TEMĂ PROIECT

MAȘINA ELECTRICĂ SINCRONĂ

CUPRINS

1.ArgumentareaTemei.................................................................................pag1
2.Masini Electrice Sincrone..........................................................................pag2
3. Mașina sincronă in construcție inverssă...................................................pag3
4.Funcționarea in regim de generator………………………………………….……....pag4-12
5.Funcționarea motorului sincron……………………………………………………….pag12-18
6.Protecţia împotriva electrocutării……………………………………..……………..pag18-22
 ARGUMENTAREA TEMEI

Mașinile electrice sincrone sunt caracterizate prin faptul ca au turația

egală cu viteza câmpului învârtitor,de unde şi numele de maşini
sincrone.
Ele pot funcţiona în regim de motor,in regim de generator sau
compensatoare de fază
Mașinile sincrone se folosesc in special ca generatoare.
Maşinile electrice sincrone sunt caracterizate prin faptul că au viteza de
rotaţiide curent alternativ,in care caz sunt denumirile de
turboalternator,pentru cazul cînd este antrenat de o turbina cu
abur,sau hidroalternator,pentru cazul când este antrenat de o turbină
hidraulică.
Ca orice maşină electrică,maşina sincronă are un inductor şi un indus.
Inductorul are o înfăşurare de excitaţie alimentată în curent continuu,şi
poatefi rotor sau stator.
Dacă inductorul este rotor,maşina sincronă este denumită maşină
sincronă inconstrucţie normală,iar dacă inductorul este stator,este
denumită maşina sincronă inconstrucţie inversă.
Părţile principale ale maşinii sincrone
sunt:statorul,rotorul,portperiile,scuturile,lagărele,cutia de borne etc.
 Masini electrice sincrone

1.Mașina sincronă in construcție normală

Statorul este indus si este format din carcasă,pachetul de tole si
infășurareastatorului, monofazată sau trifazată, absolut identic cu
statorul mașinilor asincrone.Rotorul este inductor având o infășurare
de excitație cu același număr de poli ca si statorul .Infășurarea de
excitație este legată la două inele colectoare ,de care freacă perile prin
care se alimentează excitația cu un curent continuu numit curent de
excitație. Bobinele infășurării de excitație sunt astfel înșirate,încât
polaritatea polilor saalterneze la periferia rotorului. La mașinile
mari,curentul de excitație este furnizat de o masină de
curentcontinuu,denumită excitatoare,montată pe același arbore cu
mașina sincronă.La mașinile mici,generatoarele se pot
autoexcita,inelele fiind alimentate de la un redresor conectat la bornele
statorului.
In funcție de de forma constructivă ,rotoarele pot fi cu poli înecați sau
cu poli aparenți.Rotorul cu poli înecați se utilizează pentru mașini cu doi
poli si chiar pentru patru poli.El se execută din oțel masiv sau tole,sub
formă de cilindru,cu crestături la exterior,in care se introduce
înfășurarea de excitatia formată din mai multe bobine repartizate in
crestături.Crestăturile nu sunt uniform repartizate pe circumferinta,ci
este prevazut cate un dinte mai lat,in axa fiecarui pol.Aceasta are o
mare robustete mecanica și se folosește la viteze mari,de exemplu la
turbogeneratoare. Rotorul cu poli aparenți se utilizează la mașini cu
patru poli și mai mult.Polii se execută din oțel masiv sau tole si sunt
fixați in butucul rotorului montat pe arbore . Infășurarea de execuție
este formată din bobine polare introduse pe fiecare pol.Aceasta
construcție se utilizează la viteze mai mici si,in special,la
hidrogeneratoare care au o turație de cateva sute de rotații pe minut
 1.2 .Mașina sincronă in construcție inverssă

Statorul este inductor si este format din carcasa,poli de execuție si

bobine polare aflate pe poli, si care se alimentează cu curent continuu
de excitație , similar cu statorul masinii de curent continuu. Rotorul este
indus, format dintr-un pachet de tole cu crestaturi la exterior in care
este introdusa o infasurare monofazată sau trifazată, legată la inele.
Numarul de inele poate fi 2 pentru infăsurarea monofazată, 3 pentru
infășurarea trifazată sau 4 pentru infășurarea trifazată cu neutral scos la
placa de borne.

Functionarea in regim de generator

2.1.Principiul de funcționare a generatorului in construcție normală
Funcționare in gol
Bobinajul de excitație al rotorului este parcurs de curentul de excitație I
se produce un camp fix față de rotor,căruia ii corespunde un flux
Deoarece rotorul este rotit cu turația în fața de stator , câmpul produs
de rotor este câmp invârtitor.Acest motiv ,spirele statorului sunt
străbătute de un flux variabil de valoarea maximă a acestui flux fiind tot
în bobinajul statoric se vor induce tensiunile elctromotoare cu
frecvența:

si cu valoarea eficientă (care se poate măsura la bornele statorului cu

un voltmetru):

