Sisteme electroenergetice

CAP
10

SISTEME INFORMATICE ÎN ANALIZA

REGIMURILOR DE FUNCŢIONARE ALE
SISTEMELOR ELECTROENERGETICE

CUPRINS
INTRODUCERE 2
Obiective 2
Organizarea sarcinilor de lucru 2
TEHNICI ACTUALE UTILIZATE ÎN ANALIZA
Lecţia 1 3
REGIMURILOR DE FUNCŢIONARE A SEE
Exemplu ilustrativ 8
PROGRAME INFORMATICE DESTINATE
Lecţia 2 STUDIULUI REGIMURILOR DE 9
FUNCŢIONARE ALE SEE
Exemple ilustrative 15
TEST DE AUTOEVALUARE 13
REZUMAT 14
Rezultate aşteptate 14
Termeni esenţiali 14
Recomandări bibliografice 15
TEST DE EVALUARE 16

1
Sisteme electroenergetice

INTRODUCERE

Dimensiunile extrem de mari ale sistemelor electroenergetice, cu un număr mare de

componente ce se intercondiţionează, complexitatea proceselor de luare a deciziilor în fazele
de proiectare, planificare, dezvoltare şi conducere operativă, au făcut ca domeniul energetic să
fie unul dintre cei mai intenşi utilizatori de tehnică de calcul.
Tendinţele moderne în conducerea şi managementul sistemelor electrice de putere se
manifestă în două categorii de activităţi principale ale dispecerilor energetici: activităţile de
planificare-dezvoltare şi cele de conducere operativă. Aceste activităţi reclamă astăzi
utilizarea unor sisteme informatice complexe, flexibile şi eficiente, constituite din reţele de
calculatoare de proces interconectate prin sisteme de comunicaţii moderne.

Obiective
 Prezentarea caracetristicilor generale ale sistemelor informatice în electroenergetică.
 Prezentarea principalelor funcţii EMS şi DMS pentru sistemele electroenergetice, a
aplicaţiilor şi studiilor de analiză.
 Prezentarea direcţiilor privind sistemele informatice în electroenergetică.
 Exemplificarea principalelor pachete software de modelare, proiectare şi analiză a
sistemelor electroenergetice.

Organizarea sarcinilor de lucru

 Parcurgeţi cele două lecţii ale cursului.
 Urmăriţi exemplul ilustrativ.
 Fixaţi principalele idei ale cursului, prezentate în rezumat.
 Completaţi testul de autoevaluare.
 Timpul de lucru pentru parcurgerea testului de autoevaluare este de 15 minute.

2
Sisteme electroenergetice

TEHNICI ACTUALE UTILIZATE ÎN ANALIZA REGIMURILOR

DE FUNCŢIONARE A SEE
Activităţile de planificare-dezvoltare desfăşurate la nivel central şi teritorial prin dispecerii
energetici, cuprind următoarele componente:
 Proiectarea de noi staţii şi linii electrice de transport şi distribuţie;
 Planificarea schemei normale de funcţionare;
 Planificarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii ale instalaţiilor de producere,
transport şi distribuţie a energiei electrice;
 Planificarea elementelor de reglaj automat şi a protecţiilor ;
Aceste tipuri de activităţi implică analiza unui număr mare de variante constructive,
iar aprecierea soluţiilor adoptate este subordonată criteriilor de ordin tehnic, economic, de
mediu şi sociale. În acest cadru, calculatoarele numerice reprezintă instrumentul adecvat
pentru identificarea celor mai bune variante.
Activităţile de planificare-dezvoltare ale sistemelor electroenergetice se bazează pe o
serie de studii de performanţă în condiţii normale de funcţionare:
a) Calculul circulaţiilor de puteri permite analiza regimurilor de funcţionare
staţionare pentru fiecare variantă constructivă în toate regimurile normale considerate
posibile;
b) Studiile de stabilitate statică sunt necesare pentru a decide asupra variantelor de
extindere sau de interconectare a SEE pe baza unor criterii ce definesc poziţiile relative ale
punctelor de funcţionare staţionare în raport cu limitele de stabilitate statică;
c) Calcul şi repartiţia elementelor de control şi reglaj a tensiunii şi puterii reactive
– dimensionarea şi amplasarea optimă a mijloacelor tehnice de reglaj;
d) Programe de analiză a stabilităţii tranzitorii utilizate pentru a aprecia
comportarea SEE la perturbaţii în diverse puncte ale acestuia şi de alegere a echipamentelor
de comutare, reglare şi protecţie adecvate [GAV01].
Conducerea operativă prin dispecer a sistemelor electroenergetice este o activitate
specifică domeniului energiei electrice, efectuată pe unităţi specializate (trepte de dispecer)
care au relaţii ierarhizate de autoritate asupra participanţilor la piaţa energiei electrice. Scopul
conducerii operative prin dispecer este asigurarea funcţionării sistemului electroenergetic în
condiţii de siguranţă, calitate şi economicitate, prin exploatarea coordonată a instalaţiilor şi
echipamentelor componente ale sistemului care necesită o conducere unitară.
Obiectivele principale ale activităţilor de conducere operativă ale sistemelor
electroenergetice realizate la nivelul dispecerilor din cadrul Sistemului Energetic Naţional
(SEN) sunt:
a) Asigurarea funcţionării unitare a SEN şi alimentarea cu energie electrică a tuturor
consumatorilor în condiţii de siguranţă şi calitate a energiei electrice;
b) Utilizarea raţională a resurselor hidroenergetice şi a combustibililor pentru
producerea energiei electrice;

