......

(
REVISTA LUNARA EDITATA DE C.C. AL U.T.C. ANUL XIII- NR. 118 5/82
CONSTRUCTII PENTRU AMATORI
AUTODOTARE-AUTOUTILARE ... pag. 2-3
Comutator electronic
Generator de semnal audio
PENTRU
ELEVi ............................................... pag. 4-5
TranzistofLI I cu efect de
cmp
Tester
Modul
,
___ ............. __ -e-_ ... F---,t---tL 1 i2
lczL,!
ifi2.
2nF


,'C3 C4 C5
: IJQOpF 220pf 'fOpF
I
I
,---- -
2XSOOpF I
I
I
I
C6
fOOnF
CI547nF
... Si __
1 1
Cl410Unf Cl7
-
RICIPTDI SINCRoDINA
I BllZlll Of 3,5 si 1 MHz
, in pag. 7
Q
CIllIAloa
ILIC'UIIC

Modul clasic de simulare a doua
spoturi pe osciloscop este analiza
punct cu punct a semnalelor cores-
punzatoare celor doua canale (Cit
C/2') folosind pentru comanda co-
mutarii un generator cu o
rudicata. astfel inct. datorita
vizuale. ochiul sa nu observe ,,frag-
mentarea'" semnalului.
Principiul care sta la baza realiza-
rii comutatorului prezentat este co-
mutarea de pe un canal pe altul sin-
cron cu baza de timp a osciloscopu-
lui astfel ncit spotul sa realizeze o
cursa orizontala intreaga pe fiecare
canal. (Pentru a se putea vizualiza
'd'f' t(
trul P2' care, pnn mo Iicarea pa- "2Z0VN
n drena (T
1
T
6
), respec- ti;
tiv n

din'
E
T3T4
.variind componenta continua
a semnalului vizualizat.
Pentru protejarea tranzistoarelor
M08-FET n cazul unor semnale
prea mari la intrare (tranzistoarele
T
1
- T
s
) s-au montat n grilele lor gru-
purile de diode 0
1
0
2
0
3
0
4
n anti-
serie,
Cuplajul cu ABV-ul osciloscopului
se realizeaza prin intermediul divizo-
semnale indiferent de pOlaritatea , .. t--1t+-...... ..,
lor. s-a ales pentru alimentarea co-
mutatorului metoda
Comutarea spotului de pe un ca-
nal pe altul se realizeaza la comuta-
rea CBB dintr-o stare n alta, bascu-
larea fiind comandata de impulsurile
de stingere corespunzatoare sursei
de intoarcere a spotului pe
orizontala. La osciloscopul IE-
MI 0101. stingerea spotului pe cursa
inversa se realizeaza prin interme-
diul triggerului Schmidt construit cu
dubla trioda E88CC (Th din schema
electrica a osciloscOpului). Co-
manda bascularii fiind realizata pe
frontul posterior al impulsului, pen-
tru a realiza trecerea de pe un canal
pe altul la rorsei directe s-au
ales impulsuri din anodul tubului
Tna. Impulsurile fiind de tensiune
ridicata (sute de pentru prote-
jarea integratului s-a realizat un cu-
plaj capacitiv cu intrarea de tact
prin intermediul unui condensator
de valoare mica (e::; = 47 J!f).
integratului, Q Q, (pinul
a aU doilea 6) comanda, prin IUter-
mediul grupurilor CrR3 C4-Ra.
tranzistoarele T:b respectiv T::;. astfel
incit cind T2' e blocat, Tc::, e saturat
invers. T2' blocat determina n B T
3
un variabil n ritmul sem-
nalului de pe intrarea A,
ce-M regasim in ET
3
(pe Rc::,) deci la
nntrarea ABV a osciloscopului (grila
de comanda a tubului T
1
de tip pen-
toda - fi 776 Srro. in acest timp, T 5
fiind saturat. T
4
va fi blocat (BT
4
pusa masa in c.c.). Deci ABV va
folosi semnalul prezent in acest mo-
ment ma intrarea A. la
CBB in starea inversa, se in-
fiind n
u" . la intrarea ABV
semnalul de pe intra-
ce a trecut prin atenua-
al
deplasarea
sernn<iie. respectiv curse ale
necesara Uui
doua
a se face deosebirea celor
semnale), se
2

COMl/TARE
/II--II ..