Deoarece frecventa tensiunii generatorului trebuie sa fie constanta. Din

relatia (8.2) se constata ca Eo este proportional cu ,care la randul sau
depinde de valoarea curentului de excitatie i . Variatia lui Eo in functie
de curentul de excitatie i este denumita caracteristica de mers in gol
(fig.8.3)care are forma la fel ca la masinile de curent
continuu,determinata de existenta unei t.e.m remanente Eom datorata
unui camp remanent al polilor, o portiune dreapta a caracteristicii, cand
este proportional cu i si deci Eo este proportional cu i ,si portiunea
corespunzatoare saturarii circuitului magnetic,cand fluxul si deci Eo
cresc mai putin decat proportional

2.2Functionarea in sarcină
Daca la bornele statorului generatorului este legată o sarcina ,statorul
generatorului va debita un curent I ,cu aceeasi frecventă ca si tensiunea
electromotoare indusă .Curentul I de sarcină produce la randul sau un
camp invartitor care are viteza ateasi ca si rotorul .Trebuie insa sa se
tina seama ca in practică,frecventa f este data (frecventa retelei pe care
debiteaza generatorul),deci viteza No este data.In consecinta,rotorul
trebuie sa fie antrenat cu viteza n=no,adica rotorul (campul rotoric) si
campul statoric trebuie sa aiba riguros aceeasi turatie sau,astfel spus
rotorul trebuie sa se rotească in sincronism cu campul invartitor al
statorului. Facand o comparatie cu masina asincronă,se pot constata
urmatoarele asemanari si deosebiri:-la ambele masini,campul statoric
are aceeasi viteza n0=60f/p,denumită viteza de sincronism ; -la masina
asincrona,campul rotoric este produs prin inducite de curenti alternativi
din stator si se roteste fată de rotor;la masina sincrona,campul rotoric
este produs de curent continuu si este imobil fată de rotor; -la masina
asincronă,campul rotoric si cel statoric au un spațiu (fata de stator)
aceeasi viteza n0
independent de viteza a rotorului, astfel incat masina asincronă
functioneaza (produce cuplu) la orice viteza a rotorului; cu excepția
vitezei rotorului egală cu viteza de sincronism,n=n0,cand neexistand
inducție intre stator si rotor,masina asincronă nu mai produce cuplu;la
masina sincrona,campul rotoric are fata de stator viteza a rotorului,in
timp ce campul invartitor statoric are viteza n0,astfel incat masina
sincronă functionează (produce cuplu) numai cand rotorul are aceeasi
viteza n=n0 ca si campul statoric.

2.3Caracteristicile generatorului sincron

Functionarea masinii sincrone ca generator in regim stationar se poate
studia cu ajutorul caracteristicilor de functionare.Caracteristicile masinii
sincrone se poate determinate fie direct pe cale experimentală,fie prin
calcul, cunoscând caracteristica magnetică a masinii si valorile
parametrilor ei determinați experimental sau prin calcul. Un generator
sincron poate functiona în mai multe situatii din punct de vedere al
legăturii sale cu sarcina.Cazul cel mai simplu este acela cand o retea
receptoare,de impedantă echivalentă data,este alimentată direct de un
singur generator sincron.In această situație tensiunea la bornele
generatorului ,frecventa acestuia si curentul debitat depind numai de
parametrii generatorului (rezistențe ,reactante) ,de curent de excitatie
si de puterea mecanica transmisa de motorul primar propriu.O
asemenea functionare se intalneste mai rar in practica actuală si se
refera la generatoare de putere relativ redusa. Cea mai raspandita
situație este însă aceea cand generatorul sincron,de regulă de putere
mijlocie sau mare ,reprezintă doar un element dintr-un sistem
electroenergetic care reunește un
număr mare de centrale electrice și de o rețea corespunzătoare de
receptoare,fiecare centrală având interconectate între ele prin linii de
transmisie a energiei electrice. In acest caz, un generator sincron are
prezent caracteristicile de funcționare ale generatorului sincron
funcționând autonom pe o rețea receptoare proprie.
Caracteristica la funcționarea in gol se definește prin relația
Eo=f(I e) pentru n=const.(n=nn); I=O
Se știe că câmpul invârtitor de exitație este proporționala cu fluxul
maxim și ca acesta este funcție de curentul de excitatie . Când circuitul
magnetic al mașinii incepe să se tureze creșterea curentului de
excitație nu mai conduce la o creștere proporțională a fluxului
magnetic, acest flux crește mai puțin .Dacă mașina a funcționat
anterior,atunci in cazul Ie=o fluxul magnetic nu este nul ,deci este
foarte redus.Acest fapt se explică prin existența unui câmp pemanent al
polilor,fenomen caracteristic materialelor feromagnetice.In consecință
la Ie=0 rezulta că Eo=Eo rem.De obicei t.e.m.remanenta reprezintă
5/10% din tensiunea la borne corespunzătoare regimului nominal.
Deoarece circuitul magnetic realizat din materiale feromagnetice
prezintă si fenomenul de histerezis,caracteristica de mers in gol ridicată
experimental are doua ramuri:una pentru curent de excitație
crescător ,iar cealalta pentru curent de excitație descrescător . De
regulă caracteristica de mers in gol este definita prin media de
ordonată a celor doua ramuri. Se obișnuieste de cele mai multe ori ca
aceasta caracteristică de mers in gol să se redea ca dependența intre
mărimi fără dimensiuni,sub forma Eo/Un=f (I e/I en), U n fiind tensiunea
nominală ,iar I en fiind curentul de excitatie care corespunde la mersul
in gol tensiunii nominale. Pentru mașinile sincrone
actuale,caracteristicilede mers in gol respective in mărimi relative sunt
atat de apropiate una de alta, incat se poate