3
Sisteme electroenergetice

c) Asigurarea unui echilibru permanent între producţia şi consumul de energie

electrică;
d) Coordonarea regimurilor de funcţionare şi a manevrelor din instalaţiile electrice
aflate în competenţă.
Realizarea obiectivelor de mai sus are loc în cadrul Dispeceratului Energetic Central şi
Dispeceratelor Energetice Teritoriale. Aceste activităţi se desfăşoară, în funcţie de raportul
temporal dintre desfăşurarea proceselor din sistem şi luarea deciziilor operative în următoarele
moduri:
 Activitaţi în timp real (regim on-line) care se desfăşoară practic simultan cu
procesul tehnologic cum ar fi: culegerea şi înregistrarea de date, reglajul de tensiune şi putere
reactivă, operaţiuni de reconfigurare, reglajul de frecvenţă;
 Activităţi în timp real extins (regim in-line), prin decizii bazate pe prelucrări de
date culese în timp real, însă anterior momentelor de decizie, cum ar fi măsurile de optimizare
a regimului de funcţionare, de stabilire a configuraţiei optime a reţelei, de setare a
parametrilor sistemelor de protecţie şi automatizare;
 Activităţi în afara timpului real (regim off-line), prin activităţi de planificare a
dezvoltărilor viitoare, cum ar fi: analize postfactum ale unor evenimente; analize de
contingenţe, antrenamentul (instruirea) operatorilor;
 Conducerea operativă a sistemelor electroenergetice este activitatea care reclamă cu
cea mai mare stringenţă utilizarea sistemelor informatice moderne. Obiectivul principal al
celor mai multe sisteme inteligente de monitorizare şi conducere a sistemelor electrice este de
a oferi utilizatorului suficiente informaţii şi facilităţi de comandă pentru a exploata reţeaua
electrică din subordine în condiţii de siguranţă, securitate şi economicitate.
Conducerea operativă prin dispecer a reţelelor şi sistemelor electrice moderne este
realizată prin intermediul Sistemelor Teleinformatice pentru Conducerea Operativă (STICO)
cu rol de a oferi operatorilor informaţiile necesare conducerii operative şi de confirmare a
intervenţiilor acestora în obiectivele energetice conduse. Îndeplinirea cu succes a acestor
funcţii, presupune satisfacerea de către aceste sisteme a următoarelor condiţii de bază:
 Să permită achiziţia şi transmisia unei cantităţi mari de informaţii dinamice din
proces, astfel încât să prezinte dispecerului o imagine generală completă a obiectivului
supravegheat cu datele şi parametrii caracteristici actualizaţi la fiecare moment;
 Să aibă o redundanţă a datelor cât mai mare pentru a permite detecţia anomaliilor în
informaţiile transmise şi, în cazurile în care este necesar, să le semnalizeze operatorului;
 Să permită evaluarea vulnerabilităţii sistemului sau procesului, în cazul diferitelor
intervenţii;
 Să fie realizate într-o concepţie modulară şi flexibilă pentru a permite eventuale
extinderi în viitor, în concordanţă cu dezvoltarea instalaţiilor şi echipamentelor primare
conduse, a tehnicii de calcul şi de telecomunicaţii;
 Să fie cât mai simple şi să conţină o interfaţă cu utilizatorul cât mai prietenoasă;
Pentru satisfacerea cerinţelor menţionate, s-au dovedit a fi deosebit de eficiente şi au
cunoscut o dezvoltare remarcabilă în ultimele două decenii Sistemele Informatice de
Conducere cu Arhitectură Distribuită, constituite dintr-un număr mare de calculatoare de
proces, cu funcţii distincte, distribuite atât geografic (pe orizontală) cât şi funcţional (pe
verticală, ierarhic). Sistemele de Conducere Distribuite (SCD) sunt strucurate în principiu pe
mai multe sisteme informatice organizate pe două sau mai multe nivele de conducere ierarhice
(Sistem de conducere subordonat şi Sistem de conducere coordonator).
Având în vedere funcţiile pentru care sunt concepute, sistemele informatice pentru
conducerea operativă a sistemelor electrice de transport şi distribuţie a energiei electrice sunt
reprezentate de următoarele categorii de sisteme:
a) Sisteme de Supraveghere, Conducere şi Achiziţii de Date de tip SCADA;

4
Sisteme electroenergetice

b) Sisteme de conducere ghid –operator care în funcţie de obiectivul energetic

deservit pot fi de tip:
 EMS (Energy Management Systems) destinate dispecerilor energetici ai sistemelor
electrice de putere;
 DMS (Distribution Management Systems) destinate dispecerilor de distribuţie a
energiei electrice;
 LMS (Load Management Systems) destinate dispecerilor energetici ai marilor
consumatori industriali.