+o:.9V
ov
________ -' __ ______________ __ 0-5V
INTRARE 8
ATEN(JATOR

DJ
+o79Y
TEHNIUM 5/1982
... -
1
1--
+6 +.9/1
rului compensat R
lO
-C
6
cu C
11
-C
7
.
Condensatoarele C J, C
2
, C
3
, C
4
,
montate n paralel cu
respectiv R4' Rs, R3' Rs, au rolul de
a accelera procesul de ai
tranzistoarelor comandate, evitnd
integrarea semnalului dreptunghiu-
lar de comanda.
Grilele tranzistoarelor
puse la masa
gativarea
canal de
I
Generatorul de semnale smusoljale
este realizat de un oscilator punte Wien,
avnd stabilizarea amplitudinii cu bec in-
candescent.
Un oscilator se realizeaza dintr-un am-
plificator cu pozitiva selectiva;
tigul n tensiune dat de amplificator tre-
buie sa. fie egal cu pe
de pozitiva. n ten-
siune este mai mic atenuarea, osci-
dar cu distorsiuni,
sau cel mai bun caz semnalul este ne-
distorsionat, dar nu i se ampli-
tudinea; de asemenea, aceasta nu este
stabila n raport cu temperatura timpul.
Pentru a stabili amplitudinea, se re-
curge la o a doua asupra amplifi-
catorului, de data aceasta negativa ne-
liniara, care regleaza amplificarea n
de nivelul de semnal. La alimenta-
rea oscilatorului negativa este
mica, deci amplificarea mare, mai mare
ca atenuarea de pozitiva,
astfel nct oscilatiile se amorseaza si am-
plitudinea lor ncepe sa creasca. n' acest
timp, negativa, depinznd de am-
plitudinea semnalului de sinusoidal,
deci amplitudinea
pna n momentul n care amplificarea
este egal,! cu atenuarea de
pozitiva. In acest moment, amplitudinea
semnalului de la este
TEHNIUM 5/1982
-sv
care snt alese astfel nct pentru
negativare statice
de sa identice (am-
plificari egale). Pe intrarea unuia din
cele doua canale s-a pastrat atenua-
torul al pe ce-
lalalt cana! poten-
Editura Albatros este recunoscuta de ma-
rea masa a cititorilor ca un autentic
gator al
retului. Avnd specializate (Lyceum,
Sinteze Lyceum, Cristal) Editura Albatros
ofera anual sutelor de mii de tineri cititori
valoroase competente volume de infor-
matie tehnica si stiintifica.
n nr. 8/1980 al revistei noastre,
semnalat din nou n nr. 2/1981, volumul Ra-
dioreceptia A-Z este, n tiparit.
realizat n urma altor lucrari mai
reprezentative, A-Z apare
inaugurnd Mica enciclopedie
pentru tineret constituie rodul muncii
unui colectiv de cu o bogata ex-
n domentile radiotehnicii radioa-
matorismului.
Volumul se adreseaza cu prioritate unor
largi categorii de tineri. care doresc sa
aprofundeze aceste ramuri ale electronicii
SI. totodata, sa construiasca rrtdiorecep-
7;, 1.2 -sc 108 C
Tj,Ts, _sc 177
T", 1/g-BC 107
COMUTATORUL ELECTRO-
NIC:
TRIIZIITIIUI
CU IFICT OI CMP
Fizician ALEXANDRU
n continuarea gene-
rale, vom aminti pe scurt ctiva dintre
parametrii mai importanti ai FET-ului.
este prin
raportul S Au I pentru U2 = con-
stant. Se este . vorba de
.1h ale curentului de
unor variatii mici Au!
ale tensiunii de intrare, I:?entru o va-
loare a tensiunii uz- Intorcndu-ne
la figura 2,
a S: ea
panta caracteristicii i
2
= f (u
1
) pentru
Ul = constant, intr-un punct dat. De-
oarece caracteristicile nu snt liniare,
panta S treptat de la un punct
de functionare la altul, mai precis
cu curentului de
tn liniare ale caracteristicilor,
S are valoarea aproximativ
(valoarea
cum vom vedea mai departe,
amplificarea n tensiune a unui FET
este' cu att mai mare cu cit S are valori
mai mari. Este firesc, deoarece valori
mari ale
mari ale curentului de co-
unor AUI date,
deci implicit mari ale de
'tensiune pe de
Dimensiunile fizice ale S snt
cele ale electrice (inwrsa
electrice). Prin. ta se
poate n n 1 sicmcns
(simbol S), dar se n
unitatea mAIV. Reamintim 1 ! 1-
1
=
IA/IV = 1000 mA/IV. ,Valorile cu-
rente . ale lui S snt de ordinul ctorva
miliamperi pe voit.
dispunem de o de
transfer iz = f(u
1
), putem deduce apro-
------------------------.------o+E
G
TIITII
Pentru experimentarea amplifica-
toarelor AF cu eta.i final n contratimp
avem nevoie in primul rind de "pere-
I.:hile" de tranzistoare de putere sau
de medie putere n scheme.
Indiferent este vorba de tranzis-
toare de tip sau de structuri
complementare (pnp-npn), "mpere-
cherea" n a
exemplare care caracteristici
ct mai apropiate posibil n primul
rind, aproximativ fac-
tor de amplificare beta (abateri ma-
xime de 2-20 %, n de natura
schemei de dorite).
Montajele le propunem con-
structorilor care nu
un betametru adecvat doresc re-
zolve cu mijloace
simple, dar n conditii de precizie satis-