vorbi de o caracteristică universală.Caracteristicile efective ale

generatoarelor sincrone nu se abat de la caracteristica universală cu
mai mult de 5 % intr-un sens sau altul. Caracteristica de scurtcircuit se
definește prin relația:
I=f (Ie)pentru U=0 ;n=const. (=nn)

și reprezintă un caz particular al caracteristicilor de reglare.Se are in

vedere regimul stationar de scurtcircuit simetric al generatorului
sincron,cand cele trei borne ale generatorului sunt legate intre ele prin
conductoare de impedanta neglijabila.Pentru ridicarea experimentala a
acestei caracteristici,generatorul scurtcircuitat in prealabil se pune in
miscare si se roteste cu turatia nominala,iar dupa aceea curentul de
excitatie se creste treptat,citindu-se curentul de excitatie si curentul de
scurtcircuit.In cazul genneratoarelor sincrone de mare
putere ,rezistența statorică se poate
practica,neglija si se poate considera ca la scurtcircuit mașina are numai
reactanța inductive si deci I=I Din aceasta cauza curentul de scurtcircuit
I este defazat practic în urma E0 cu unghiul =90 .Diagrama fazoriala
pentru scurtcircuit trifazat .
Din cele de mai sus rezultă că pentru curenți de excitație nu prea
mari ,deci t.e.m. E0 nu prea mari,curentul de scurtcircuit este practic
proporțional cu curentul de excitație.Caracteristică de scurtcircuit este
practic lineară .Pentru un domeniu mare de frecvență curentul de
scurtcircuit I k este aproape constant ,deoarece reactanțele sunt
preponderente si sunt proporționale cu frecvența.La frecvențe (turații
mici)ponderea rezistenței R crește si variația curentului I k tinde spre o
dreaptă cu ajutorul caracteristicii de mers in gol si a caracteristicii de
scurtcircuit se poate determina raportul de scurtcircuit RSC,adică
raportul dintre curentul de scurtcircuit I kn la curentul de excitație I en
corespunzător tensiunii nominale Un la mersul in gol si curentul
nominal In : RSC=I kn//In=I en/I
ek=E0n/E 0k,dar E0k=In Xd de unde rezultă si valoarea nesăturată a
reactanței Xd (Xd=AB/BC,AB este luat la scara tensiunilor,iar BC la scara
curenților) care in unitați relative este xd=XdIn/Un si deci:
RSC=E0n/Unxd

Pentru mașina sincronă care, la curentul de excitație I en,nu este

săturată rezultă E0n=Un si deci RSC=I/xd. Pentru generatoarele
sincrone cu poli inecați (turbogeneratoare) RSC=0,5...0,7,ceea ce
inseamna ca la scurtcircuit curentul este mai mic decat curentul
nominal.Pentru generatoarele cu poli aparenti
(hidrogeneratoare)RSC=1...1,4
Cu caracteristicile E0=f (I e) si I k=f(Ie) se poate stabbili triunghiul de
scurtcircuit la masin asincrona.Pentru un curent de scurtcircuit I k este
necesara t.e.m.E’0=XoI’k care este indusa de campul magnetic
invartitor inductor produs de curentul de excitatie
Ie1.Lascurtcircuit,reactia indusului este longitudinala demagnetiyanta
astfel inact trebuie marit curentul de excitatie la valoarea Ie2 pentru a
obtine curentul de scurtcircuit I’k.Curentul.... Ie=I e2-I e1,repreyinta la
scara curentului de excitatie,masura reactiei longitudinale
demagnetiyante a indusului corespunzătoare lui I’k (este curentul
de excitație necesar compensării reacției longitudinale a
indusului).Triunghiul ABC se numește triunghi de scurtcircuit sau
triunghi PotierGeneratoarele sincrone cu raport de scurtcircuit mic
prezintă o variatie mai mare a tensiunii la borne la variația curentului
de sarcină,au un curent de incarcare mai mic la funcționarea pur
capacitivă,este mai puțin stabilă la funcționarea in paralel cu o rețea de
putere infinită (puterea maximă electromagnetică este mai mică l
aceeași t.e.m.E0 și aceeași tensiune U).Dar in acelasi timp
generatoarele cu RSC mic sunt mai ieftine,datorită faptului ca xd este
mare si deci intrefierul este mic.Un intrefier mic conduce la o solenație
de excitatie mai redusa,deci un consum mai redus de cupru si o
greutate mai mică a rotorului. Caracteristicile in sarcină sunt definite
de relația: U=f( I e) pentru I=const.(=I); n=const.(=nn) cos =const Aceste
caracteristici nu sunt legate direct de regimurile de funcționare ale
generatorului pe o rețea proprie, si trebuie considerate ca ajutatoare
pentru determinarea experimentala a unor parametri.Se va stabili
aliura a cestor caracteristici pentru generatorul cu poli inecați ale cărui
ecuații de funcționare sunt mai simple.Din diagrama fazorială din
fig.4.20 considerand R~0 prin proiectare pe directia fazorului U si pe o
direcție perpendiculară rezultă

