ANALIZA NUMERICĂ A PROCESULUI TRANZITORIU DE

PORNIRE A UNUI MOTOR ASINCRON CU ROTOR IN

SCURTCIRCUIT

MOTOHOI CRISTIAN CLAUDIU, TOMA COSMIN IONUȚ

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, CRAIOVA, DOLJ
motohoi.cristian@gmail.com

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: Prof. dr. ing. MANDACHE LUCIAN

REZUMAT: Lucrarea vizează simularea numerică a funcționării unui motor asincron care
în prealabil a fost dimensionat pe baza unei teme de proiectare convenită cu SC
Electroputere SA. Simulările numerice sunt instrumente esențiale ale activităților de
proiectare moderne, ele permițând evaluarea funcționării echipamentului proiectat inainte de
realizarea prototipului. Rezultatele simularilor permit corectarea proiectului tehnic astfel
încât caracteristicile funcționale ale produsului finit să poată fi asigurate cu costuri de
producție minime ceea ce garantează competitivitatea produsului pe piața concurențială.
Simulările numerice s-au realizat pe baza unui model Simulink, iar rezultatele obtinute au
demonstrat o foarte bună corespondență cu proiectul tehnic.

ABSTRACT: The paper aims the numerical simulation of the operation of an asynchronous
motor, which has been previously designed starting from a theme agreed with SC
Electroputere SA. Numerical simulations are essential tools for modern design activities,
allowing the evaluation of the operation of the designed equipment before manufacturing the
prototype. The result of the simulations allow the tehnical design to be corrected so that the
operation characteristics of the final product can be ensured with ninimal manufacturing
costs, which guarantees the competitiveness on the competitive market. The numerical
simulations were based on a Simulink model and the results obtained showed a very good
correspondence with the technical project.

1. INTRODUCERE
Mașina asincronă este cea mai răspândită mașină electrică. Ea se foloseste pe scară
largă în acționările electrice din toate sectoarele industriale si sociale, îndeosebi în regimul de
motor trifazat, pentru actionarea mașinilor unelte, a pompelor, a compresoarelor, a morilor cu
bile, a macaralelor, a podurilor rulante, a aparaturii medicale, a aparaturii electrocasnice etc.
Motoarele asincrone se construiesc pentru o gamă foarte largă de puteri (de la ordinul
unitatilor de W până la ordinul zecilor de MW), pentru joasă tensiune (400V) și medie
tensiune (3 kV, 6 kV sau 10 kV) și având turația sincronă la frecvența f  50Hz egală în mod
uzual cu n = 500, 600, 750, 1000, 1500 sau 3000 rot/min, în funcție de numărul de perechi de
poli [5].
Principalele avantaje ale motoarelor asincrone față de alte tipuri de motoare electrice
sunt:
 simplitate constructivă;
 preț de cost redus;
 siguranță mare în exploatare;
 performanțe tehnice ridicate (cuplu mare de pornire, randament ridicat);
 stabilitate în funcționare, exploatare, manevrare si întreținere simplă;
 alimentare direct de la rețeaua trifazată de c.a.
Dintre principalele dezavantaje putem enumera:
 șoc mare de curent la pornire;
 factor de putere relativ scăzut;
 caracteristica mecanica dură.

2. PĂRȚI COMPONENTE ȘI MATERIALE UTILIZATE

Principalele elemente componente ale unei mașini asincrone sunt[1]:

Statorul reprezintă partea fixă a mașinii, si cuprinde următoarele elemente principale:
Carcasa are rol de suport al miezului feromagnetic și al înfășurării inductoare, prin
intermediul căreia mașina se fixează pe placa de fundație. Ea se poate executa in mai multe
variante:
- turnată din fontă – pentru un număr mare de mașini;
- în construcție sudată, din oțel pentru un număr redus de bucăți, cât și în cazul
mașinilor cu solicitări mecanice mari.
Miezul feromagnetic al statorului este parcurs de un câmp magnetic variabil in timp și
de aceea se realizează din tablă silicioasă laminată la rece cu cristale neorientate, izolate cu
lac sau cu oxizi, de grosime 0.5 mm.
Înfășurarea statorului este o înfășurare trifazată într-un strat sau dublu strat (cel mai
frecvent), se execută sub formă de bobine cu una sau mai multe spire și este plasată în
crestăturile miezului statoric.
Părțile componente ale rotorului
Arborele se realizează din oțel special având rolul de a transmite mișcarea și de a
susține greutatea rotorului.
Miezul feromagnetic al rotorului are aceiași construcție ca și cel al statorului, deoarece
tolele rotorice se ștanțează din interiorul tolelor statorice.
Înfășurarea rotorică (indusă) este plasată in crestăturile uniform repartizate pe
periferia miezului rotoric
Din punct de vedere al construcției înfășurării rotorice, motoarele asincrone pot fi cu
rotorul bobinat sau cu rotorul în scurtcircuit (tip colivie).