Schema din figura
principiul betametrului clasic, cu deo-
sebirea ca instrument in-
dicator un voltmetru de tensiune con-
(un AVO-metru pus pe dome-
niul de 3 V cc).
Cu P dat initial la
valoarea se conec-
tranzistorul T de verificat (pnp,
medie sau mare putere) la bornele (sau
soclul) E-B-C. Se monta-
MARK ANDRES
jul de la o de 6Vj 0,5 A (tensiune
bine eventual stabi-
voltmetrul, se mane-
cursorul lui P astfel nct acul
indice valoarea U1 = 05 V, tensiune
ce corespunde unui curent de colector
al lui T egal cu I. = !:!.: =
Rl
50 mA. Aceasta va fi
valoarea a curentului de colec-
tor, "n jurul" se va determina
valoarea lui beta.
Pentru a realiza comod o
a curentului de
l mA, n a fost
grupul suplimentar de polarizarc
Rl -- Conectnd la bornele butonu-
lui K instrumentul de pus pe
miliampermetru c.c. cu 3-6 mA la
cap de se trimerul
astfel nct curentul indicat fie exact
1 mA. Se trece apoi instrumentul din
nou pe voltmetru se la
bornele lui RI. butonul K, se
noua a voltmetrului,
U2 de tensiune pe
RI' U2 -- Ut, este unei
a Clll;cntului de colector, Ale =
.1U
carI: ,,, nndul are drept
curentului de
ximativ valoarea
ntr-un punct ales, M. a)::! cum se
n figura 4. '
Rezistenta ,1 FET-ului se de-
prin raportul 1\ -. tiU2! Ab
pentru u
i
constant. Rdcrndu-se la
circuitului de ea are
de a dis-
pozitivului. n nclinate (Ii
nian:l ale caracteristicilor iz = f(u
2
), va-
lorile lui Ri pot ajunge la sute de kilo-
ohmi.
Rezistenta de intrare este
prin raportul Rin AuI! .;:li 1 pentru
U2 = constant. Valorile sale curente
cu mult ordinul megaohmi-
lor, putnd atinge 10
12
!1 sau chiar mai
mult.
Capacitatea de intrare este un alt pa-
rametru important al FET-urilor, de ea
depinznd in mare
de lucru. Se FET -urile
pot lucra la foarte mari; expli-
in faptul deplasarea
de de-a lungul ca-
nalului este efectului de accele-
rare nu celui de difuzie, cunoscut de
la tranzistorul bipolar. Astfel,
de lucru este mai
de capacitatea a de-
ct de timpul de tranzit al
prin canal. prin urmare, un alt
avantaj major al tranzistorului cu efect
de cmp n cu tranzistorul
bipolar. Valorile curente ale
de intrare sint de ordinul picofarazilor.
Un parametru mai rar ntlnit la ora
care are originea n
mare, din punct de vedere al
intre FET-ur triode)
este factorul de amplificare definit
ca produsul, dintre :;;i II
rezistenta = S.R. Tinnd
cont de definitiile lui S Ri, deducem
parametrul este o adi-
avnd semnificatia unui
factor de amplificare in tensiune. Valo-
rile sale numerice (de ordinul sutelor)
se obtin exprimind pe S in miliamperi
pe voIt pe Ri n kiloohmi (sau pe S
in n-
1
pe R in n).