Funcţiile EMS şi DMS pentru reţele electrice

Sistemele moderne destinate managementului reţelelor de transport şi distribuţie a

energiei electrice de tip EMS şi DMS conţin următoarele categorii de funcţii operative
destinate conducerii acestora în timp real sau timp real extins: aplicaţii pentru transportul
energiei şi aplicaţii pentru distribuţia energiei electrice.
Aplicaţiile pentru transportul energiei electrice sunt destinate asistării dispecerilor şi
personalului de planificare operativă în luarea deciziilor pentru asigurarea regimurilor de
funcţionare sigure şi economice în reţelele electrice de transport. Există două categorii de
funcţii EMS: funcţii de analiză a reţelei în timp real RTNA (Real–Time Network Analysis
functions) şi funcţii pentru studii de analiză a reţelei STNA (Study Network Analysis
functions). Datele primare sunt preluate de la sistemele de achiziţii de date şi prelucrate apoi
de diversele funcţii ale sistemului:
 Prelucrarea topologiei reţelei. Funcţia de prelucrare a topologiei unei reţele
electrice construieşte modelul de reţea, reprezentată prin noduri şi laturi conectate conform
situaţiei reale din teren pe baza datelor achiziţionate în timp real din staţiile electrice. La baza
construirii modelelor topologice stau informaţiile telemăsurate în timp real (starea
întreruptoarelor şi a separatoarelor) ca şi datele despre starea normală a echipamentelor.
Aplicaţia furnizează date pentru funcţiile estimatorului de stare şi calculul circulaţiei de
puteri.
 Estimatorul de stare. Estimatorul de stare este o funcţie complexă care oferă o
soluţie completă a reţelei considerate, soluţie reprezentată de un set de vectori ai tensiunilor şi
puterilor injectate sau consumate în noduri. Ca mărimi de intrare pentru estimatorul de stare
se utilizează setul de măsuri accesibile (puteri active şi reactive pe laturi şi injectate sau
consumate în noduri, tensiunile măsurate pe bare, etc.), datele furnizate de funcţia de
prelucrare a topologiei şi setul de pseudo-măsuratori necesar a fi introdus pentru a face
observabilă întreaga reţea. Estimatorul de stare permite astfel validarea sau invalidarea unor
mărimi telemăsurate.
Mărimile estimate sunt utilizate apoi ca mărimi de intrare pentru funcţii cum ar fi
analize de contingenţe, reglaj de tensiune şi analiza scurtcircuitelor.
 Analiza contingenţelor. Contingenţele sunt evenimente (planificate sau
intempestive) prin care o componentă de reţea sau mai multe (contingenţe multiple) sunt
scoase din funcţiune. Funcţia de analiză a contingenţelor verifică dacă o anumită contingenţă
ar putea conduce la regimuri de supraîncarcare a unor elemente de reţea sau la tensiuni în
afara limitelor admisibile ale acestora.
Analiza de contingenţe se poate face atât în timp real cât şi ca analiză de studiu, în
afara timpului real. În timp real, analizele de contingenţe se efectuează pentru un set de
contingenţe prestabilit, cu o periodicitate redusă -de obicei o dată la 15 minute - în funcţie de
modificările de regim ale reţelei.

5
Sisteme electroenergetice

 Reglajul de tensiune. Reglajul de tensiune determină valorile optime de consemn

(setările) pentru poziţiile prizelor transformatoarelor, încărcările cu putere reactivă ale
generatoarelor, starea bateriilor de condensatoare şi altor elemente de reglaj şi compensare.
Aceste setări vizează minimizarea pierderilor de putere activă pe elementele de reţea, fără
supraîncărcarea echipamentelor şi fără ca tensiunea din noduri să depăşească limitele
admisibile. Algoritmul de reglaj de tensiune este similar cu cel de optimizare al circulatiilor
de putere pentru minimizarea pierderilor. De obicei această funcţie are rol de ghid - operator,
recomandând dispecerului măsurile operative necesare, fără să intervină direct asupra
elementelor de reglaj a tensiunii şi puterii reactive.
 Analiza scurtcircuitelor. Funcţia de analiză a scurtcircuitelor este utilizată pentru a
determina nivelul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice de transport şi distribuţie. În
mod normal sunt considerate doar scurtcircuitele trifazate, deoarece acestea conduc la cele
mai mari valori ale curenţilor de scurtcircuit.
 Calculul circulaţiei de puteri. Calculul circulaţiei de puteri se execută la cererea
utilizatorului pentru a analiza diverse regimuri de funcţionare ce pot fi anticipate pe baza
curbei de sarcină a sistemului sau a programului de conectări şi deconectări de echipamente
planificate. Calculul circulaţiei de puteri furnizează datele necesare analizelor de contingenţe,
de scurtcircuit şi pentru optimizarea circulaţiei de puteri.
 Optimizarea circulaţiei de puteri. Funcţia de optimizare a circulaţiei de puteri este
din mai multe puncte de vedere similară cu calculul circulaţiei de puteri. Optimizarea oferă o
soluţie rezultată pe baza îndeplinirii unui criteriu de performanţă, cum ar fi: minimizarea
costului puterii active generate în sistem sau minimizarea pierderilor totale de putere activă pe
liniile electrice de transport. Optimizarea se realizează intervenind asupra unor variabile de
control cărora li se ataşează diferite nivele de prioritate şi diferite ponderi.

