VARIATOARELE DE TENSIUNE ALTERNATIVĂ

6.1 Generalităţi

Variatoarele de tensiune alternativă (VTA) sunt convertoare alternativ-alternativ (fig.

6.1). La intrarea lor se aplică o tensiune alternativă monofazată sau trifazată cu frecvenţa f şi de
valoare efectivă constantă U a , iar la ieşire se obţine o tensiune alternativă monofazată sau
trifazată de aceeaşi frecvenţă f, dar de valoare efectivă U S , reglabilă.

1~ f 1~
ua f
~ us
sau 3 ~ ~ sau 3 ~

Ua constantå U S reglabilå

Fig. 6.1 Variatorul de tensiune alternativă.

Din punctul de vedere al tensiunii de ieşire, se disting VTA monofazate şi trifazate.

Comanda lor, prin reglarea valorii efective a tensiunii de ieşire, se poate face după două
principii:

¨ reglajul de fază;
¨ controlul numărului de perioade de conducţie.
Prima metodă este cea mai utilizată, deoarece ea presupune o schemă de comandă foarte
simplă. Acest capitol nu tratează decât VTA comandate prin reglaj de fază.
Ca principiu, VTA trebuie să lase să treacă curentul în cele două sensuri. Deci,
dispozitivele semiconductoare legate pe fiecare cale sunt bidirecţionale în curent. Prin urmare, se
utilizează triacul sau, pentru puteri ridicate, două tiristoare în montaj anti-paralel.
Tensiunea aplicată fiind alternativă, curentul de sarcină are aceeaşi formă şi se anulează
periodic, deci VTA sunt convertoare cu comutaţie naturală. Dispozitivele semiconductoare se
blochează la trecerea naturală prin zero a curentului care le parcurge.

6.2 VTA monofazate

6.2.1 VTA format din două tiristoare montate antiparalel (sau

un triac)
Schema este prezentată în fig. 6.2,a.
 Fig. 6.2 VTA monofazat: a) schema electrică; b) sarcină R; c) sarcina RL.

Cele două tiristoare în antiparalel T1 şi T2 pot fi înlocuite de către triacul Tr . Se va studia

funcţionarea VTA cu sarcină rezistivă R (fig. 6.2,b), apoi cu sarcină rezistiv-inductivă RL (fig.
6.2,c).
 ua 1 1 1 1 1

Ûa

t

- Ûa
2 2 2 2 2

uS
Ûa

T1 T1 T1
t
comandå T2 T2
la
 1 - Ûa
iS
iS

1
t

uS

+ Ûa

T1 T1 T1
T2 T2 t

- Ûa

iS
comandå
la
 2

t

uT
Ûa

t

- Ûa

Fig. 6.3 Formele de undă pentru VTA monofazat cu sarcină rezistivă R.

(6.5)
Este vorba deci de un consum de putere reactivă datorită comenzii. Puterea reactivă Q1 a
fundamentalei este maximă pentru   90 şi nulă pentru   0 şi    . Puterea activă P este
maximă pentru   0 şi scade odată cu creşterea lui a. Legile P ( α ) , Q1 ( α ) şi ϕ 1 ( α ) sunt
prezentate în fig. 6.4,b.

Fig. 6.4 Legile: a) U S ( α ) ;b)

Username / Parola
inexistente Login    Reg
ister

Alt
Ho Docum Uplo Resu e
me ente ad rse lim
bi
CATEGORII DOCUMENTE
Afaceri
Calculatoare
Casa masina
Didactica pedagogie
Diverse
Educatie
Finante
Geografie
Istorie & politica DOCUMENTE SIMILARE
Legislatie
Limba Masurarea tensiunilor si
Management intensitatilor curentilor
Sanatate electrici
Tehnologie
Circuite de esantionare si
memorare

Filtru trece jos(TJ)

Compatibilitate
Electro Tehnic electromagnetica
Aeronau Comuni nica Merceol a
tica catii electrici ogie mecan Semnale QAM
tate ica
Dispozitive si circuite de
proximare

ACTIONARI ELECTRICE CAPTORUL

TENSOMETRIC
Electronica electricitate
+ Font mai mare | - Font mai mic ACTIONARI ELECTRICE

Conectarea directa la
reteaua de alimentare a
motoarelor asincrone cu
ACTIONARI ELECTRICE rotorul in scurtcircuit de
constructie obisnuita sau
Actionarea electrica inseamna comandarea speciala
mecanismelor (a utilajelor) cu ajutorul energiei
electrice. Formele primitive de de actionare au fost: DEZVOLTAREA
manuala sau cu piciorul si animala. Au urmat apoi roata SISTEMULUI CALITATII LA
de vant si roata hidraulica, masina cu aburi, motorul cu S.C. FILIALA DE
ardere interna si motorul electric. DISTRIBUTIE SI
FURNIZARE ENERGIE
ELECTRICA - Electrica
Muntenia Sud - S.A.
 Powered By

Actionarea electrica a fost impulsionata in urma introducerii curentului alternativ, datorita

marilor avantaje ale acestuia in transportul si distributia energiei electrice.

Initial s-a folosit actionarea electrica pe grup (de la un motor, prin transmisii cu curele,
se antrenau mai multe mecanisme), actualmente exista numai actionare individual4,
care prezinta multiple avantaje si care duce la o crestere a productivitatii muncii, la o
reducere a pretului de cost si la o ridicare a calitatii productiei.

Perfectionarea actionarii electrice, prin folosirea pe scara din ce in ce mai mare a comenzilor
automate, a creat posibilitatea automatizarii proceselor tehnologice, ridicand indicii tehnico-
economici ai productiei.

1.Bazele dinamicii mecanismelor actionate electric

Principalele elemente ale unei actionari electrice pot fi reprezentate schematic in fig.1.1,
in care:

I - reprezinta motorul electric de actionare

II - mecanismul executor;

III - masele totale de inertie;

a - panou de aparate electrice;

b - post de comanda

Motorul electric primeste energia electrica si este

comandat de partea pur electrica a actionarii (a si b)
 Piesele in miscare ale agregatului mecanic inmagazineaza si cedeaza energie cinetica,
intervenind in legile miscarii prin inertia lor. Pentru marirea capacitatii de acumulare si de cedare
a energiei cinetice, la unele actionari electrice se adauga o masa de inertie suplimentara sub
forma unui volant.