Din relația (4.42),presupunând I și constante,si ținand seama de

legatură Eo=f(Ie) se ajunde la caracteristicile din fig 4.25.Toate
caracteristicile de sarcină care corespund aceluiași curent debitat I,dar
unor factori de putere diferiți inductive si capacitive ,pornesc din același
punct,care corespunde tensiunii U=0,adica scurtcircuitului la borne.O
importanță deosebită o are caracteristica in sarcina pentru current pur
inductivde valoare nominală,deoarece permite determinarea reactanței
la scapări X..și a a valorii saturate Xds a reactanței longitudinale. De
precizat că pentru generatorul cu poli aparenți alura acestor
caracteristici este asemănătoare. Dacă se cunoaște caracteristica in
sarcina U=f (Ie) pentru cos…=0 (caracteristica in sarcina inductiva) și
caracteristica in gol,determinate experimental,printr-o construcție
grafică se poate determina reacțanta de dispersie X…si raportul de
echivalență k I al curentilor.Alegând un punct de funcționare A1 in
porțiunea curbată a caracteristicii (fig.4.26,a) se duce pe paralela la axa
absciselor segmentul A1O1=AO și apoi prin punctual O1 se trasează o
paralelă O1C1 la porțiunea inițiala a caracteristicii in gol.

La intersecția caracteristicii in gol,in punctul C1 se obține vârful

triunghiului sw scurtcircuit si deci C1B1=X…I,iar B1A1-k1I,ceea ce
conduce la aflarea marimilor k1 si X…Este de observat ca caracteristica
in sarcina inductiva nu rezulta prin simpla translatare a caracteristicii de
mers in goldupa directia CA sau C1A1 ,oobservandu-se o curbare mai
pronuntata a caracteristicii in sarcina inductive la saturatii mari,datorita
cresterii fluxului de dispersie a inductorului in sarcina,aceasta
fiindprodus de curentul de excitatie Ie si nu de curentul rezultat I…cum
se considera la caracteristica de mers in gol.Deosebirile raman totusi
mici la masinile normale.Reactanta determinate in acest mod este mai
mare decat reactanta de dispersie X… si se numeste reactanta Potier Xp

2.4Funcționarea in paralel a generatoarelor sincrone

În centralele electrice sunt instalate de regulă mai multe generatoare

sincrone destinate a functiona in paralel , debitand energie electrică
intr-un sistem electroenergetic mai vast , de putere relativ mare in
comparație cu puterea nominală a fiecarui generator. Conectarea in
pararlel a mai multor generatoare sincrone are temeinice justificari
economice și desifuranta in alimentarea cu energie electrică a
consumatorilor. La funcționarea in paralel , toate generatoarele
sincrone trebuie sa aibă riguros aceeași frecvență , adică trebuie să se
rotească sincron. Regulatoarele de turație ale motoarelor primare ale
generatoarelor sincrone nu pot asigura respectarea riguroasă a acestei
condiții , insă la funcționarea in paralel in generatoarele sincrone apare
un cuplu de sincronizare , care asigură menținerea condiției de
sincronism. La funcționarea in paralel pot insă aparea oscilații ale
rotoarelor generatoarelor in jurul unei turații. O alta problemă
importantă a funcționăriii in paralel este si efectuarea operației de
conectare a unui nou generator la barele centrale , la care sunt deja
conectate alte generatoare. Dupa ce generatorul sincron a fost pornit
cu ajutorul motorului primar si a fost adus la o turație apropiată de ce-a
sincronă , pentru a-l conecta in paralel cu barele centralei fară a
interveni procese tranzitorii care in general perturbă funcționarea
mașinii trebuie indeplinite urmatoarele condiții: a) tensiunile
generatorului să fie egale cu tensiunile rețelei ; b) frecvența f a mașinii
să fie apropiată de ce-a a tensiunii rețelei ; c) in momentul conectării
generatorului la rețea tensiunile la bornele omoloage ale generatorului
și ale rețelei trebuie sa fie in fază ; d) ultima condiție impune și
coincidența ordinei de succesiune a fazelor generatorului si a fazelor
rețelei . Daca condiția d) nu este indeplinită , conectarea in paralel nu
este posibilă . Dacă nu sunt indeplinite condițiile a) și c) cuplarea la
rețea este insoțită de fenomene tranzitorii , care sunt cu atat mai
puternice cu cat diferența tensiunilor omoloage in faza si amplitudinii
este mai mare. Diferența mare intre frecvențe la conectare duce la
oscilații puternice ale rotorului mașinii sincrone care pot fi formate de
ieșirea din sincronism.