EXEMPLU ILUSTRATIV

ANALIZE ÎN TIMP REAL ( RTNA) Analize de contingenţe

Stări
Prelucrare Estimator de
topologie stare Reglaj de tensiune

Analize de scurtcircuit

Măsuri

Analize de contingenţe

Planificare Calculul
conectări- circulaţiei de Optimizarea circulaţiei de
deconectări puteri puteri

Analize de scurtcircuit
STUDII DE ANALIZĂ (STNA)

Fig.1 Interconectarea funcţiilor şi fluxul de date

6
Sisteme electroenergetice

în cadrul EMS

CONCLUZII

Tendinţele moderne în conducerea şi managementul sistemelor electrice de putere se

manifestă în două categorii de activităţi principale ale dispecerilor energetici: activităţile de
planificare-dezvoltare şi cele de conducere operativă.
Sistemele informatice pentru conducerea operativă a sistemelor electrice de transport şi
distribuţie a energiei electrice sunt reprezentate de următoarele categorii de sisteme:
a) Sisteme de Supraveghere, Conducere şi Achiziţii de Date de tip SCADA;
b) Sisteme de conducere ghid –operator care în funcţie de obiectivul energetic deservit pot fi
de tip:
 EMS (Energy Management Systems) destinate dispecerilor energetici ai sistemelor
electrice de putere;
 DMS (Distribution Management Systems) destinate dispecerilor de distribuţie a
energiei electrice;
 LMS (Load Management Systems) destinate dispecerilor energetici ai marilor
consumatori industriali.
 Sistemele moderne destinate managementului reţelelor de transport şi distribuţie a
energiei electrice următoarele categorii de funcţii operative: aplicaţii pentru transportul
energiei şi aplicaţii pentru distribuţia energiei electrice.

Lecţia 2

PROGRAME INFORMATICE DESTINATE STUDIULUI

REGIMURILOR DE FUNCŢIONARE ALE SEE
Cerinţe şi tendinţe actuale ale sistemelor informatice din domeniul energetic

Pornind de la cerinţele companiilor de electricitate, dictate de necesitatea optimizării

activităţilor de proiectare, exploatare şi întreţinere, pachetele de programe din domeniul
energetic trebuie să răspundă prin robusteţe, flexibilitate, cooperare cu utilizatorul şi, nu în

7
Sisteme electroenergetice

ultimul rând, atractivitate din punct de vedere al facilităţilor de ordin tehnic şi financiar din
partea companiilor producătoare.
Pe baza literaturii de specialitate actuale consultate şi a experienţei dobândite ca
urmare a accesului la o serie de produse software aflate pe piaţă, putem concluziona că în
prezent, un program profesional în domeniul energetic trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii:
 Afişarea în timp real a mesajelor, inclusiv cele de eroare şi accesul on-line la help;
 Existenţa unei baze de date unice - nucleu, în jurul căreia se dezvoltă toate aplicaţiile
software;
 Posibilitatea utilizării şi setării simbolurilor grafice în formă ASCII, IEC, transferul
acestora şi dezvoltarea unor simboluri şi pictograme definite de utilizator;
 Aplicaţiile software să fie concurente şi să transmită în mod reciproc rezultatele
rulate una alteia;
 Aplicaţiile software să fie dezvoltate în sistemul Windows şi să fie orientate obiect;
 Interfaţa cu utilizatorul să fie grafică, interactivă şi corectivă în timp real;
 Baza de date să fie orientată ODBC (Open Data Base Conectivity) - Microsoft
Acces, SQL, Oracle etc.;
 Unele aplicaţii soft să fie prevăzute cu un limbaj înalt care să permită utilizatorului
integrarea şi dezvoltarea unor aplicaţii proprii ale utilizatorului (implementarea unor modele
noi: sisteme de reglare automată a tensiunii SRAT, sisteme de reglare a vitezei SRV, sisteme
de stabilizare a oscilaţiilor PSS, sisteme de excitaţie, etc.);
 În cadrul activităţilor de management, programul să aibă o interfaţă grafică cu
sistemele standard SCADA existente pe piaţă;
 Gestionarea formatului grafic, a caracteristicilor schemelor în ansamblu şi a fiecărui
element component definit;
 Importul obiectelor OLE (sub formă text, tabel, bitmaps, etc.);
 Interfaţa grafică să permită compatibilitatea cu sistemele CAD standard, în felul
acesta permiţând importarea directă a schemelor CAD ale utilizatorului în formă *.dwg, *.dxf,
*.wmf, *.plt, etc.
 Interfaţa grafică să fie şi un sistem de desenare CAD profesional, de sine stătător.

Pachete software reprezentative în domeniul electroenergetic

Power Analitics este denumirea nouă a

companiei EDSA (Energy Distribution
System Analysis) al firmei EDSA Micro
Corporation USA şi este unul dintre cele mai performante pachete de programe dedicate
pentru proiectarea, analiza şi exploatarea reţelelor şi sistemelor electroenergetice utilizând
calculatoare personale. Sistemul integrat de programe PALADIN SOFTWARE reprezintă un
set de instrumente puternice de calcul şi modelare care permit rezolvarea problemelor din faza
de proiectare până în faza de exploatare şi întreţinere a sistemelor electrice.
Pachetul de programe PALADIN SOFTWARE DesignBase - are abilitatea de a
modela reţele electrice cu pâna la 50000 de noduri şi permite analiza reţelelor electrice
trifazate, monofazate, echilibrate sau dezechilibrate, de curent alternativ sau continuu.
Programul are peste 100 de aplicaţii energetice, dezvoltate în jurul aceluiaşi nucleu-
bază de date ODBC. Baza de date a sistemului de programe EDSA cuprinde zeci de mii de
echipamente electrice, este deschisă şi conţine un Editor Baze de Date pentru fiecare tip de
echipament sau component de reţea. În acest mod utilizatorul poate să creeze baza de date a
echipamentelor proprii.