La stabilirea regimului de miscare a agregatului mecanic intervin, in general trei cupluri

corespunzatoare elementelor I, II si III din fig. 1.1 :

cuplul motor dezvoltat de motorul electric;

cuplul rezistent dezvoltat de mecanismul executor;

cuplul dinamic prin care masele de inertie se opun schimbarilor de viteza.

Suma algebrica a acestor trei cupluri trebuie sa fie totdeauna nula, adica se poate scrie relatia :

M - Mr - Md = 0,

Cuplul motor al motoarelor electrice poate fi de mai multe feluri si anume:

a)      Cuplul motor constant . In functionarea normala, motoarele electrice nu dezvolta

cuplu constant la arbore, adica independent de viteza si de pozitia relativa intre
campul statoric si campul rotoric. Totusi se admite uneori ca motorul dezvolta un
cuplu constant (de exemplu, in cazul unui sistem de comanda automata care mentine
cuplul constant, indifferent de variatiile altor parametri ).

b)      Cuplul motor dependent de viteza unghiulara . La o mare parte din motoare cuplul

variaza in functie de viteza rotorului (la motoarele de c.c. si la cele asincrone cu sau
fara colector). La aceste motoare, ca sa existe cuplu motor este necesar sa existe o
viteza relativa intre infasurarea indusului si campul magnetic inductor (resultant) al
masinii.

c)      Cuplul motor dependent de unghi. Viteza de rotatie a motorului este constanta si

independenta de sarcina (cazul motoarelor sincrone; cuplul motor se produce datorita
decalarii polilor campului rotoric de polii campului statoric). Cuplul motor la arbore
este dependent de unghiul de decalaj dintre axa polilor campului rotoric si axa polilor
de nume contrar al campului magnetic invartitor statoric, vitezele de rotatie fiind
aceleasi.

In ceea ce priveste variatia turatiei in functie de momentul cuplului motor, motoarele

electrice prezinta trei tipuri de caracteristici: caracteristica tip derivatie (curba 1 fig.
1.2), caracteristica tip serie (curba 2) si caracteristica rigida (curbe 3).

Caracteristica tip derivatie au motoarele de c.c. cu excitatie in derivatie, motoarelele

asincrone trifazate si motoarele de c.a. cu colector; aceste motoare sunt indicate a fi utilizate in
 cazul actionarilor la care se cere o viteza aproximativ constanta in functie de sarcina si nu sunt
indicate pentru actionarile unde se ivesc suprasarcini.

Caracteristica tip serie au motoarele serie de c.c., motoarele

serie de c.a. trifazat si monofazat cu colector si motoarele cu
repulsie. Aceste motoare sunt utilizate la actionarile cu sarcini
variabile (la masinile de ridicat) si la actionarile unde se cere
un cuplu mare de pornire pentru accelerarea maselor
(mecanisme de transport, tractiune electrica etc.).

Caracteristica rigida au motoarele sincrone, la care turatia

motorului nu variaza cu sarcina motorului. Aceste motoare sunt
utilizate in actionarile la care turatia trebuie mentinuta
constanta, indiferent de sarcina.

Cuplul rezistent de la arborele motorului depinde de masina de lucru antrenata. Cuplul rezistent
constant independent de turatie se intalneste la masinile de ridicat si la masinile unelte (strunguri,
masini de gaurit, etc.). In acest caz puterea este proportionala cu turatia:

 [W], (1.1)

Caracteristicile n(M) si n(P) sunt reprezentate in fig.1.3 a si b prin curba1.

Cuplul rezistent variabil in functie de viteza de roatatie se intalneste la toate actionarile la

care trebuie invinsa rezistenta aerului sau a unui lichid. In acest caz cuplul rezistent este
proportional cu patratul vitezei de rotatie. Caracteristicile n(M) si n(P) sunt reprezentate in fig 318a
si b prin curba 2. Relatiile corespunzatoare sunt:

 si  ,
in care Mi si Pi sunt momentul cuplului respectiv puterea la turatia ni . In general, pe langa cuplul
rezistent proportional cu turatia mai intervine un cuplu constant dat de frecarile din motor si
mecanismul antrenat la mers in gol. Curbele 3 din fig 1.3a si b reprezinta variatia n(M) si
n(P) pentru acest caz, iar relatiile sunt:

 si  ,

Un caz rar intalnit an practica este cuplul rezistent proportional cu viteza de rotatie.
Curbele 4 din fig 1.3 a si b reprezinta variatia n(M) si n(P) pentru acest caz, iar relatiile respective
sunt:

 si  ,

Un alt caz care mai poate fi intalnit in practica este si cel corespunzator micsorarii cuplului odata
cu cresterea vitezei de rotatie( la masinile de infasurat suluri de tabla, hartie, etc. viteza
materialului de tractiune si forta de tractiune sunt constante, independent de diametrul sulului si
deci viteza de rotatie scade odata cu cresterea diametrului, iar cuplul rezistent creste). Curbele 5
din figura 1.3 a si b dau variatia n(M) si n(P) pentru acest caz, iar relatiile corespunzatoare sunt:

 si  ,

Cuplul rezistent variabil in functie de unghiul de rotatie, se intalneste la toate masinile de lucru
cu pistoane (pompe, compresoare cu pistoane etc.); la acestea Mr este o functie periodica a
unghiului arborelui. In acest caz cuplul Mr se poate descompune intr-un cuplu mediu Mm caruia i
se suprapune un cuplu alternativ.

2. Alegerea tipului de motor electric

Functionare in conditii optime a agregatului de productie depinde de alegerea justa a

motorului electric care sa antreneze agrgatul respectiv.

Alegerea tipului de motor electric se face in asa fel incat caracteristica sa mecanica sa
corespunda caracteristicii mecanice a masinii de lucru pe care o antreneaza. In aceasta privinta
sunt trei categorii de motoare electrice si anume:

cu viteza riguros constanta si independenta de sarcina; din aceasta categorie fac parte
motoarele sincrone si motoarele de c.c. cu excitatie mixta;

cu viteza variind putin cu sarcina (cu caracteristica tip derivatie);

 cu viteza variind mult cu sarcina(cu caracteristica serie).

In majoritatea cazurilor, masinile unelte necesita motoare cu caracteristica tip derivatie

(motoarele asincrone trifazate). Se recomanda alegerea motoarelor de c.a. intrucat cele de c.c.
necesita instalatii suplimentare pentru redresarea c.a..