Operații de identificare a succesiuni fazelor la generatoarele fixe se face

o singură dată , la montarea generatorului. La efectuarea sincronizarilor
ulterioare se urmăreste numai indeplinirea primelor trei condiții.
Condițiile de tensiune si de frecvența (a si b) se controlează cu ajutorul
voltmetrelor si al frecventmetrelor. Uneori se folosesc in acest scop
aparate „duble`` cu două indicatoare alăturate , care ușurează
observarea indeplinirii condiției de egalitate ale mărimilor
corescpunzătoare generatorului cu cele ale rețelei. In cele ce urmează
se vor considera indeplinite cele două conditii . Coincidența fazelor
omoloage ale generatorului si rețelei se pot verifica și in mai multe
moduri . O primă metodă , numită a voltmetrului de zero, constă in
măsurarea diferenței dintre tensiunile fazelor omoloage ale
generatorului si rețelei cu ajutorul unui voltmetru V3 montat in paralel
cu unul dintre contactele intrerupătorului prin care se face conectarea
la rețea asa cum se indica . Concomitent se mai suntează prin 11
elemente de rezistența egala cu cea a voltmetrului si celelalte doua
contacte ale intrerupatorului. La trecerea prin zero sau printr-un minim
a tensiuni indicate de volmetru V3 ,
tensiunile fazelor omoloeage ale generatorului si rețelei coincid .
Voltmetru de zero V3 se poate face cu scara dilatată la tensiuni mici ,
ceea ce permite sesizarea mai exactă a momentului coincidenței fazelor
tensiunilor . O altă metodă este ceea a sincronoscopului . Aceasta se
poate realiza cu ajutorul lămpilor electrice sau a câmpului magnetic in
invârtitor. In ifg. 4.32 , a si b s-au reprezentat schemele
sincronoscoapelor cu lămpi .Prima schemă , numită a lămpilor stinse ,
constă din trei lămpi conectate in paralel cu cate un contact al
intrerupătorului de conectare la rețea K. In momentul coincidenței
tensiunilor in fază , toate lămpile sunt stinse cum rezultp din diagrama
tensiunilor reprezentată in figura 4.33 ,a și se poate inchide
intreruptorul. Schema verifica si coincidența sensilui de succesiune a
fazelor generatorului cu cele ale rețelei. Schema din fig 4.32,b numită
aluminii rotitoare constă din trei lămpi conectate in modul următor :
una din lămpi , L1 este in paralel cu contactul primei faze R/A
tensiunilor fazelor omoloage este marcată in această schema prin
stingerea lămpi L1 si o luminozitate succesiv creînd impresia unei lumini
rotitoare , a cărui sens de rotație indică sensul de abatere a celor 2
frecvențe , ceea ce ușureaza operația de sincronizare . Diagrama
tensiunilor aplicate lămpilor este reprezentată in fig. 4.33,b . Schema
verifică si coincidența sensului de succesiune a fazelor generatorului cu
cel al rețelei.

Sincronoscopul cu câmp invârtitor se bazează in principiu pe un

dispozitiv electromecanic similar cu motorul asincron bipolar cu rotor
bobinat,ale cărui infășurări statorice sunt alimentate de la tensiunile
rețelei (prin transformatoare reductoare),iar infășurările statorice de la
tensiunile generatorului. In această situație ,rotorul dispozitivului se va
invârti cu o viteză unghiulară egală cu diferența pulsațiilor tensiunilor
rețelei si generatorului,sensul de rotire fiind dependent de sensul
acestei diferențe.La trecerea unui indicator,solidar cu rotorul
dispozitivului,prin dreptul unui reper anumit,tensiunile omolage ale
generatorului si reteleisunt in fazasi se poate cupla intreruptorul. Există
si dispozitive care efectuează automat toate operațiile de sincronizare
si controlează indeplinirea condițiilor pentru conectarea la reăea a
generatorului. Metodele de sincronizare descrise mai sus ,care
urmăresc conectarea generatorului sincron la rețea astfel incât
fenomenele tranzițorii să fie reduse (teoretic să nu existe asemenea
fenomene la indeplinirea riguroasă a condițiilor a—d),se numesc
metode de sincronizare finp.In general durata unei sincronizări fine este
mare si necesită aparatură specială,si personal calificat.

2.5Functionarea generatorului sincron cuplate in paralel pe barele

unei centrale

Se consideră diagrama simplificată de funcționare a generatorului

sincron,reprezentată prin triunghiul ABC (fig 8.10).Presupunând că
generatorul funcționeaza in paralel cu alte generatoare pe barele unei
centrale,tensiunea U este constanta,fiind menținuta de celelalte
generatoare,care au impreuna o putere mult mai mare decat a
generatorului considerat.De asemenea ,in cele ce urmează se va
presupune ca nu se acționează in nici un mod asupra motorului primar
deci acesta produce un cuplu M~Me~ ceea ce revine la a presupune că
puterea electromagnetică Pem=..Me a generatorului si puterea active
debitată de generator P=3UI cos…sunt constante (deoarece Pem~P).
În aceste condiții,se va urmări să se 13 determine ce efect are variația
curentului de excitație i asupra funcționarii generatorului.Este evident
că prin variația curentului de excitație i variază tensiunea
electromotoare Eo indusă in bobinajulstatoric.Se observă insă că
variația lui Eo se face astfel,incât Eo sin 0 este constant.

