica
 Planificare activitate curs
Gestiunea activelor si infrastructura critica,
MS8, anul I, semestrul II

Activitatea Punctaj Săptămâna

Partial 50 S8

Verificare pe parcurs 50 S13

Încheierea situației --- S14

Activitatea de management al activelor,
contine functii de mentenanţa, modernizare,
retehnologizare a elementelor sistemelor
energetice.

Realizarea acestor activităţi se desfăşoară

cu respectarea prevederilor unor
regulamente, prescripţii şi instrucţiuni
tehnice.
Regulamentul de conducere şi organizare a
activităţii de mentenanţă-ANRE

• obiectivele de conducere;
• responsabilităţi şi cerinţe pentru desfăşurarea
activităţilor de mentenanţă de către titularii de
licenţe din sectorul energiei electrice;
• conţinutul programului de asigurare a mentenanţei.
Sistemele de management al activelor se
pot defini ca aplicaţii informatice (software)
dedicate, cu scop de a sprijini dezvoltarea
funcţiilor managementului activelor, care au
ca obiectiv major maximizarea venitului.
Funcţii de bază în managementul activelor :

• Elaborarea strategiei activităţilor de mentenanţă;

• Decizii privind înlocuirea sau retehnologizarea
instalaţiilor;
• Introducerea tehnologiilor noi, implementarea
rezultatelor cercetărilor aplicative privind
managementul activelor;
• Implementarea managementului riscului.
Evoluţia sistemelor de management al
mentenanţei, corelată cu
- utilizarea din ce în ce mai frecventă a
metodologiilor privind managementul costurilor
pe durată /cicluri de viaţă ,
- mentenanţa bazată pe fiabilitate, etc.

facilitează îmbunătăţirea /creşterea duratei de

viaţă a echipamentelor /instalaţiilor furnizând
decizii utile pentru managementul pe durata de
funcţionare a acestora.
În domeniul mentenanţei sunt trei tipuri de
strategii care se aplică:
• relative la stare,
• bazate pe fiabilitate (RCM - Reliability
Centered Maintenance)
• bazate pe risc (RBM – Risk Based
Maintenance).
Aplicarea acestor strategii oferă ca rezultat o
ierarhizare a echipamentelor din punct de vedere
al stării tehnice şi al importanţei în sistem;

Corelarea celor două ierarhizări permite ca în

cazul unui buget limitat, cheltuielile efectuate
pentru activitatea de mentenanţă să fie adecvat
stabilite şi distribuite.
Etapa actuala de dezvoltare a strategiilor de
mentenanţă este orientata pe activităţile de
mentenanţă bazată pe risc; Astfel, strategia RBM
este caracterizată prin focalizarea pe elemente
economice suplimentare faţă de RCM (ca de
exemplu: penalităţi datorate întreruperii functionarii,
costurile indisponibilităţii unui element al sistemului,
etc.) şi are ca scop obţinerea maximizării veniturilor.

Strategia RBM necesită un suport tehnic-informatic

foarte puternic datorită complexităţii procesului de
optimizare decizională.
Între responsabilităţile ce sunt alocate fiecărui
titular de licenţă, corespunzător organizării
specifice, este important de asigurat:
• crearea şi menţinerea unor baze de date cu
privire la starea tehnică a instalaţiilor / sistemelor,
ansamblurilor, subansamblurilor, echipamentelor şi
componentelor, structurilor aferente (de exemplu,
pentru CN Transelectrica SA - staţii electrice şi linii
electrice aeriene: date constructive şi funcţionale,
cerinţe tehnologice de mentenanţă, istoric, etc.);
• elaborarea şi actualizarea regulamentelor,
procedurilor şi instrucţiunilor specifice unor activităţi
proprii mentenanţei.
Pentru stabilirea strategiei şi a măsurilor de
implementare cât si la gestionarea efectivă a
activităţilor de mentenanţă este necesară
identificarea suportului logistic şi tehnic,
corespunzător complexităţii activelor gestionate.
Regulamentul de conducere şi organizare a
activităţii de mentenanţă care defineşte
conţinutul/ structura minimală a programului de
asigurare a mentenanţei, specific fiecărei entităţi,
precizează tipurile/categoriile de mentenanţă şi
conţinutul minimal al programului pentru fiecare
tip de activitate stabilit.
STUDIU DE CAZ
 Metodologie de diagnosticare şi clasificare a
punctelor din RET (reteaua electrica de
transport) ţinând seama de criticitatea lor

Pentru stabilirea punctelor critice, echipamentele

din cadrul SEN au fost împărţite din punct de
vedere funcţional în următoarele entităţi:
• noduri (sisteme de bare ),
• legături (liniile electrice, autotransformatoarele şi
transformatoarele de putere).
În cadrul acestui studiu de caz, vor fi avute în
vedere entităţile nod.