La alegerea motorului trebuie sa se tina seama si de conditiile mediului ambiant in care

trebuie sa se lucreze, alegandu-se tipul constructiv prevazut cu protectia necesara. In privinta
protectiei motoarelor electrice fata de mediul exterior, exista urmatoarele tipuri constructive:

motoare deschise;

motoare protejate sau semiinchise;

motoare inchise.

Motoarele de tip deschis au elemente conducatoare de curent ca: perii, inele colectoare
etc., fara protectie speciala. Asemenea motoare au o buna racire, sunt mai usoare si mai ieftine.
Au dezavantajul ca nu pot fi folosite in locurile de lucru in care se afla corpuri marunte, praf si
murdarie care ar putea sa intre in corpul masinii.

Motoarele de tip protejat sau semiinchis sunt construite in asa fel incat sa se evite
patrunderea obiectelor straine in interiorul masinii; in schimb poate intra in masina, aerul, praful,
umezeala si orice gaz. Aerul de racire intra si iese prin mici orificii, restul motorului fiind
complect inchis. Printr-o dirijare buna a curentului de aer, aceste motoare au o buna ventilatie.
Acest tip de motor este cel mai raspandit.

Motoarele de tip inchis sunt protejate contra prafului, a gazelor si a umiditatii. Ele pot fi
simplu inchise, capsulate si protejate contra exploziilor.

Motoarele simplu inchise au organele in miscare, infasurarile si elementele conducatoare

de curent inchise fata de mediul exterior in care se afla masina.

Motoarele capsulate sunt inchise ermetic, corpul lor fiind separat etans fata de mediul
inconjurator. Motorul poate fi scufundat complet in apa timp de 4 ore, fara ca apa sa patrunda in
interior.

Motoarele protejate contra exploziilor sunt astfel construite incat sa reziste, in cazul unei
explozii de gaze in interiorul masinii si sa nu transmita flacara gazului in exterior.

La toate tipurile de masini inchise racirea se face prin carcasa care este prevazuta cu
nervuri radiale. In unele cazuri motorul are si un ventilator exterior, acoperit cu un capac lateral,
care usureaza racirea. Racirea acestor motoare facandu-se mai greu, gabaritul lor este mai mare
si pretul de cost este mai mare decat la alte tipuri de aceeasi putere.
 Tipurile constructive privind protectia contra atingerii si patrunderii lichidelor sunt
standardizate prin STAS 625-71 si STAS 5325-70. Tipurile normale de protectie sunt
simbolizate prin literele I.P. urmate de doua cifre. Prima cifra indica tipul de protectie contra
atingerii si patrunderii corpurilor straine, iar a doua cifra caracterizeaza tipul de protectie contra
lichidelor. Sunt standardizate sase grade de protectie contra atingerilor si patrunderii corpurilor
straine si opt grade de protectie contra lichidelor. Combinatiile celor doua categorii de grade de
protectie sunt in practica mult mai reduse decat posibilitatile teoretice. Mai uzuale sunt
urmatoarele combinatii:

-IP20 si IP23 pentru utilizari in incaperi inchise, fara praf;

-IP44 si IP54 pentru utilizari in hale de productie cu praf;

-IP56 si IP67 pentru masini electrice navale.

Mentionam ca se construiesc masini electrice cu protectii speciale (de ex. de tip

antigrizutos).

Pentru diferite tipuri de motoare privind: principiul de functionare, varianta constructiva,

varianta de mediu, etc., exista o gama mai larga de caracteristici mecanice. In instalatiile de
utilizare a energiei electrice intereseaza in mod deosebit puterea si turatia nominala a motorului.
Motoarele electrice de un anumit tip se construiesc pentru anumite puteri si turatii standardizate,
formand serii unitare de masini electrice.

Vom arata cateva serii unitare de motoare electrice fabricate in tara.

-motoare asincrone trifazate cu rotorul in scurtcircuit de uz general- simbol ASI, protectir

IP44, IP54, IP55(caracteristicile sunt prevazute in STAS 1764-70). Gamele de puteri , parametrii
si dimensiunile acestor motoare se dau in cataloagele de masini electrice sau in indreptarele de
proiectare.

- motoarele asincrone trifazate cu rotorul bobinat, de uz general, simbol AFI, cu protectie

IP44, pentru mediu normal (caracteristicile fundamentale sunt date in STAS 1764-70).

- masinile sincrone(motoarele si generatoarele) au simbolul MS, urmaat de I- protectie

IP22; O-protectie IP00; A-protectie IP23.

- motoaarele de c.c., din seria pentru uz general, au simbolul Ci sau Ce, si sunt construite
pentru protectia IP23, IP44 sau IP55.

In afara acestor motoare se mai construiesc diferite masini de c.c. (generatoare si

motoare) pentru anumite aaplicatii industriale sau cu anumite particularitati ale
caracteristicilor (de exemplu motoare cu frana electromagnetica pentru instalatiile de
ridicat, motoare cu reglaj foarte larg aal turatiei, grupuri generator-motor, generatoare
de c.c. antrenate de motoare asincrone trifaazate destinate sudarii electrice, masini
pentru tractiune electrica etc.)
 3. Alegerea puterii motorului electric

Alegerea corecta a puterii motorului electric are o importanta deosebita.

Subdimensionarea motorului electric duce la supraincalzirea si deci deteriorarea
rapida a izolatiei. Cuplul de pornire si capacitatea de supraincarcare pot fi prea mici, de unde
poate rezulta reducerea productivitatii utilajelor, in special in cazul pornirilor
dese. Supradimensionarea motorului duce la sporirea inutila a cheltuielilor de investitie, la
reducerea randamentului si in cazul motoarelor asincrone, la reducerea factorului de putere, ceea
ce atrage o crestere a costului energieri electrice, respective alte cheltuieli de investitie pentru
ameliorarea factorului de putere.

In general, in practica, se observa tendinta de a supradimensiona motoarele, fie din lipsa de date
suficiente asupra caracteristicilor sau randamentelor utilajelor antrenate, fie din grija de a evita
supraincarcarea, chiar temporara a motoarelor.

Criteriul principal care trebuie luat in considerare, pentru alegerea corecta a puterii motoarelor
este incalzirea acestora. Pierderile de energie - inerente functionarii oricarei masini electrice -
provoaca solicitari termice ale izolatiei electrice, scurtand durata de serviciu. Durata de
functionare normala considerata 20-25 ani, corespunde unor temperature limita, dependente de
cele sapte clase de izolatie: Y(900)C, A(1050C), E sau AB(1200C), B(1300C), F(1550C), H sau
CB(1800C). Pentru izolatia de clasa A ( celuloza, matase, lemn cu lacuri si uleiuri) durata de
serviciu (medie statistica) scade la jumatate pentru fiecare crestere cu 80C a temperaturii izolatiei.
Rezulta de aici importanta deosebita a imbunatatirii transmisiei cldurii prin micsorarea
temperaturii izolatiei si a cunoasterii procesului de incalzire si racire prin analiza solicitarii
termice din timpul functionarii.