3. PRINCIPIUL DE FUNCȚIONARE ȘI REGIMURI DE LUCRU ALE MAȘINII

ASINCRONE

La alimentarea înfășurării m1 – fazate simetrice statorice cu un sistem simetric

sinusoidal de tensiuni de pulsație ω1 în mașină se stabilește un câmp magnetic învârtitor de
turație
f1
n1  (1)
p
numită turație de sincronism.
 Acesta induce în înfășurare m2 – fazată rotorică presupusă că rotește cu turația n,
pozitivă în sensul câmpului învârtitor, o tensiune electromoare de frecvență
f 2  pn2 (2)
unde
n2  n1  n (3)
este turația câmpului învârtitor față de rotor.
În ecuațiile mașinii asincrone nu intervine direct turația n a rotorului, ci o marime s,
numită alunecare definită de relația
n1  n
s (4)
n1
Asupra curentului de frecvență indus în înfășurarea rotorică, se exercită o forță
electromagnetică și în consecință mașina dezvoltă un cuplu electromagnetic M [1].
Regimul de motor al mașinii asincrone.
Pentru mașina dezvoltă un cuplu electromagnetic M în sensul câmpului
magnetic învartitor. Dacă cuplul rezistent la arborele mașinii este nul, rotorul este antrenat
până la o turație apropiată de turația . Desigur, dacă mașina este oprită, rotorul intră in
turație doar dacă cuplul electromagnetic dezvoltat la n = 0, depășește cuplul rezistent de la
arbore. La un cuplu rezistent , turația n se fixează la o valoare pentru care .
Mașina absoarbe din rețea o putere activă și efectuează la arbore un lucru mecanic.
La , cuplul M = 0 întrucât rotorul este într-o poziție relativă fixă față de câmpul
învârtitor și tensiunea electromotoare indusă este nulă. Mașina nu poate funcționa cu această
turație decât dacă este antrenată de un alt motor.
Regimul de generator al mașinii asincrone
Dacă antrenăm rotorul mașinii asincrone cu un motor auxiliar la o turație mai mare
decat turația de sincronism ( forța electromagnetică și cuplul electromagnetic M
schimbă de sens, sunt opuse rotației. Mașina primește putere mecanică pe la arbore și o
transformă prin intermediul câmpului electromagnetic în putere
Regimul de frănă electromagnetică al mașinii asincrone
În acest regim rotorul mașinii asincrone este antrenat din exterior cu un motor auxiliar,
în sens invers față de sensul de rotație al câmpului electromagnetic ( ). Mașina dezvoltă
un cuplu electromagnetic M în sensul lui (opus mișcării) , deci absoarbe putere electrică
din rețeaua de alimentare. Mașina apare dublu alimentată, primește atât putere electrică pe la
borne, cât și putere mecanică pe la arbore. [1]

4. PORNIREA MOTOARELOR ASINCRONE TRIFAZATE CU ROTOR IN

SCURTCIRCUIT
Aceste motoare se pornesc în diferite moduri în funcție de puterea mașinii și de
condițiile de exploatare a instalațiilor acționate. Rotorul în colivie este o variantă de pornire
mai simplă din punct de vedere constructive și tehnologic, mai robustă și mai sigură în
exploatare, însă are si dezavantaje: rezistența rotorică nu poate fi modificată prin introducerea
unor rezistețe suplimentare în serie cu înfășurarea rotorică; cuplul de pornire este relativ mic;
șocul de curent este mare la pornire (6….7) I1n. Ca urmare, cuplarea directă a acestor motoare
la rețeaua de alimentare este permisă numai în cazul in care puterea de scurtcircuit a rețelei
este mare, iar prin pornirea directă a motorului asincron nu se produc căderi mari de tensiune
în rețea. La motoarele asincrone cu rotorul in scurtcircuit de puteri relativ mari pentru
limitarea curentului de pornire se folosesc mai multe metode.
 Pornirea stea-triunghi. Înfășurările de fază statorice, care la funcționarea normală sunt
conectate în triunghi, la pornire se conectează în stea, Condiția pentru pornire este ca
tensiunea de fază a motorului Us să fie egală cu tensiunea de linie a rețelei de alimentare Ur.
Dacă la pornire înfășurările statorului sunt conectate in stea, atunci curentul de pornire de linie
este Ipy; dacă înfășurarea ar fi conectată în triunghi, atunci curentul de linie la pornire este IpΔ:
Ur
s  1  I py  (5)
Zk 3