Metodologia de stabilire a punctelor critice va putea

fi aplicată şi staţiilor electrice, aşa cum se va arăta
în continuare,
În entitatea NOD se includ următoarele
echipamente:
• echipamente primare;
• echipamente secundare;
• descărcătoare;
• priza de pământ, paratrăsnete;
• construcţii (fundaţii, rigle, cadre).
În entitatea TRANSFORMATOARE DE
PUTERE se includ următoarele echipamente:
• transformator / autotransformator de putere;
• transformatoarele de măsura de curent şi
tensiune aferente transformatorului/
autotransformatorului de putere;
• protecţii aferente transformatorului /
autotransformatorului de putere.
În entitatea SERVICII INTERNE se includ
următoarele echipamente:
• serviciile interne de curent continuu;
• serviciile interne de curent alternativ.
În entitatea INSTALAŢII DE COMPENSARE
se includ următoarele echipamente:
• bobinele de compensare;
• compensatoare sincrone;
• baterii de condensatoare.
În entitatea INFORMATICĂ-
TELECOMUNICAŢII se includ următoarele
echipamente:
• sisteme de telecomandă;
• SCADA;
• sisteme de telecomunicaţii.
Stabilirea punctelor critice din cadrul RET se va
face pe baza unei analize multicriteriale.

Criteriile avute în vedere sunt următoarele:

•starea tehnică nod - ST
•importanţa pentru funcţionarea SEN -IF
•energia electrică transportată - ET
•importanţa strategică - IS
Pentru fiecare dintre aceste criterii, nodurile
vor primi câte o notă cuprinsă între 1 şi 100.

Nota 1 corespunde celui mai bun calificativ,

iar nota 100 corespunde celui mai slab
calificativ acordat.
Notele obţinute la fiecare criteriu vor fi ponderate cu
ajutorul unor coeficienţi de pondere, astfel:
• starea tehnică nod pST [u.r.];
• importanţa pentru funcţionarea SEN pIF [u.r.];
• energia electrică transportată pET [u.r.];
• importanţa strategică pIS [u.r.].

Aceste ponderi, a căror sumă este 1, se vor stabili

ulterior, după o analiză de sensibilitate.
Starea tehnică a nodului
Pentru determinarea stării tehnice a nodurilor, se
propun următoarele criterii:

•uzura fizică a echipamentelor UF pUF[u.r.] 0,45

•numărul de incidente NI pNI[u.r.] 0,20
•durata de indisponibilitate DI pDI[u.r.] 0,15
•costuri asociate CA pCA[u.r.] 0,20
Nota pentru starea tehnică a echipamentelor din
nod se calculează astfel:

N ST _ nod = pUF  NUF + p NI  N NI + p DI  N DI + pCA  N CA

Uzura fizică a echipamentelor

Pentru stabilirea notei corespunzătoare

uzurii fizice a echipamentelor din fiecare
nod, se definesc în continuare, şase clase
de echipamente, grupate din punct de
vedere al importanţei funcţionale:
 Coeficient pondere
Clasa
Tip echipament importanţă
echipament
funcţională CP
Protecţii, automatizări,
1 6
comenzi, semnalizări,
Întreruptoare, separatoare,
2 transformatoare de măsură 5
de curent şi de tensiune
3 Sistemul de bare 4
4 Descărcătoare 3
Construcţii (fundaţii, rigle,
5 2
cadre)
Priza de pământ,
6 1
paratrăsnete
Fiecare dintre echipamente va primi câte o notă
pentru caracterizarea stării de uzură fizică, notă
cuprinsă între 1 şi 100.