Funcționarea motorului sincron

1.1 Reversibilitatea mașinii sincrone.Principiul de funcționare a

motorului sincron Dacă un generator sincron este rotit de un motor
primar si debitează energie la rețea ,se stie ca fluxul invârtitor inductor
al rotorului se rotește odată cu rotorul cu viteza n=no, iar fluxul
statorului se rotește in același sens și cu aceeași viteza (fig 8.11,a).Polii
rotorului sunt decalați in spațiu inaintea polilor fluxului rezultânt in
sensul rotirii cu unghiul 0.Forțele ce se nasc intre polii rotorului și cei ai
statorului explică apariția cuplului rezistent in cazul generatorului
(fig.8.11,a) Dacă sarcina se micșoreaza treptat pană la mersul in gol,
fară ca generatorul sa fie cuplat de la rețea,unghiul 0 se micsoreaza
treptat pana cand polii rotorului si cei ai statorului ajung pe aceeasi axa
si nu se mai produc forte intrepoli,deci dispare cuplul rezistent
(fig.8.11,b).Generatorul nu mai debitează energie la rețea,iar de la
motorul primar primește numai puterea necesară pentru acoperirea
pierderilor la mersul im gol. Dacă motorul primar incepe sa funcționeze
in regim de frână,rotorul rămâne in urmă fluxului statorului,insă
continuă să se rotească cu viteza de sincronism n=no.Polii rotorului sunt
decalați in urma polilor statorului cu unghiul0 (fig.8.11,c) Forțele ce se
nasc intre polii rotorului și cei ai statoruluii produc un cuplu motor,iar
mașina funcționează in regim de motor, transformând energia electrică
in energie mecanică.
 Regimul de funcționare cu ie=constant si M variabil.Se considera un
motor sincron funcționand in sarcină cu curentul I ,cuplul
corespunzător unghiului 0 si curentul de excitație fiind ie.Diagrama este
reprezentată de triunghiul ABC din figura 8.12. Dacă se menține
constant curentul de excitație t.e.m Eo ramane constantă ,iar dacă se
variază cuplul,pe măsura ce cuplul crește,se măreste si unghiul 0
conform relației (8.13) Pentru diferite unghiuri 0,vârful fazorului Eo va
descrie un cerc (fig 8.13)cu centrul in A.Din relaîia (8.13) și fig 8.12 se
vede că se obține cuplul maximpentru 0=...acest cuplu se numește
cuplu de desprindere,deoarece cand cuplul crește la aceasta
valoare,motorul se desprinde.,iese din sincronism si absoarbe de la
rețea un curent foarte mare.Motoarele sincrone normale sunt
construite asfel incat cuplul nominal sa fie mai mic decat cuplul maxim.
Regimul de funcționare cu ie variabil si M constant.Dacă cuplul se
menține constant,ca și la generatorul sincron,prin variația curentului de
excitație ,vârful fazorului t.e.m.-Eo (fig.8.13)se deplasează pe o dreaptă
CG paralele cu AB și ca urmare,se modifică factorul de putere.Când
curentul de excitație este mare-cazul triunghiului ABC din fig 8.13 (se
spune ca motorul este supraexcitat) –curentul absorbit I este defazat
inaintea tensiunii U,adica-din punct de vedere al puterii reactive –
motorul sincron se comportă ca un condensator.Pentru o anumită
valoarea a curentului de excitație,când punctul C se deplasează in C’ pe
perpendiculară in B la AB,curentul absorbit I este in fază cu tensiunea
U,motorul funcționeaza cu factori de putere cos...=1.Daca curentul de
excitație scade sub valoarea de mai sus (motorul este
subexcitat),diagrama este reprezentată prin triunghiul ABC’’ ,iar
curentul I secund absorbit este defazat in urma tensiunii U

De obicei motorul sincron trebuie sa funcționeze supraexcitat,pentru

ca,prin puterea reactivă capacitiva pe care o absoarbe,sa compenseze
puterea reactivă inductivă absorbită de celelalte receptoare inductive
ale rețelei,contribuind la înbunătățirea factorului de putere in rețea. In
acest scop se folosesc si motoare sincrone care funcționează
supraexcitat in gol.Abtracție făcând de pierderile de putere activă,ele
absorb numai putere reactivă capacitivă,pentru imbunatațirea
factorului de putere.Asemenea mașini sunt denumite compensatoare.
1.2Pornirea motoarelor sincrone