8
Sisteme electroenergetice

PALADIN reprezintă un sistem de control în timp real, bazat pe sisteme expert, în

scopul optimizării şi reducerii costurilor globale totale de exploatare a sistemelor de transport
şi distribuţie. Sistemul de control în timp real constă în modelarea, monitorizarea, analiza şi
controlul performanţelor reţelelor eletroenergetice, care în mod continuu compară condiţiile
existente cu cele simulate şi prescrise.
Setul de instrumente de analiză şi simulare a reţelelor electrice cuprinde următoarele
aplicaţii principale:
 Calculul regimurilor permanente de funcţionare în reţele electroenergetice de curent
alternativ şi continuu;
 Calculul curenţilor de scurtcircuit bazat pe metoda IEC Europa sau ANSI/IEEE USA
, cu considerarea tuturor formelor de scurtcircuit;
 Repartiţia economică a puterilor active şi reactive în sistem;
 Analiza stabilităţii de tensiune;
 Dimensionarea generatoarelor, transformatoarelor, sistemelor de bare;
 Calculul regimurilor tranzitorii;
 Analiză armonică şi alegerea automată a filtrelor de compensare;
 Analiza fiabilităţii schemelor de conexiuni ale staţiilor electrice şi reţelelor electrice;
Pachetul de programe EDSA este utilizat în prezent de peste 20000 de specialişti din
companii de transport şi distribuţie a energiei electrice, companii de consultanţă energetică şi
reprezintă un lider în domeniul tehnologiei proiectării automate pe calculator. La ora actuală
pachetul de programe EDSA este singurul pachet de programe profesional de calcul şi
simulare omologat pentru industria nucleară în SUA .

EUROSTAG (Euro Stabilité Généralisée) este pachetul de

programe creat şi dezvoltat de firma Tractebel Energy
Engineering din Belgia şi EdF) şi reprezintă sistemul cel mai
complex recunoscut în rândul utilizatorilor europeni. Programul permite calculul regimului
permanent, a regimurilor de scurtcircuit precum şi analize ale regimurilor dinamice şi
tranzitorii de la 1 msec. la o oră, cu posibilitatea modificării pasului de integrare până la 100
sec.
Autorii programului au lansat conceptul de stabilitate generalizată, utilizat pentru a
capta comportarea sistemului în urma unei perturbaţii până la revenirea la starea de echilibru,
indiferent de perturbaţiile, comutaţiile, acţionările ce apar în această perioadă.
Cel mai puternic instrument de care dispune EUROSTAG este studiul
comportării sistemelor electroenergetice din punct de vedere al stabilităţii pe termen scurt-
stabilitatea tranzitorie, stabilitatea dinamică şi pe termen lung şi identificarea limitelor de
stabilitate aferente diferitelor condiţii atipice de funcţionare sau a unor incidente.
EUROSTAG are capacitatea de a simula orice tip de „eveniment” la nivelul sistemului -
incident, manevră sau comandă de proces- în mod automat sau definit de către utilizator:
scurtcircuit trifazat cu sau fără impedanţă de arc, întreruperi de faze, scurtcircuite şi puneri la
pământ mono- şi bifazate, regimuri de pornire a motoarelor electrice, variaţii ale puterilor
active şi reactive la nivelul sistemului, conectări şi deconectări de echipamente, modificări ale
curbelor de sarcină, modificări în sistemul de automatizări şi protecţii.
EUROSTAG s-a impus graţie paletei largi de facilităţi oferite şi domeniului vast de
studiu:
 Aflarea timpului critic de deconectare;
 Analiza contingenţelor în situaţii de operare anormală;
 Studiul comportamentului sistemului în situaţii de urgenţă sau în condiţii extreme
(colaps de tensiune, pierderea sincronissmului);
 Stabilitatea dinamică a maşinilor – motoare şi generatoare;
9
Sisteme electroenergetice

 Proiectarea, coordonarea şi reglarea sistemelor de protecţie a centralelor electrice şi

reţelelor de transport;
În ultimii ani, progranul EUROSTAG a devenit unul dintre cele mai eficiente sisteme
informatice de studiu, analiză, simulare şi evaluare a fenomenelor specifice sistemelor
interconectate, având in vedere proiectele de interconectare din diferite zone ale lumii:
satisfacerea criteriilor de siguranţă impuse de interconectare, compatibilitatea noilor sisteme
interconectate, amortizarea oscilaţiilor de putere de frecvenţă scăzută datorită regimurilor
tranzitorii prin utilizarea PSS, dispozitivelor FACTS sau conexiunilor în curent continuu.
Este de menţionat faptul că analiza regimurilor tranzitorii şi dinamice pe termen
mediu şi lung în cadrul DEN-UNO se realizează începând cu anul 1995 cu ajutorul pachetului
de programe EUROSTAG.