Este de dorit ca această notă să fie calculată de o

aplicaţie (de ex. RCM) în mod unitar, pentru toate
entităţile menţionate şi pentru SEN.
În absenţa RCM, se poate folosi următorul mod de
calcul al acestei note:

Se calculează punctele de uzură fizică pentru fiecare

echipament: An curent − An PIF
Puf =
Durata viata
unde Puf reprezintă punctele pentru uzura fizică a
echipamentului;
• An curent – anul în care se face evaluarea uzurii
fizice;
• An PIF – anul de punere în funcţiune sau de
reabilitare a echipamentului;
• Durată viaţă – durata de viaţă normată a
echipamentului.
Se face ordonarea tuturor echipamentelor
din SEN după punctajul de uzură, în ordine
descrescătoare.

Se atribuie nota de uzură fizică, în aceeaşi

ordine, de la 100 la 1.
După ce fiecare echipament a primit nota pentru
uzura fizică, se va calcula o notă medie pe fiecare
clasă de echipament:
nj
 NOTA j,i
N med .ech. j = i =1
nj
unde:
• Nmed.ech.j este nota medie pentru clasa j de
echipamente;
• nj − numărul echipamentelor din clasa j;
• NOTA j,i − nota obţinută de echipamentul i din
clasa j.
Pe baza notelor medii pe tipuri de echipamente se
va calcula apoi nota pentru uzura fizică a
echipamentelor din nod:
6

N med .ech.k  CPk

NUF = k =1
6

 CP
k =1
k

unde :
• Nuz.nod este nota corespunzătoare gradului de uzură
al echipamentelor din nodul analizat;
• CPk − coeficientul de pondere al importanţei
funcţionale pentru tipul k de echipamente;
• Nmed.ech.k − nota medie pentru uzură pentru clasa k
de echipamente.
Numărul de incidente

Având în vedere faptul că importanţa incidentelor

este determinată şi de tipul echipamentului la care s-
au manifestat, vor fi atribuite ponderi diferite
incidentelor, după tipul echipamentelor la care apar.

Aceste ponderi vor fi aceleaşi ca cele stabilite la

criteriul Uzură fizică.

Pe baza raportului dintre numărul incidentelor

înregistrate la toate echipamentele de un anumit tip
(notat cu ai) şi numărul lor (notat cu ni) va rezulta
numărul echivalent de incidente pe fiecare tip de
echipament.
Se face ordonarea tuturor tipurilor de
echipamente din SEN după numărul
echivalent de incidente, în ordine
descrescătoare.

Se atribuie nota de număr de incidente, în

aceeaşi ordine, de la 100 la 1.
După ce fiecare dintre tipurile de echipamente a
primit nota pentru numărul incidentelor, se va calcula
o notă medie pe fiecare clasă de echipament:
nj
 NOTA j,i
N med .ech. j = i =1
nj
unde :

• Nmed.ech.j este nota medie pentru clasa j de

echipamente;
• nj − numărul tipurilor de echipamente din clasa j;
• NOTA j,i − nota obţinută de echipamentele de tip i
din clasa j.
Pe baza notelor medii pe clase de echipamente se
va calcula apoi nota pentru numărul de incidente din
nod: 6

N med .ech.k  CPk

N NI = k =1
6

 CP
k =1
k

unde :
• NNI este nota corespunzătoare numărului
incidentelor ataşate echipamentelor din nodul
analizat;
• CPk − coeficientul de pondere al importanţei
funcţionale pentru clasa k de echipamente;
• Nmed.ech.k − nota medie pentru numărul de incidente
coresp. clasei k de echipamente.
Observaţie:

Din numărul total de incidente înregistrate la un tip

de echipament se vor exclude incidentele apărute
din vina personalului (manevre de exploatare
dispuse sau executate greşit), cele datorate
sustragerilor, cele datorate condiţiilor meteorologice
deosebite.

Procedând astfel, vor participa la stabilirea notei

corespunzătoare stării tehnice a echipamentelor
numai incidentele care au drept cauze aspecte
legate de fabricaţia (proiectare, realizare, calitate
materiale) şi uzura echipamentelor.
Durata indisponibilităţii

Şi în ceea ce priveşte durata indisponibilităţii se va

ţine seama (prin coeficientul de pondere al
importanţei funcţionale pentru clasa respectivă de
echipamente) în mod diferenţiat de durata diferitelor
indisponibilităţi înregistrate la nivelul unui nod.

Pe baza raportului dintre durata indisponibilităţii

înregistrate la toate echipamentele de un anumit tip
şi numărul echipamentelor va rezulta durata
echivalentă a indisponibilităţii pe fiecare tip de
echipament.
Se face ordonarea tuturor tipurilor de
echipamente din SEN după durata
echivalentă a indisponibilităţii, în ordine
descrescătoare.