Dupa cum s-a vazut,mașinile sincrone funcționeaza (produc

cuplu)numai cand rotorul are viteză de sincronism.La pornire,cand
motorul are viteza n=0,cuplul sau este nul.In consecință,motoarele
sincrone nu pot porni singure,ceea ce constitue un dezavantaj esențial
al lor. Pentru a pune in funcțiune un motor sincron,rotorul trebuie adus
la vitezș de sincronism printr-o metodă oarecare,dupș care se
conecteazăstatorul la retea si se incarcă cu o sarcină mecanică Există
doua metode de pornire: Pornirea cu motor auxiliar.Rotorul este
invârtit de un motor auxiliar cu care este cuplat mecanic si adus la
turația de sincronism.Drept motor auxiliar poate fi folosită excitatoarea
de curent continuu a motorului sincron,dacă este cuplata mecanic cu
rotorul.Se reglează apoi curentul de excitație pentru a se obține
t.e.m.nominală,și se cuplează,la rețea prin sincronizare la fel ca la
generatoare. Motorul auxiliar trebuie sa aibă turație reglabilă,pentru a
se putea aduce rotorul motorului sincron exact la viteze câmpului
invârtitor produs de stator sau ,pentru a nu mări puterea motorului
auxiliar,motorul sincron trebuie pornit numai in gol.Pornirea in
asincron.Barele de amortizare ce se găsesc pe rotor,formează colivii,la
fel ca la motorul asincron in scurtcircuit.Datorita acestora,motorul
asincron prezintî un cuplu electromagnetic asincron,cuplu ce poate fi
folosit pentru pornirePentru folosirea acestei metode, se leaga mai
intâi bobinajul de excitație pe o rezistență (pentru a se evita apariția
unor tensiuni prea mari intre spirele bobinajului rotoric) se cuplează
statorul la rețea,alimentandu-l eventual cu tensiune redusă (prin
bobina de reactanță sau autotransformator).Motorul pornește cu
ajutorul cuplului asincron,insa nu poate atinge viteza sincrona no.Când
viteza ajunge la circa 95% din viteza sincronă,se excită rotorul cu curent
continuu,ceea ce produce un cuplu suplimentar,de același sens cu
cuplul asincron, care aduce rotorul al sincronism si pornirea este
terminată.In funcție de momentul cand a fost excitat motorul,cuplul
suplimentar poate fi insă de sens opus cuplului asincron,in care caz-
după excitare-viteza motorului scade; in aceasta ipoteză se intrerupe
excitația si se face o nouă incercare,până cand se nimerește o cuplare
favorabilă,care produce un cuplu suplimentar de acelasi sens cu cuplul
asincron.Asemenea incercări se pot evitâprin instalații speciale de
automatizare. In țara noastra se execută o varietate mare de mașini
sincrone si anume: -generatoare pentru grupuri electrogene de la 4kVA
la 300 kVA; -generatoare pentru centrale elecrice pana la 330 MW; -
motoare sincrone de la 200 la 1600 kW.

Protecţia împotriva electrocutării

Pentru evitarea electrocutărilor se vor lua următoarele măsuri:

 instalarea circuitelor electrice în spaţii curate şi uscate;
 protejarea instalaţiilor electrice cu tăbliţe avertizoare;
 protejarea prin siguranţe fuzibile;
 legarea la pământ a parţilor metalice ale instalaţiilor electrice. În cazul
unei electrocutări se vor lua de urgenţă următoarele măsuri:
 scoaterea rapidă a electrocutatului de sub tensiune prin întreruperea
circuitului electric respectiv:
 cel care oferă ajutorul va folosi obiecte rău conductoare de curent
electric sau mănuşi electroizolante şi cizme de cauciuc. Dacă
accidentatul este în stare de leşin trebuie chemat neîntârziat un medic
sau salvarea. Până la sosirea acestora, accidentatul va fi aşezat într-o
poziţie care să îi permită o respiraţie bună. Dacă accidentatul a încetat
să mai respire sau respiră anormal i se va face imediat respiraţie
artificială. Valorile curenţilor care produc electrocutarea se pot calcula
cu legea lui Ohm.
Valorile limită ale curenţilor nepericuloşi sunt de 10 mA în curent
alternativ ţi de 50 mA în curent continuu. Efectele trecerii curentului
electric prin corpul omenesc :electroşocuri, când valorile curenţilor sunt
de 10 mA, când se produc comoţii nervoase în membre (contracţiile
muşchilor).
- electrotraumatismele, se datorează efectului termic al curentului
electric. Provoacă: orbirea, metalizarea pielii, arsuri etc.
Există trei categorii de periculozitate a locului de muncă:
1. locul de muncă cu grad mic de pericol ( pardoseală izolatoare,
umiditate maxim 70%, fără elemente conductoare în contact electric,
variaţii de temperatură între 15- 35 grade Celsius.
2. locuri de muncă periculoase : umiditate între 75-95%, variaţii de
temperatură 30-35 grade Celsius, pulberi conductoare în atmosferă,
obiecte conductoare în zona de manipulare.
3. locuri de muncă foarte periculoase : umiditate peste 97%, mediu
coroziv, temperatură peste 35 de grade Celsius, obiecte conductoare ce
ocupă o suprafaţă mai mare de 60% din zona de manipulare.

Electrocutările se pot produce prin atingere directă sau indirectă.