ETAP (Electrical Transient Analyzer Program) este un produs software

al firmei OTI (Operation Technologies, Inc.) USA utilizat de
companiile de transport şi distribuţie a energiei electrice şi de
companiile de consultanţă energetică. Programul ETAP cuprinde 33
module-aplicaţii, reunite în 7 sisteme integrate destinate proiectării, simulării şi analizei
regimurilor de funcţionare reunite sub pachetul ETAP PowerStation:
a) Sistemul de editare (Base Module) pentru editarea grafică, definirea şi gestiunea
elementelor reţelelor şi generarea schemelor monofilare de conexiuni utilizând biblioteca de
echipamente;
 Calculul circulaţiilor de putere (Load Flow Analysis) pe baza metodelor Newton –
Raphson, decuplată rapidă şi Seidel-Gauss cu posibilitatea ajustării parametrilor de reglaj şi
controlul convergenţei, setarea opţiunilor de calcul, afişării erorilor de configurare şi a
rezultatelor de calcul;
 Optimizarea circulaţiilor de putere (Optimal Power Flow Analysis) –optimizarea
circulaţiei de putere activă şi reactivă, costului producerii energiei electrice, pierderilor de
putere activă, optimizarea în planul stabilităţii de tensiune, amplasarea surselor de compensare
serie şi derivaţie sau alte funcţii obiectiv definite de către utilizator.
 Analiză armonică (Harmonic Analysis) – studiul reţelelor electrice în regim
deformant, calculul coeficienţilor de distorsiune, calculul de dimensionare şi amplasare a
filtrelor de compensare;
 Calculul parametrilor la pornirea motoarelor (Motor Starting and Acceleration).
c) Sistemul de studiu al reţelelor de curent continuu (DC System şi DC Load Flow);
d) Sistemul de analiză a fenomenelor tranzitorii şi modelarea în regim dinamic a
echipamentelor (Transient Stability and Defined Dynamic Modelling), amplasarea optimală a
resurselor de reactiv şi studiul fiabilităţii echipamentelor şi sistemului în ansamblu.

a)

b)
Fig.4.
Structura de principiu a sistemului de conducere în timp real a reţelelor electrice-PSMS
a) Asitarea dispecerilor b) Supraveghere şi control

10
Sisteme electroenergetice

CYME este realizat şi dezvoltat de compania Cyme International

Inc. din Quebec, Canada, având la ora actuală peste 6000 de
utilizatori din peste 90 de ţări: companii de electricitate, agenţi
economici, institute de cercetare şi universităţi. Pachetul de
programe, în variantă completă rulează pe calculatoare personale pe platforma Windows 98,
2000, XP, ME şi este structurat pe un set de aplicaţii pentru proiectare şi studii de analiză a
reţelelor electrice de transport şi distribuţie:
Modulul PSAF (Power System Analysis Framework):
 PSAF-LINE pentru proiectarea şi editarea schemelor monofilare de conexiuni.
Programul este compatibil cu sistemul AutoCAD, permiţând accesarea, editarea, modificarea
şi importarea directă a schemelor CAD. Interfaţa grafică a programului este prietenoasă şi
corectivă în timp real;
 PSAF-FLOW pentru calculul circulaţiei de puteri în diferite condiţii, în reţele
electrice cu până la 2000 de noduri şi 3000 de laturi;
 PSAF-FAULT destinat analizei regimurilor nesimetrice şi de avarie: scurtcircuite,
întreruperi de faze, deconectări de echipamente. Programul permite vizualizarea sub formă
tabelară sau Back Annotation a valorilor parametrilor electrici şi a unui cod de culori pentru
evidenţierea zonelor afectate.

PSAPAC (Power System Analysis Package) este pachetul de programe dezvoltat de EPRI
(Electric Power Research Institute). Reprezintă unul dintre cele mai avansate şi robuste
sisteme informatice utilizate în prezent de către companiile de electricitate. Funcţiile
principale implementate în software sunt:
 DYNRED (Dynamic Reduction) pentru identificarea grupurilor de generatoare
coerente şi definirea generatoarelor echivalente;
 LOADSYN (Load Synthesis) modelează şi simulează comportarea sarcinilor pe baza
caracteristicilor statice şi dinamice;
 IPFLOW (Interactive Power Flow) pune la dispoziţie setul complet de instrumente
pentru analiza regimurilor permanente, sub diferite condiţii de încărcare, contingenţe şi
repartiţii de puteri;
 TLIM (Transfer Limit) calculează transferul de putere la nivelul reţelelor pentru
diferite condiţii de funcţionare;
 DIRECT determină direct, prin metoda funcţiilor de energie TEF, un indicator al
stabilităţii tranzitorii la prima oscilaţie în sisteme electrice complexe. Metoda este
complementară metodelor clasice de simulare a stabilităţii tranzitorii în domeniul timp;
 LTSP (Long-Term Stability Program) evaluează stabilitatea pe termen lung a
sistemelor electrice, prin simulare în domeniul timp.Aplicaţia utilizează modelele detaliate ale
elementelor din centralele electrice;
 VSTAB (Voltage Stability) analizează stabilitatea de tensiune prin prisma
mecanismelor de producere şi distanţa faţă de punctul de colaps de tensiune;
 ETMSP (Extended Transient Midterm Stability Program) este destinat analizei
stabilităţii tranzitorii pe termen scurt şi mediu în cazul sistemelor complexe;
 SSSP (Small Signal Stability Program) este destinat analizei stabilităţii la mici
perturbaţii.

EasyPower este un pachet de programe al firmei ESA, USA.

Programul este realizat pentru PCs, şi necesită, pentru utilizare,
cheie de protecţie (hardkey). Are o o interfaţă grafică proprie
prietenoasă Easy Power Integrated Action Graphics (IAG) care
permite crearea şi modelarea elementelor componente ale reţelelor electroenergetice de
11
Sisteme electroenergetice

transport, din bibilioteca de echipamente proprie programului sau dintr-o bibliotecă creată de
utilizator. Sunt disponibile peste 20 de biblioteci ce conţin modele pentru generatoare, linii,
tarnsformatoare electrice de putere, consumatori, dispozitive FACTS, echipamente de
comutaţie, protecţie, automatizări, măsură, reglaj, compensare.
EasyPower Power Flow permite calculul regimului permanent prin metoda Injecţiei
de curent (CI) ce utilizează modelul matematic exprimat în curenţi la noduri şi care asigură o
convergenţă rapidă a procesului iterativ. Programul oferă posibilitatea vizualizării
parametrilor de valori situate în afara limitelor admise (tensiuni nodale, puteri transportate pe
elemente, puteri reactive în nodurile generatoare) şi asistă utilizatorul pentru a întreprinde
măsurile corective necesare îmbunătăţirii regimului de funcţionare - utilizarea optimă şi
eficientă a mijloacelor de reglaj disponibile, înlocuirea unor echipamente, optimizarea
topologiei reţelei de transport sau distribuţie. Programul este echipat cu un sistem expert
pentru evaluarea, asistarea şi generarea acţiunilor la depăşirea limitelor tehnice şi operaţionale
de funcţionare (nivele de tensiune în noduri, limite la generatoarele sincrone, limite termice,
căderi de tensiune, stabilitate).