In afara de incalzire, motoarele trebuie verificate si din punct de vedre al cuplului de pornire si al
capacitatii de supraincarcare, in functie de caracteristicile masinilor de lucru si regimul
tehnologic.

Incalzirea si racirea masinilor electrice se trateaza considerand masina omogena din

 puct de vedere termic. Notand cu (incalzirea masiii) - diferenta dintre temperature
masinii si cea a mediului ambient, curbele care reprezinta variatia in timp a incalzirii si
respective a racirii masinii, adica variatia t), sunt date in fig, 319a si b unde a reprezinta
incalzirea admisibila in regim permanent si o - valoarea initiala a diferentei de
temperatura.

Pentru masinile electrice normale, alegerea solicitarilor normale si calculul de incalzire- racire se
face in ipoteza unei temperature a mediului ambient de maximum 400C.

Pentru a defini incarcarea unei masini (STAS 1893-73), in concordanta cu recomandarile

CEI (Comisiei electrotehnice internationala), se introduce notiunile de reegim de
functionare si de serviciu tip.

Regimul este dat de ansamblul de valori numerice ale marimilor electricesi mecanice care
caracterizeaza functionarea masinii electrice. Regimul nominal corespunde deci, functionarii
masinii cu valorile numerice ale parametrilor numerici egale cu cele nominale. In funtionarea sa
o masina electrica poate trece prin mai multe regimuri, incepand cu regimul de mers in gol,
regimuri sinusoidale, regimuri nominale, regimuri de suprasarcina (supranominale) si regimuri
de scurtcircuit. Notiunea de regim caracterizeaza funtionarea masinii la un moment dat.

Pentru a defini incarcarea in timp unei masini elcetrice s-a introdus notiunea de serviciu, care
precizeaza succesiunea si durata de mentinere a regimurilor.

Serviciul nominal de funtionare a unei masini este caracterizat de valorile numerice ale
parametrilor masinii stabilite de producator si inscrise pe eticheta, iar serviciul tip, carcterizat
printr-o succesiune normalizata a unor regimuri specifice.

Serviciile tip ale masinilor electrice sunt in numar de opt si sunt strans legate de regimul termic
al masinii. Serviciile tip mai frecvent intalnite in practica sun urmatoarele:

Serviciul continuu - S1, care corespunde

funtionarii masinii cu o sarcina constanta,
un timp suficient de mare in care
temperature de regim este atinsa rar fara a
se depasi limita adimisibila.

Serviciul de scurta durata - S2, corespunde

functionarii masnii cu o sarcina constanta
un timp determinat, mai mic decat cel
necesar pentru atingerea temperaturii de
regim, urmat de un repaus sufficient pentru
ca masina sa se raceasca pana la
temperature mediului ambient.
Curbele P(t) si (t) sunt date in fig. 3.2.
 Serviciul intermitent - S3, corespunde funtionarii masinii dintr-o succesiune de cicluri identice,
fiecare continand un timp de functionare cu o sarcina constanta si un timp de repaus. La acest
serviciu se defineste notiunea de ciclu corespunzator unei perioade de functionare a masinii,
urmata de o perioada de repaus. Durata ciclului se considera 10 minute, daca nu se dau alte
indicatii. Temperature masinii in perioada de lucru nu depaseste valoarea temperaturii de regim,
iar in timpul perioadei de repaus masina se raceste pana la temperatura apropiata de cea a
mediului ambient. Curbele P(t) si (t) sunt date in fig. 3.3.

Daca tl reprezinta intervalul de timp corespunzator functionarii in sarcina a masinii si T, durata

ciclului, atunci raportul:

poarta numele de durata relativa de actionare. Valorile standardizate pentru DA sunt:

15, 25, 40 si 60 % la T= 10 minute.

Determinarea puterii motorului de actionare a mecanismelor cu sarcini constante (serviciu tip S1)

se face in felul urmator:

Cunoscand cuplul maxim de durata cerut de

mecanismul antrenat si viteza necesara se
calculeaza puterea maxima ceruta P0 max,
folosind relatia (1.1) si tinand cont de
randamentul transmisiei tr, se calculeaza
puterea mecanica necesara la arboreal
motorului. Se allege din cataloagele cu
puteri nominale ale motoarelor valorea
imediat superioara Pn ≥ Pc max/ tr. Pentru
regimul de pronire, cand momentul cuplului
motor trebuie sa fie mai mare decat al
cuplului rezistent cu valoarea momentului
cuplului dinamic, nu apar solicitari termice
excessive datorita duratei relative scurte a

pornirii in raport cu constanta de timp a incalzirii.

In cazul serviciului de durata cu sarcina variabila, in

care sarcina ia valorile P1, P2, P3, ., Pn in intervalele
de timp t1, t2, t3, ., tn (fig. 3.4), alegerea puterii
 motorului se face aplicand fie metoda pierderilor medii, fie metoda curentului echivalent,
cuplului echivalent si puterii echivalente.

Metoda pierderilor medii, consta in alegerea pentru inceput, a unui motor cu putere nominala de
1,1 + 1,6 ori puterea medie a diagramei de sarcina P(t) (fig. 3.4). Cu ajutorul curbei randamentului
motorului ales se calculeaza pierderile de putere ∆Pi pentru fiecare interval t1, t2, t3, ., tn folosind
relatia:

Se calculeaza apoi pierderile de putere medie echivalente Pe proportionale cu cantitatea

de caldura mediedin masina,folosind relatia

 (1.3)

Aceste pierderi Pe se compara cu cele nominale ale motorului Pn .Daca rezulta Pe>=ΔPn

se considera ca alegerea puterii nominale a fost bine facuta , in cazul contrar se calculeaza din
nou ΔPe pentru noul motor ales .

Urmeaza apoi verificarea la cuplurile de pornire ,la suprasarcina precum si verificarea

incalzirii la suprasarcina .Pentru verificarea la suprasarcina se considera cea mai mare valoare a
puterii din diagrama de sarcina si se determina coeficientul de suprasarcina Pmax/Pn , care trebuie
sa fie   la motoarele asincrone trifazate .