Protecţia împotriva producerii incendiilor În toate locurile de muncă
este asigurată în mod special şi protecţia împotriva producerii
incendiilor. In locuri vizibile este afişat planul de evacuare a incintei în
situaţii limită şi sunt prevăzute stingătoare de incendiu. La producerea
unui incendiu contribuie prezenţa materialului combustibil, a sursei de
aprindere şi a oxigenului necesar arderii. Pot constitui surse de
aprindere scânteile generate prin frecare sau şoc prin procesele de
abreziune sau cele datorate defecteolor de izolație .Focurile, flacatră
cribitului,ţigările, exploziile, corpurile încălzite, scurtcircuitele, încălzirea
excesiva a instalaţiilor electrice defecte sau defectuos exploatate pot de
asemenea constitui surse de incendiu. Când conductoarele sunt
parcurse de curenţi mari de scurtcircuit sau când părţi din instalaţie
sunt supuse acţiunii arcului electric, izolaţia conductoarelor se pot
aprinde.
Dintre masurile generale de protecţie împotriva producerii incendiilor
menţionam:
- interzicerea fumatului in locurile care nu sunt amenajate in acest
scop.
- interzicerea sudurii in afara incintelor.
- depozitarea substanţelor inflamabile in recipiente speciale,
dimensionarea a instalaţiilor electrice din punctul de vedere al
izolaţiilor.
- asigurarea protecţiei la scurtcircuite cu aparatura adecvata,
verificarea periodica a legăturilor, a izolaţiilor, a aparaturii.
Tablourile generale de distribuţie vor fi închise si neaccesibile
persoanelor neautorizate. În toate încăperile cu gaze se utilizează
aparatura speciala în construcţie antiexploziva, pentru a se împiedica
propagarea exploziei in exterior. Acţiunea de stingere sau de localizare
a incendiilor se realizează concomitent cu protejarea sau cu evacuarea
bunurilor, folosindu-se stingătoare de incendiu cu apa, spuma, cu
substanţe lichide, praf, dioxid de carbon, cu zăpada carbonica.
În toate locurile de muncă este asigurată în mod special şi protecţia
împotriva producerii incendiilor. In locuri vizibile este afişat planul de
evacuare a incintei în situaţii limită şi sunt prevăzute stingătoare de
incendiu. La producerea unui incendiu contribuie prezenţa materialului
combustibil, a sursei de aprindere şi a oxigenului necesar arderii. Pot
constitui surse de aprindere scânteile generate prin frecare sau şoc prin
procesele de abraziune, sau cele datorate defectelor de izolaţie.
Focurile, flacăra chibritului, ţigările, exploziile, corpurile încălzite,
scurtcircuitele, încălzirea excesiva a instalaţiilor electrice defecte sau
defectuos exploatate pot de asemenea constitui surse de incendiu.
Când conductoarele sunt parcurse de curenţi mari de scurtcircuit sau
când părţi din instalaţie sunt supuse acţiunii arcului electric, izolaţia
conductoarelor se pot aprinde.
Dintre măsurile generale de protecţie împotriva producerii incendiilor
menţionam:
 - interzicerea fumatului in locurile care nu sunt amenajate in acest
scop.
 - interzicerea sudurii in afara incintelor.
 - depozitarea substanţelor inflamabile in recipiente speciale,
dimensionarea a instalaţiilor electrice din punctul de vedere al
izolaţiilor.
 - asigurarea protecţiei la scurtcircuite cu aparatura adecvata,
verificarea periodica a legăturilor, a izolaţiilor, a aparaturii.
Tablourile generale de distribuţie vor fi închise si neaccesibile
persoanelor neautorizate. În toate încăperile cu gaze se utilizează
aparatură specială în construcţie antiexploziva, pentru a se împiedica
propagarea exploziei in exterior. Acţiunea de stingere sau de localizare
a incendiilor se realizează concomitent cu protejarea sau cu evacuarea
bunurilor, folosindu-se stingătoare de incendiu cu apa, spuma, cu
substanţe lichide, praf, dioxid de carbon, cu zăpada carbonica.
 Bibliografie

https://www.google.ro/url?sa=i&url=http%3A%2F%2Fwww.ctalicuza.ro%2Fmod%2Fresource
%2Fview.php%3Fid
%3D575&psig=AOvVaw2h60KOFH38hJzOmLxQSCAR&ust=1676923240141000&source=images&cd=vf
e&ved=2ahUKEwj138-BsKL9AhWnnv0HHa6dC7kQr4kDegUIARCiAQ

https://www.google.ro/url?sa=i&url=http%3A%2F%2Fwww.emie.ugal.ro%2Fdoc%2Fme%2FCapitolul
%25204.pdf&psig=AOvVaw2h60KOFH38hJzOmLxQSCAR&ust=1676923240141000&source=images&cd
=vfe&ved=2ahUKEwj138-BsKL9AhWnnv0HHa6dC7kQr4kDegUIARDzAQ

https://www.google.ro/url?sa=i&url=http%3A%2F%2Fwww.ctalicuza.ro%2Fmod%2Fresource
%2Fview.php%3Fid
%3D575&psig=AOvVaw2h60KOFH38hJzOmLxQSCAR&ust=1676923240141000&source=images&cd=vf
e&ved=2ahUKEwj138-BsKL9AhWnnv0HHa6dC7kQr4kDegUIARCiAQ