Power World este un produs software al corporaţiei PW, USA

realizat pentru calculatoare personale. Programul permite
calculul regimului permanent, repartiţia optimă a puterilor
active şi analiza contingenţelor. Este un program interactiv de simulare şi vizualizare a
regimului permanent şi este recomandat în studiile privind analiza siguranţei în exploatare a
reţelelor electrice de transport.
Programul este prevăzut cu funcţia Voltage Conturing care permite colorarea automată
a nodurilor în funcţie de nivelul tensiunii. De asemenea, oferă posibilitatea importului datelor
de intrare din programul PSS/E (Power System Simulator for Engineering) al companiei PTI
(Power Technologies Inc.) şi permite simularea şi analiza sistemelor electroenergetice cu până
la 60000 de noduri.
Funcţia PV-QV din cadrul programului VAST (Voltage Assesment Stability Tool) este
destinată analizei de securitate a funcţionării reţelelor de transport şi stabilitatea de tensiune.

NEPLAN – Network Planning and Information System este

un pachet de programe dedicat pentru proiectarea, simularea şi analiza
reţelelor şi sistemelor electroenergetice folosind calculatoare personale.
Acesta pune la dispoziţia utilizatorilor un set de instrumente puternice şi
eficiente de modelare şi calcul în domeniul energetic, care permit rezolvarea problemelor din
faza de proiectare până în faza de exploatare. NEPLAN face parte dintr-o generaţie nouă de
pachete software şi reprezintă un program informatic necesar în ingineria şi managementul
transportului şi distribuţiei energiei electrice. Sistemul informatic NEPLAN prezintă atât
facilităţi grafice – editarea elementelor şi generarea schemelor de conexiuni – cât şi
computaţionale deosebite.
Pachetul de programe NEPLAN este un produs software dezvoltat de compania BCP
Bussarelo+Cott+Partner AG, Erlenbach, Elveția şi reprezintă un mediu integrat de programe
de proiectare şi optimizare, cu aplicabilitate largă în domeniile sistemelor electrice, de gaz şi
apă.
Cea mai recentă versiune a programului, oferă o paletă largă de facilităţi utilizatorilor
în proiectarea echipamentelor şi analiza regimurilor de funcţionare a sistemelor electrice.
Programul este orientat obiect şi are abilitatea de a modela reţele electrice cu un număr
nelimitat de noduri şi laturi, limitele fiind impuse doar de capacitatea calculatorului pe care se
efectuează modelarea.

12
Sisteme electroenergetice

La ora actuală, mai bine de 1000 de companii de transport şi distribuţie a energiei

electrice, societăţi private, universităţi şi institute de cercetare folosesc pachetul de programe
NEPLAN pentru proiectarea şi analiza performanţelor sistemelor şi reţelelor electrice.

CONCLUZII

Pachetele de programe din domeniul energetic trebuie să răspundă prin robusteţe,

flexibilitate, cooperare cu utilizatorul şi, nu în ultimul rând, atractivitate din punct de vedere al
facilităţilor de ordin tehnic şi financiar din partea companiilor producătoare.
Pachetele software reprezentative în domeniul electroenergetic, descries succinct în
materialul de curs sunt:power Analitycs, Eurostag, Etap, Cyme, EasyPower, PSAPAC,
PowerWORLD, PsCad, Neplan.

TEST DE AUTOEVALUARE

Încercuiţi răspunsurile corecte la

următoarele întrebări.
ATENŢIE: la aceeaşi întrebare pot exista
unul, niciunul sau mai multe răspunsuri corecte!
Timp de lucru: 15 minute

1) Pachetul de programe NEPLAN este un produs software dezvoltat în:

a) SUA; Da / Nu
b) Elveția; Da / Nu
c) România; Da / Nu
d) UE; Da / Nu

2) Aplicația VSTAB (Voltage Stability) a pachetului PSAPAC :

a) calculează transferul de putere la nivelul reţelelor pentru diferite Da / Nu
13
Sisteme electroenergetice

condiţii de funcţionare
b) este destinat analizei stabilităţii la mici perturbaţii; Da / Nu
c) analizează stabilitatea de tensiune; Da / Nu

3) Activităţile de planificare-dezvoltare ale sistemelor electroenergetice sunt:

a) Calcul şi repartiţia elementelor de control şi reglaj a tensiunii; Da / Nu
b) Calculul circulaţiilor de puteri ; Da / Nu
c) Utilizarea raţională a resurselor hidroenergetice şi a combustibililor; Da / Nu

4)Contingențele se referă la:

a) Gradul de încărcare a fazelor SEE; Da / Nu
b repartiţia economică a puterii); Da / Nu
c) evenimente prin care o componentă de reţea este scoasă din funcţiune; Da / Nu

5) Cel mai puternic instrument de care dispune EUROSTAG este:

a)calculul repartiției optime a puterilor; Da / Nu
b)calculul regimului permanent; Da / Nu
c) studiul comportării SEE din punct de vedere al stabilităţiitranzitorii; Da / Nu
d)studiul comportării SEE din punct de vedere al stabilităţii pe termen scurt; Da / Nu

Grila de evaluare: 1-b; 2-c; 3-a, b; 4-c; 5-c, d.