Daca nu se respecta aceasta conditie se alege un motor cu Pn mai mare decat puterea
luata initial .

Determinarea puterii motorului de actionare a mecanismelor pentru serviciu

intermitent se poate face fie alegand un motor construit pentru serviciu continuu(DA ,
fie alegand un motor construit special pentru serviciu intermitent .

In primul caz calculul se face in mod analog ca la serviciu continuu cu sarcina constanta
sau cu sarcina variabila (folosind relatia (257), facandu-se si verificarea la suprasarcina .

Daca se adopta un motor construit pentru serviciu intermitent, puterea motorului se

alege pentru o anumita durata relativa de actionare DA 1. Daca durata relativa de
actionare are in realitate valoarea DA2, diferita de valoarea standardizata DA1, puterea
nominala a motorului se deduce din relatia :
 in care P1 reprezinta puterea rezultata initil, din calcule, corespunzatoare lui
DA1 .Motorul de putere Pn se alege din seria adoptata (cu durata activa DA 1), puterea
standardizata imediat superioara valorii obtinute prin calcul.

Alegerea puterii motorului pentru serviciu de scurta durata cu sarcina constanta

sau variabila in timpul duratei active, se face adoptand un motor construit anume
pentru serviciu de scurta durata sau un motor construit pentru serviciu continuu.

In cazul alegerii unui motor construit pentru serviciu continuu(DA=100%) -

aceasta situatie este aplicata cel mai frecvent - puterea nominala a motorului se
calculeaza cu relatia :

in care k este coeficientul de suprasarcina (  pentru motoarele

asincrone trifazate co rotorul in scurtcircuit). In felul acesta se tine seama de
suprasarcinape care o poate suporta motorul ales, pentru un interval scurt de timp.

Deoarece aceste motoare pornesc, de obicei, cu o sarcina insemnata fata de

sarcina lor nominala, verificarea cuplului de pornire are o deosebita importanta.

4. Echipamente si scheme electrice de actionare .

Echipamentul unei actionari electrice rezulta din schema electrica a actionarii

respective. Cele mai uzuale scheme pentru actionarile electrice sant schemele
desfasurate, in care se reprezinta toate aparatele si masinile electrice impreuna cu
conexiunile dintre ele, astfel incat functionarea si legaturile electrice sa fie usor de
inteles. In acest scop se utilizeaza o serie de simboluri, in conformitate cu STAS
12120 83. Cele mai des intalnite simboluri sunt date in tabelul urmator

Nr Semn conventional Denumire

crt.
Efect termic

Efect
electromagnetic
Efect sau
dependenta de un
camp
electromegnetic
Comanda prin
tragere
(impingere ,rotire)
Legatura: mecanica,
pneumatica,
hidraulica(sau
indicare sens,
miscare)
Miscare intarziata
Reprezentare
monofilara pt.un
conductor si trei
conductoare
Priza sau pol al unei
prize
Fisa sau pol al unei
fise
Priza si fisa
monopolara
Inductanta, bobina,
infasurare
Inductanta cu miez
Dioda
Tiristor
Intrerupator mecanic

(contact ND)
Contactor(contact de
forta)
Contact N.I.
Contact ND(NI) cu
temporizare

la
inchidere(deschidere
)
Contact ND(NI) cu
temporizare

la
deschidere(inchidere
)
 Element de comanda
a unui releu (bobina
cu o infasurare)
Element de
comanda, releu

Temporizat la
actionare
Siguranta fuzibila

Actionarea electrica a utilajelor tehnologice presupune realizarea unor operatiuni privind

pornirea, reversarea(schimbarea sensului de rotatie), modificarea turatiei, franarea, etc..
Principiile de realizare a acestor operatiuni s-au prezentat in cadrul capitolelor de masini
electrice (pentru principalele tipuri studiate). In cele ce urmeaza se vor analiza schemele clasice
pentru comanda automata a actionarilor electrice, adica schemele care realizeaza in mod
automat, la o simplaa comanda data de operator, succesiunea manevrelor necesare unei
operatiuni de schimbarea regimului de functionare la motorul electric.

Schema de forta contine: motorul electric, circuitul trifazat pentru alimentarea motorului,

intreruptoare, contactele de forta ale contactoarelor, sigurante, relee termice(bimetale sau
elementul de incalzire ale acestora), infasurarile bobinelor releelor primare, de protectie
electromagnetica, sau ale unor relee de curent.

Schema de comanda contine: butoaaane de comanda, limitatoarele de cursa, relee de

comanda de toate tipurile, bobinele contactoarelor precum si contactele normal inchise NI sau
normal deschise ND ale acestora, elementele de semnalizare (lampi, sonerii, etc.), controlere de
comanda, elemente de protectie pentru circuitul de comanda, etc..

Rolul circuitului de forta este de a realiza alimentarea motorului sau de a modifica

conexiunile acestuia astfel incat sa indeplineasca scopul propus prin actionarea electrica
(pornire, franare, reversare, etc.).

Rolul circuitului de comanda este de a determina realizarea efectiva a operatiunilor in

schema de forta, in functie de: comenzile primite de la operator, secventa manevrelor impuse de
principiul de functionare a motorului, interconditionarile impuse diverselor operatii, starea
aparatului de protectie etc..

4.1. Actionarea electrica a doua motoare asincrone trifazate cu rotorul in

scurtcircuit

Schema de pornire directa a motoarelor M1 si M2 este data in fig.323. Schema de forta

contine circuitul de alimentarea a motoarelor, motoarele M1 si M2, sigurantele F1, contactele de
 forta 1K2 si 2K2, actionate de contactoarele 1K si 2K, bimetalele releelor termice 1F si 2F.
Schema de comanda este alimentata intre faza si nul, avand urmatoarele elemente componente:
siguranta F2, butoanele de pornire S3 si S4, butoanele de oprire S5 si S6, bobinele contactoarelor
1K si 2K, contactele NI ale releelor termice 1F1 si 2F1. In schema s-a intercalat si un circuit de
semnalizare compus din intreruptorul S2, transformatorul coborator de tensiune T si laampa de
semnalizare L.