Ur 3 I py 1
I p    (6)
Zk I p 3

M py  U Z  1
  r  k   (7)
M p  Zk 3 U r  3
Cuplul de pornire se reduce la o treime din valoarea pe care o are la pornirea în
triunghi, motiv pentru care metoda se aplică la pornirea în gol sau la cupluri rezistente sub
MpΔ/3. În același raport (1/3) se reduce și curentul de linie la pornire. După ce turația
motorului a atins valori suficient de mari, înfășurările statorului se comută de pe conexiunea
stea pe conexiunea triunghi. [2]

5. ANALIZA NUMERICA A REGIMULUI DE PORNIRE

Analiza se efectuează pentru un motor al carui proiect tehnic a fost elabortat in
prealabil si ale carui caracterisitici functionale si constructive sunt specificate in tabelul 1.

Tabelul 1
Caracteristica Simbol Valoare UM
Puterea nominala PN 630  10 3 W
Turatia nominala  1500 rot/min
Tensiunea nominala U 6000 V
Curentul nominal I 73 A
Rezistenta statorului R 0.0258 
Inductanta statorului L 0.0930 H
Inductanța de magnetizare L 1.7562 H
Momentul de inertie J 2.5 kg  m 2

Schema de simulare numerică a motorului asincron cu rotor in scurtcircuit a fost

realizată in Simulink si conține (fig.1.):sursa de alimentare, linie de transport, comutator
pentru alegerea tipului de conexiune, circuit de comanda cu comparator care asigură
comutarea tipului de conexiune de la stea la triunghi atunci când viteza atinge 90% din viteza
de sincronism, sistem de măsură, blocuri de adaptare, osciloscoape, motorul asincron cu rotor
în scurtcircuit. În urma rulării programului de simulare, s-au obținut rezultatele reprezentate in
figurile 2, 3, 4, 5.
Se observă cum curentul motorului (fig.2) nu depășeste valoarea curentului nominal în
momentul pornirii
Timpul de pornire este de aproximativ 50 secunde, valoarea lui fiind normală pentru
un motor cu putere nominală de ordinul sutelor de kW.
 Fig.1. Schema de simulare numerică
Putere iesire [ur]
Curenti [A]

Timp [s] Timp [s]

Fig. 2.Variația curenților în funcție de timp Fig. 3. Variația puterii de ieșire în funcție de timp
Cuplul electromagnetic [ur]

Viteza [ur]

Timp [s]
Timp [s]
Fig.4.Variația cuplului electromagnetic in Fig. 5. Variația vitezei în funcție de timp
funcție de timp
 6. CONCLUZII
Simularea numerică este parte din procesul de realizare a unui produs atât prin
verificarea corectitudiniir calculelor realizate în partea de proiectare cât si prin evaluarea
funcționării echipamentului proiectat înainte de realizarea prototipului. Prin iterații succesive,
proiectul tehnic se poate perfecționa astfel încat să se obțină un produs performant fără a fi
necesare intervenții asupra produsului finit. Astfel, timpul și implicit prețul de producție, care
include si prețul proiectării scade față de cazul în care s-ar fi folosit proiectarea clasică,
obținându-se produse competitive.
Din rezultatele simulării se observă că motorul proiectat și sistemul de automatizare
pentru pornirea stea-triunghi se comportă normal, fără suprasarcini periculoase și fără ca
timpul de pornire să crească exagerat.

BIBLIOGRAFIE
[1] Câmpeanu, A., Vlad, I., Masini Electrice, Editura Universitaria, Craiova, 2006.
[2] Galan, N., Mașini electrice, Editura Academiei Române, București, 2011.
[3] Vlad, I., Notițe curs „Convertoare electromecanice”, an universitar 2015-2016.
[4] Lincă, M., Notițe curs „Mașini și Acționari electrice” , an universitar 2016-2017.
[5]
https://www.arthra.ugal.ro:8443/bitstream/handle/123456789/3276/Voncila_Ion_Masini_elec
trice_capitolul3.pdf?sequence=3&isAllowed=y (accesat la data de 30.04.2018)
[6] https://www.mathworks.com/help/simulink/index.html (accesat la data de 30.04.2018)