Se atribuie nota de indisponibilitate, în

aceeaşi ordine, de la 100 la 1.
După ce fiecare dintre tipurile de echipamente a primit
nota pentru indisponibilitate, se va calcula o notă medie
pe fiecare clasă de echipament:
nj
 NOTA j,i
N med .ech. j = i =1
nj
unde :
• Nmed.ech.j este nota medie pentru clasa j de
echipamente;
• nj − numărul tipurilor de echipamente din clasa j;
• NOTA j,i − nota de indisponibilitate obţinută de
echipamentele de tip i din clasa j.
Pe baza notelor medii pe clase de echipamente se va
calcula apoi nota pentru durata indisponibilităţii din
nod: 6

N med .ech.k  CPk

N DI = k =1
6

 CP
k =1
k

unde :
• NDI este nota corespunzătoare indisponibilităţii
ataşate echipamentelor din nodul analizat;
• CPk − coeficientul de pondere al importanţei
funcţionale pentru clasa k de echipamente;
• Nmed.ech.k − nota medie pentru indisponibilitate
corespunzatoare clasei k de echipamente.
Observaţie:

Şi în cazul criteriului Durată indisponibilitate

înregistrată la un tip de echipament se vor exclude
incidentele apărute din vina personalului (manevre
de exploatare dispuse sau executate greşit), cele
datorate sustragerilor, cele datorate condiţiilor
meteorologice deosebite, din aceleaşi considerente
ca mai inainte.
Costuri asociate

Pentru analiza efectelor incidentelor se

propune clasificarea şi notarea efectelor
incidentelor după costurile asociate
Echipa Incident Mente Mentenan Daune Cheltuieli
ment asociat nanţă ţă energie dispeceri
preven corectivă nelivrată zare
tivă
Ej Ij1 MCj1 DEj1

Ij2 MCj2 DEj2

... ... ...

Ijn MCjn DEjn

MPTj MCTj DETj CDTj

Costul asociat echipamentului Ej de tipul i de
echipamente este:

CAij = MPTj +MCTj +DETj +CDTj

Se face media costurile asociate tuturor

echipamentelor de un anumit tip şi va rezulta
costul asociat incidentelor pe fiecare tip de
echipament.
Se face ordonarea tuturor tipurilor de
echipamente din SEN după costul asociat,
în ordine descrescătoare.

Se atribuie nota de cost asociat, în aceeaşi

ordine, de la 100 la 1.
După ce fiecare dintre tipurile de echipamente a
primit nota pentru costul asociat, se va calcula o
notă medie pe fiecare clasă de echipament:
nj

 NOTA j ,i
N med . j = i =1

nj
unde :
• Nmed..j este nota medie pentru clasa j de
echipamente;
• nj − numărul tipurilor de echipamente din clasa j;
• NOTA j,i − nota de cost asociat obţinută de
echipamentele de tip i din clasa j.
Pe baza notelor medii pe clase de echipamente se
va calcula apoi nota pentru costul asociat nodului:
6

N med .k  CPk
N CA = k =1
6

 CP
k =1
k

unde :
• NCA este nota corespunzătoare costului asociat
echipamentelor din nodul analizat;
• CPk − coeficientul de pondere al importanţei
funcţionale pentru clasa k de echipamente;
• Nmed.k − nota medie pentru costul asociat coresp.
clasei k de echipamente.
OBSERVAŢII
1. Aceleaşi criterii se aplică şi echipamentelor din
entităţile Transformatoare de putere, Servicii
interne, Instalaţii de compensare şi Informatică-
Telecomunicaţii, rezultând următoarele note pentru
starea tehnică :
− NST_trafo , pentru starea tehnică a entităţii
Transformatoare de putere;
− NST_si , pentru starea tehnică a entităţii Servicii
interne;
− NST_ic , pentru starea tehnică a entităţii Instalaţii
de compensare;
− NST_it , pentru starea tehnică a entităţii
Informatică-Telecomunicaţii.
2. În cazul în care se doreşte calcularea notei pentru
starea tehnică a staţiei, NST_staţie, ea se poate
calcula în modul următor:
A.se determină nota medie pentru starea tehnică
a tuturor nodurilor din staţia respectivă,
NST_med_nod, ca medie aritmetică a notelor de
stare tehnică ale nodurilor din staţie;
B.se calculează nota pentru starea tehnică a
staţiei astfel :