Pentru pornire se inchide S1 si S2 si apoi, daca laampa L se aprinde, se apasa fie pe S3 fie
pe S4(depinde care motor vrem sa porneasca mai intai). Bobina contactorului 1K (sau 2K) va fi
pusa sub tensiune, intre faza A si nul, prin F2, S3, S5 si 1F1 (sau prin F2, S4, S6 si 2F1). In
consecinta contactorul 1K(sau 2K)actioneaza si se inchid contactele 1K1 si 1K2 (sau 2K1 si
2K2), pornind motorul M1 (sau M2); prin inchiderea contactului 1K1(sau 2K1), bobina
contactorului ramane alimentata, chiar daca butonul S3 (sau S4) nu mai este actionat. Deoarece
bobina contactorului se automentine conectata prin contactul 1K1(sau 2K1), acest contact se
numeste de automentinere sau de autoretinere. Dupa pornirea unuia din cele doua motoare se
face pornirea si a celui de-

al doilea motor (nu este indicat de a se apasa simultan pe S3 si pe S4, intrucat in acest caz
curentul de pornire luat de la retea este mult mai mare).

Pentru oprire se apasa pe S6, pentru oprirea motorului M2 si apoi pe S5, pentru oprirea
motorului M1 (daca se apasa intai pe S5 se opresc ambele motoare). In acest caz
alimentarea bobinei contactorului se intrerupe si contactele sale revin la pozitia initiala,
motorul fiind deconectat de la retea. Butonul S5 nu s-a intercalat in serie cu bobina
contactorului 1K pentru a nu permite oprirea motorului M1 inaintea motorului M2,
aceasta fiind o cerinta a procesului tehnologic.

Daca actioneaza protectia termica (datorita unei suprasarcini), contactele 1F1(sau 2F1)
se deschid si fie ca se opresc ambele motoare fie ca se opreste numai M2.
 4.2. Pornirea automata cu inversarea sensului de rotatie a motorului asincron
trifazat

Se stie ca pentru schimbarea sensului de rotatie (reversarea) la motoarele asincrone

trifazate trebuie sa se inverseze doua faze in circuitul de alimentare al motorului.

Pentru actionarea motorului intr-un sens de rotatie se inchide S1 si se apasa pe butonul de

pornire S2. bobina contactorului 1K se pune sub tensiune intre faza A si nul, prin S4, 1F1, S2 si
2K3. Contactorul iK actioneaza si inchide contactele ND 1K1 si 1K2, iar contactele NI 1K3 se
deschid. Prin contactele de forta 1K2 motorul se alimenteaza si porneste, prin contactele de
autoretinere 1K1 bobina contactorului 1K se automentine alimentata, iaar prin contactele 1K3
(contacte de interblocare electrica) se elimina posibilitatea alimentarii bobinei contactorului 2K
si deci , se elimina posibilitatea inchiderii contactelor 2K2 simultan cu 1K2(s-ar produce un
scurtcircuit bifazat), daca se apasa S3.

Pentru schimbaarea sensului de rotatie se apasa pe S4 si apoi pe S3. Bobina

contactorului 1K nu va mai fi sub tensiune si deci contactele 1K1, 1K2 si 1K3 revin in
pozitia normala; contactele 1K2 se deschid si intrerup alimentarea motorului, contactele
1K1 se deschid, iar 1K3 se inchid. Cand se apasa pe S3, bobina contactorului 2K este
pusa sub tensiune si se vor inchide contactele 2K1 si 2k2, iar contactele 2K3 se vor
deschide. Prin inchiderea contactelor 2K1 se produce automentinerea, prin inchiderea
contactelor 2K2 se produce inversarea fazelo A cu C si motorul va porni in sens invers,
iar prin deschidera contactelor 2K3 se produce interblocarea electrica.
 4.3. Pornirea automata stea-triunghi a motorului asincron trifazat (fig.4.3)

Se stie ca pentru micsorarea curentului de pornire la motoarele trifazate cu rotorul in

scurtcircuit, se poate face pornirea stea-triunghi (vezi CAP.VII, 5, fig 7.5.3). In locul
comutatorului stea-triunghi se pot utiliza doua contactoare: contactorul 2K pentru
realizarea conexiunii in stea a infasurarii statorului si 3K pentru realizarea conexiunii in
triunghi.

Functionarea schemei este urmatoarea:

Se inchide intrerupatorul S1.La apasarea pe butonul de pornire S2 este pusa sub tensiune bobina
contactorului 1K1,prin contactele S2,S3 si 1F1.Contactorul 1K actioneaza si inchide contactele
1K1( de autoretinere),1K2(de forta) si 1K3, care pune sub tensiune bobinele releului de timp si
bobina contactorului 2K.Contactorul 2K va actiona imediat si va deschide contactele 2K1( de
interblocare electrica) si va inchide contactele 2K2, care vor realiza conexiunea in stea a
motorului si deci motorul va porni.Releul d, actionanand cu intarziere , dupa un timp reglat, va
deschide contactele d1(NI cu temporizare la deschidere) si va inchide contactele d2 (ND cu
temporizare la inchidere).Prin deschiderea contactelor d1, bobina contactorului 2K este este
scoasa de sub tensiune si deci 2K2 se deschid, iar 2K1 se inchid.Prin inchidrea contactelor d2
bobina contactorului 3K este pusa sub tensiune ( prin contactele 1K1,S3,1K3,2K1 si d2) si deci
se vor inchide contactele 3K2, motorul functionand in continuare cu cu conexiunea in triunghi si
se vor deschide contactele 3K1 ( de interblocare electrica).Se observa din schema ca, la
 functionarea motorului cu conexiune in triunghi( functionare de durata), ramane sub tensiune
contactorul 1K si 3K, precum si releul de timp d.

Pentru oprirea motorului se apasa pe S3 si se intrerupe alimentarea contactoarelor 1K si

3K;schema revine la situatia initiala.

4.4. Pornirea automata a motorului asincron trifazat cu rotorul bobinat(fig.4.4).

In CAP.7 -5d s-a explicat pornirea motorului asincron trifazat cu rotorul bobinat,
intercaland in circuitul rotorului un reostat de pornire (vezi fig.7.5.4); la pornire reostatul Rp este
pus la valoare maxima si pe masura ce viteza de rotatie creste Rp se micsoreaza treptat, treptat,
pana la scurtcircuitare.

In cazul pornirii automate, Rp se construieste "in trepte" si scurtcircuitarea acestora se realizeaza

la intervale de timp date.