REZUMAT

► în Lecţia 1 sunt prezentate noțiuni privind tehnicile actuale utilizate în analiza regimurilor
de funcţionare a SEE în activităţile de planificare-dezvoltare și de conducere operativă prin
dispecer a sistemelor electroenergetice. De asemenea, sunt prezentate Sistemele informatice
pentru conducerea operativă a sistemelor electrice de transport şi distribuţie a energiei
electrice: Sistemele de Supraveghere, Conducere şi Achiziţii de Date de tip SCADA și
Sistemele de conducere ghid –operator .
►în Lecţia 2 sunt prezentate cerinţele şi tendinţe actuale ale sistemelor informatice din
domeniul energetic precum și pachetele software reprezentative în domeniul electroenergetic,
recunoscute la nivel internațional prin capacitatea și performanțele în studiul SEE.

După studierea acestui modul, trebuie

cunoscute:
 noțiunile privind tehnicile actuale utilizate
REZULTATE AŞTEPTATE în analiza regimurilor de funcţionare a
SEE în activităţile de planificare-
dezvoltare și de conducere operativă prin
dispecer a sistemelor electroenergetice;
 categoriile de funcţii operative pentru
transportul energiei electrice
 cerinţele şi tendinţe actuale ale sistemelor
informatice din domeniul energetic
14
 pachetele software reprezentative în
domeniul electroenergetic
Sisteme electroenergetice

 Conducerea operativă prin dispecer a sistemelor electroenergetice -

activitate specifică domeniului energiei electrice, efectuată pe unităţi
specializate care au relaţii ierarhizate de autoritate asupra
participanţilor la piaţa energiei electrice. Scopul conducerii operative
prin dispecer este asigurarea funcţionării sistemului electroenergetic
în condiţii de siguranţă, calitate şi economicitate.
TERMENI  Activităţi principale ale dispecerilor energetici- activităţile de
planificare-dezvoltare şi cele de conducere operativă pe baza
ESENŢIALI sistemelor informatice.
 Pachetele de programe din domeniul energetic – Sisteme software de
proiectare, modelare, analiză în domeniul injgineriei energetice, cu
aplicații în studiul diferitelor regimuri de funcționare.

Recomandări bibliografice suplimentare

Pentru o detaliere suplimentară a aspectelor prezentate în acest curs se
recomandă parcurgea următoarelor refeinţe bibliografice:
[1] Bică D., Sisteme informatice moderne în electroenergetică. Editura
Universităţii “Petru Maior” din Tîrgu Mureş, 2005.
[2] Nemeş, M., Sisteme electrice de putere. Editura Politehnica, Timişoara, 1998
[3] Eremia, M., Crişciu, H., Ungureanu, B., Bulac, C., Analiza asistată de
calculator a regimurilor sistemelor electroenergetice. Metode. Algoritmi.
Aplicaţii. Editura Tehnică, Bucureşti, 1985.
[4] Potolea, E., Tudose, M., Sisteme electroenergetice. Universitatea
„Politehnica” Bucureşti, 1988.
[5] Kundur, P. Power System Stabylity and Control. Mc-Graw-Hill, Inc., 1994

15
Sisteme electroenergetice

TEST DE EVALUARE

Încercuiţi răspunsurile corecte la

următoare întrebări.
ATENŢIE: la aceeaşi întrebare pot exista
unul, niciunul sau mai multe răspunsuri corecte!
Timp de lucru: 15 minute

16
Sisteme electroenergetice

1) Pachetul de programe Power Analytics este un produs software dezvoltat în::

a) Germania; Da / Nu
b) SUA; Da / Nu
c) Franța; Da / Nu

2) Calculul circulaţiilor de putere (Load Flow Analysis) este o aplicație specifică:

a) Numai programului NEPLAN ; Da / Nu
b) Tuturor pachetelor software din domeniul energetic; Da / Nu
c) Programelor ETAP și CYME; Da / Nu

3) Cerințele unui sistem informatic din domeniul energetic sunt:

a) Interfaţa cu utilizatorul să fie grafică, interactivă şi corectivă în timp real; Da / Nu
b) ; Gestionarea formatului graficși a caracteristicilor schemelor în ansamblu
şi a fiecărui element component; Da / Nu
c) Rulează doar pe sistemul de operare Windows XP; Da / Nu
d) Să fie realizate într-o concepţie modulară şi flexibilă ; Da / Nu

4) EMS (Energy Management Systems) este:

a)Program pentru studiul comportamentului consumatorilor; Da / Nu
b) Sistem informatic pentru conducerea operativă a
sistemelor electrice de transport; Da / Nu
c)Pachet software destinat analizei regimurilor deformante; Da / Nu
d) Aplicație pentru studiul centralelor fotovoltaice; Da / Nu

5)Aplicația Optimizarea circulaţiei de puteri este specifică:

a)EMS; Da / Nu
b)DMS; Da / Nu
c)Numai programului NEPLAN; Da / Nu

Grila de evaluare: 1-b 2-c 3-a, b, d 4-b; 5-a,b.

17