N ST _ statie = 0.60  N ST _ med _ nod + 0.15  N ST _ trafo + 0.10  N ST _ si + 0.05 N st.ic + 0.10  N ST _ it
Importanţa pentru funcţionarea SEN în
condiţii de siguranţă
Pentru analizarea importanţei pentru funcţionarea
SEN în condiţii de siguranţă a nodurilor şi a
legăturilor se pot utiliza următoarele subcriterii:
- Nod sau legătură aparţinând secţiunilor
caracteristice din punct de vedere al stabilităţii
statice;
- Importanţă tehnică nod sau legătură ;
- Energie electrică blocată în centrale ca urmare a
incidentelor din nodurile la care se racordează
centralele respective sau pe legăturile prin care
centralele respective evacuează energia produsă.
Energia electrică transportată, cu impact
asupra veniturilor CN Transelectrica

Nota pentru acest criteriu va fi calculată pe baza

energiei electrice transportate în anul precedent, prin
noduri sau legături, şi a energiei electrice preliminate
a fi vehiculată în anul următor, pentru alimentarea
companiilor de distribuţie şi furnizare a energiei
electrice precum şi pentru alimentarea consumatorilor
conectaţi direct la staţiile CN Transelectrica.
• Energie electrică vehiculată, măsurată, prin
fiecare nod sau legătură, în anul precedent.
Pondere pEV = 0,40

• Energie electrică preliminată prin fiecare nod

sau legătură, calculată pe baza regimurilor
caracteristice de funcţionare ale SEN, pe sezoane
şi zile caracteristice (DEN/DPM).
Pondere pEP = 0,60
Importanţa strategică

Nota de importanţă strategică ţine seama de

interconexiunile cu exteriorul teritoriului
naţional şi de evacuarea energiei electrice de
origine nucleară.
 Importanţa
Energia
Criteriu
Stare pentru
electrică Importanţa
tehnică funcţionarea strategică
transportată
SEN
P1 0,30 0,35 0,35 -
P2 0,25 0,25 0,30 0,20
P3 0,25 0,23 0,27 0,25
P4 0,30 0,20 0,25 0,25
P5 0,31 0,20 0,26 0,23
P6 0,35 0,20 0,25 0,20
Contribuţia tuturor subcriteriilor considerate la nota
finală este prezentată în figura urmatoare pentru
ponderile luate în considerare :
0.30

0.25

0.20 P2
P3
0.15 P4
P5
0.10 P6

0.05

0.00
UF NI DI CA IF EV EP IS
Metodologie de diagnosticare şi clasificare a
punctelor din RET ţinând seama de criticitea
lor

Stabilirea punctelor critice din cadrul RET se va

face pe baza unei analize multicriteriale. Criteriile
avute în vedere sunt următoarele:
•starea tehnică nod - ST
•importanţa pentru funcţionarea SEN - IF
•energia electrică transportată - ET
•importanţa strategică - IS

Apartenenţa subcriteriilor la criterii este dată în

tabelul urmator.
Criteriul Subcriteriul Mod de evaluare Simbol
ST uzura fizică RCM UF
numărul de incidente Fişe incident NI
durata indisponibilitate Fişe incident DI
costuri asociate Fişe incident CA
IF - DIMPEQ IF
energie electrică Sistem
ET vehiculată telemăsurare EV
energie electrică
preliminata Studii de prognoză EP
Interconexiuni,
IS - nuclear IS
Setul de ponderi P6 este cel mai potrivit din următoarele
motive:
• plasează pe primele două locuri, cu contribuţii egale 0,2000,
criteriile importanţă strategică şi importanţă funcţională
(DIMPEQ) - algoritm ştiinţific;
• plasează pe locul trei, cu contribuţia 0,1575, subcriteriul
uzură fizică (RCM) - algoritm ştiinţific;
• plasează pe locul patru, cu contribuţia 0,1500, subcriteriul
energie preliminată - algoritm ştiinţific;
• plasează pe locul cinci, cu contribuţia 0,1000, subcriteriul
energie vehiculată - inerţie importantă în structura reţelei
de transport şi a consumului;
• are efectul maxim de depunctare al staţiei retehnologizate;
• asigură şanse de retehnologizare pentru staţiile cu
importanţă redusă.