Pentru pornire, se inchide S1 si se apasa pe butonul de pornire S2.Bobinele contactorului 1K si a

releului ld sunt puse sub tensiune si se inchid contactele 1K1 (de autoretinere) si 1K2 (de
linie).Motorul porneste cu Rpmax si dupa un timp reglat la ld se inchid contactele 1d1, punand sub
tensiune bobinele contactorului 2K si a releului 2d.Contactorul 2K va inchide contactele ND
2K1,scurtcircuitand prima treapta a reostatului de pornire, iar releul 2d va actiona, dupa un timp
reglat si va inchide contactele sale 2d1, punand sub tensiune bobinele contactorului 3K si a
releului 3d.Contactorul 3K va actiona inchizand contactele 3K1 si deci se va scurtcircuita a doua
treapta din Rp.Dupa un timp reglat va actiona si releul 3d inchizandu-si contactele 3d1 si punand
sub tensiune bobina contactorului 4K.Contactorul 4K va actiona si va inchide contactele 4K1,
care scurtcircuiteaza ultima treapta a reostatului de pornire.In continuare motorul functioneaza cu
rotorul in scurtcircuit, in serviciu continuu.

Pentru oprirea motorului se apasa pe S3, intrerupandu-se alimentarea bobinelor

contactoarelor si releelor, schema revenind in situatia initiala.
 4.5. Pornirea automata si franarea dinamica a motorului de c.c. cu
excitatia in derivatie( fig.4.5)

In cazul pornirii motoarelor de c.c. se stie ca, pentru limitarea curentului de pornire,
trebuie sa se introduca in serie cu desfasurarea rotorului un reostat de pornire Rp (vezi fig.9.5.1),
care in cazul schemei din fig.4.5 este compus din Rp1 si Rp2.Pe masura ce rotorul isi mareste
viteza de rotatie se micsoreaza Rp prin scurtcircuitarea succesiva, la intervale de timp date, a
celor doua trepte Rp1 si Rp2.

Pentru franarea dinamica, dupa deconectarea motorului de la retea, se cupleaza la perii o

rezistenta Rf, numita rezistenta de franare.Rotorul continuandu-si micsorarea de rotatie, datorita
inertiei, masina intra in regim de generator, debitand un curent prin Rf.Cuplul la arborele
generatorului, proportional cu curentul debitat in rezistenta de franare, este un cuplu rezistent ,
astfel incat se va produce franarea masinii.
 Functionarea schemei: se inchide S1 si se apasa pe butonul de pornire S2.Bobina
contactorului 1K fiind pusa sub tensiune, se vor inchide contactele 1K1 (de
autoretinere), 1K3 (de forta) si 1K4, iar contactele 1K2 se vor deschide.Motorul fiind
alimentat de la retea, va porni cu Rp=Rp 1+Rp2 (Rcx se pune la valoare minima).Prin
inchiderea contactelor 1K1 releul 1d este pus sub tensiune si dupa un timp reglat isi va
inchide contactele ND 1d1 cu temporizare la inchidere punand bobinele contactorului 2K
si a releului 2d sub tensiune.Contactorul 2K va actiona si va inchide contactele 2K1,
scurtcircuitand prima treapta Rp1 din reostatul de porinre, iar releul 2d, dupa un timp
reglat , va inchide contactele 2d1, punand sub tensiune bobina
contactorului3K.Contactorul 3Kva actiona si isi va inchide contactele 3K1,
scurtcircuitandu-se a doua treapta a reostatului de pornire, adica motorul va functiona
in continuare cu Rp1 si Rp2 scurtcircuitate.

Oprirea motorului se face deschizand intrerupatorul S1 sau apasand pe butonul de oprire S3,
aceasta oprire insa se face cu franare dinamica intrucat contactele 1K2 revenind la pozitiile lor
normale, cupleaza rezistenta de franare Rf la periile masinii.Masina intra in regim de generator,
debitand pe Rf si deci la arbore apare un cuplu rezistent care produce franarea rapida a masinii.

4.6. Franarea prin contraconectare a motorului asincron trifazat

 In CAP.7-3 s-a tratat functionarea masinii asincrone in cele trei regimuri de
functionare:generator, motor si frana electromagnetica (vezi fig.7.3.2) si s-a mentionat
faptul ca la inversarea sensului de invartire a campului magnetic invartitor statoric,
rotorul motorului asincron franeaza, turatia motorului trece prin zero si apoi se schimba
de sens.Daca in momentul opririi rotorului se intrerupe alimentarea statorului de la
retea , motorul va fi oprit.Pe acest principiu se bazeaza schema franarii prin
contraconectare, a motorului asincron trifazat, reprezentata in fig.4.6.

Pentru pornirea motorului se inchide intrerupatorul S1 si apoi se apasa pe butonul de

pornire S2.Bobina contactorului 1K fiind pusa sub tensiune, se vor inchide contactele 1K1 (de
autoretinere),1K2 (de forta ) si se vor deschide contactele NI 1K3 (de interblocare
electrica).Circuitul de alimentare a motorului fiin inchis, el va porni.

Pentru franare se apasa pe butonul de franare cu actiune dubla S4( se deschid contactele
NI si se inchid contactele ND). Bobina contactorului 1K este scoasa de sub tensiune si deci
contactele 1K1, 1K2 si 1K3 revin la pozitia lor normala, iar bobina contactorului 2K va fi pusa
sub tensiune si deci se vor inchide contactele 2K1 si 2K2 si se vor deschide contactele 2K3 (de
interblocare). Prin deschiderea contactelor 1K2 si inchiderea contactelor 2K2, alimentarea
motorului de la retea se va face prin schimbarea a doua faze intre ele (A cu C) si deci campul
magnetic invartitor statoric isi va schimba sensul de invartire, adica rotorul va fi franat. Prin
inchiderea contactelor 2K1 se pune sub tensiune bobina releului de timp d care va actiona dupa
un anumit timp reglat, deschizand contactele sale NI Nd1. In felul acesta bobina contactorului 2K
este scoasa de sub tensiune si se vor deschide contactele de forta 2K2, intrerupandu-se
alimentarea statorului de la retea.
 Daca reglarea timpului de actionare a releului d se face in asa fel incat deschiderea
contactelor 2K2 sa aiba loc in momentul opririi rotorului, acesta nu-si va schimba sensul de
miscare si va ramane infranat.

Rezistoarele R intercalate in serie cu contactele 2K2 au rolul de a micsora curentul

absorbit de stator, de la retea in timpul franarii.

4.7. Comanda actionarii electrice a liniilor tehnologice in flux continuu

Se stie ca intr-o linie tehnologica cu flux continuu se executa o serie de operatii in

conformitate cu o tehnologie bine stabilita si ca un utilaj executa o operatie dupa prelucrarea
materialului de catre un utilaj situat in amonte. Incetarea functionarii unui utilaj trebuie sa duca
la oprirea celorlalte utilaje aflate in functiune in amonte. Din aceasta cauza schema electrica de
actionare trebuie sa indeplineasca unele conditii impuse de specificul tehnologiei.

Intr-o linie in flux continuu specificul functionarii utilajelor impune conditia ca un utilaj
din linie sa functioneze numai daca cele din aval sunt in stare normala de functionare. Aceasta
conditie duce la necesitatea indeplinirii urmatoarelor cerinte:

pornirea utilajelor sa se faca in sens invers sensului fluxului tehnologic(se porneste mai
intai de la ultimul utilaj, apoi penultimul, si asa mai departe);

daca un utilaj iese din functiune, toate motoarele care actioneaza utilajele din amonte
trebuie sa se opreasca; utilajele din aval vor continua sa functioneze, pentru
prelucrarea in continuare a semiprodusului pe care il contine.

Schemele electrice de actionare a liniilor tehnologice pot realiza diverse regimuri de

pornire:

regimul "manual"

regimul "manual-logic"

regimul "automat".

In regimul "manual" pornirea oricarui utilaj se face de catre operator, indiferent de starea
celorlalte utilaje. Acest regim se utilizeaza in perioadele de revizie ale utilajelor, cand pornirea
unui motor nu trebuie sa fie conditionata de functionarea altor motoare.

In regimul "manual-logic" pornirea se realizeaza prin apasarea pe butoanele de pornire

intr-o anumita ordine (pornirea se realizeaza numai daca utilajele din aval sunt deja in functiune).

In regimul "automat" pornirea se realizeaza prin apasarea unui singur buton de pornire,
dupa care intrarea in functiune a tuturor utilajelor se realizeaza in mod automat, prin cuplarea
succesiva a motoarelor electrice, incepand cu cel corespunzator ultimului utilaj.
 Schema electrica de forta si de comanda a unei linii tehnologice care contine cinci utilaje
dintre care doua trebuie sa porneasca simultan, este data in fig.329. Alegerea regimului de lucru
pentru schema de actionare se face cu ajutorul comutatoarelor C1, C2 si C3 cu trei pozitii: M-
manual, ML-manual-logic si A-automat.

Punand comutatoarele C1, C2 si C3 pe pozitia "A", pornirea intregii linii se realizeaza prin
inchiderea intrerupatorului S1 si apoi se apasa pe butonul de pornire S3. Bobina contactorului K
este pusa sub tensiune si deci se vor inchide contactele de autoretinere K1. Se apasa pe butonul
S7 si in felul acesta se va pune sub tensiune bobina contactorului 4K si areleului cu temporizare
3d. Contactorul 4K va actiona si se vor inchide contactele de autretinere 4K1, contactele de forta
4K2, contactul 4K3 si 4K4. Prin inchiderea contactelor K2 motorul M5 va porni. Prin inchiderea
contactelor 4K3 lampa H5 va semnaliza functionarea
 motorului M5. Prin inchiderea contactelor 4K4 se pregateste punerea sub tensiune a bobinei
contaactorului 3K si a releului cu temporizare 2d in momentul inchiderii contactelor ND3d1 cu
temporizare la inchidere (dupa un anumit timp reglat la releul 3d, aflat sub tensiune). Circuitul
bobinei contactorului 3K si a releului 2d se inchide prin contactele S2, K1, 4K4, C3 (pe pozitia
A), 3d1, S10, 4F1. Contactorul 3k va actiona si se vor inchide contactele de autoretinere 3K1,
contactele de forta 3K2, contactele 3K3 si 3K4. Prin inchiderea contactelor 3K2 motorul M4 va
porni. Prin inchiderea contactelor 3K3 lampa H4 va semnaliza functionarea motorului M4. Prin
 inchiderea contactelor 3K4 se pregateste punerea sub tensiune a bobinei contactorului 2K si a
releului de temporizare 1d in momentul inchiderii contactelor ND 2d1 cu temporizare la
inchidere(dupa un anumit timp reglat la releul 2d). Contactorul 2K va actiona in momentul
punerii sub tensiune so se vor inchide contactele de autoretinere 2K1, contactele de forta 2K2
(motoarele M2 si M3 vor porni simultan), contactele 2K3 (lampa H23 va semnaliza functionarea
motoarelor M2 si M3) si 2K4, care va asigura punerea sub tensiune aa bobinei contactorului 1K
in momentul inchiderii contactelor 1d1. Contaactorul 1K fiind pus sub tensiune va actiona si se
vor inchide contactele de autoretinere 1K1 si contactele de forta 1K2 (motorul M1 va porni). Prin
aprinderea lampii H1 se semnalizeaza functionarea motorului M1.

In aceasta situatie pornirea tuturor motoarelor s-a facut in mod automat, dupa apasarea pe
butonul S7. Din schema se observa ca in cazul unei suprasarcini la motorul M4, de exemplu
contactele 3F1 actionate de releul termic 4F se deschid si toate celelalte motoare din amonte
(M3, M2 si M1) se vor opri, iar M5 va continua sa functioneze (la fel se intampla daca se apasa
pe butonul de oprire S10). Oprirea tuturor utilajelor se poate face din mai multe locuri apasand pe
butoanele de oprire S2, S2', S2".

Functionarea schemei in regim "manual-logic" se realizeaza in mod analog, cu deosebirea

ca, comutatoarele C1, C2 si C3 se pun pe pozitia ML si pornirea motoarelor se face numai prin
apasarea pe butoanele S7, S6, S5 si S4, in succesiunea mentionata si numai dupa un anumit timp
egal cu cel reglat la releele 3d, 2d si 1d adica la apasarea pe butonul de pornire S4 de exemplu,
motorul M1 va porni numai daca contactele 1d1 au fost inchise de releul 1d.

Functionarea schemei in regim "manual" se realizeaza punand comutatoarele C1, C2 si

C3 pe pozitia "M" si apasand, pentru pornire, pe butoanele S7, S6, S5 si S4 in aceasta ordine, fie
inversata, fie o alta succesiune dorita. Se observa ce, in aceasta situatie, comutatoarele C1, C2 si
C3 scurtcircuiteaza contactele ND 3d1, 2d1 si 1d1 si deci se poate face pornirea oricarui motor, in
mod independent.

Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Vizualizari: 5663

Importanta: 
 Comenteaza documentul:
Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact

© SCRIGROUP 2023 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

P ( α ) ; Q1 ( α ) ; ϕ 1 ( α ) .