(la 1\,)
G
= 1 mA. Conform definitiei facto-
.1 le
rulul beta, deducem a -- - --
JJ -- AIn --
AU AU(V)
RI . AIn 10 Ul) . I 10-
3
(A)
= 100 AU(V). Prin urmare, valoarea
lui beta se cu 100
terea de tensiune AU la buto-
nului K n volti).
A schemei in faptul
permite lui /3 in diverse
de curentul de colector
putind fi reglat prin manevrarea lui P (de
exemplu, le = 100 mA se obtine pentru
Ut = 100 mA Ion = I V etc.).
Pentru a prentmpina
a tranzistoarelor n tim-
pul este bine ca ele fie
montate provizoriu pe radiatoare
mic.
Pentru a
n cataloage, vom
asupra de
este posibil sistemul utilizat n
rea afectarea
cele 1 a referitoare. la
tul de intrare cu indicele 2 a
circuitului "de
n folosirea
dici a initialelor G, 8, D de la
rile n limba ale celor
minale (gate =
drain == De exemplu,
de acum.
cu 10 sau iD' tensiunea
(uz) se cu UDS' Vos
UDS etc.
In tabelul au fost
simbolurile denumirile
celor mai parametri ai
ului n cataloage.
facem ntre
rente 1
0
, V DS etc. valorile lor
admisibile, notate la fel. De in
cataloage snt specificate valorile tipice,
valorile maxime sau cele minime, nee-
xistnd astfel de confuzie.
-10
o
" '" l
uout
(la masa N)
Cu montaj pot fi
tranzistoarele de tip npn (
mare putere), inversind n
polaritatea sursei de alimentare bor-
nele voltmetrului. Reglajul lui R4, nu
trebuie dect atunci
cnd se trece de la tranzistoare cu
ciu la tranzistoare cu germaniu sau
invers.
Pentru ca de mperechere
mai rapid, a
efectiv toate tranzistoarele disponibile;
este recomandabil se realizeze un
montaj cu socluri cu
posibilitatea de conectare, pe rind, in
circuit a celor tranzistoare tes-
tate. Unul din tranzistoare (ales cu {1
convenabil) va servi ca etalon,
mnd. cone.ctat permanent
El, BI, CI, iar la celelalte borne, E!2, Bz
Cz, se conecta pe nnd
-6V
K
P
25kll
ti n.
------
1mA
Vas
Curentul de
Tensiunea
Tensiunea
Tensiunea de
Tensiunea de
Curentul de pierderi al portii sau curentul sfatic (reZidu.al)
(pentru V os O, V GS -.

loss
Curentul de scurtcircuit (pentru V GS 0,
V
os
-
Vp Tensiunea de p'rag .. (tensiunea
la care "ncepe' 1
0
,. pentru V os -
s
rOSON
Rezistenta n curent continuu, n stare de

n curent alternativ, n stare de

de intrare
P
d
Puterea de
,Capacitatea de intrare
MODURI DE CONECTARE
Dispozitiv cu trei electrozi, ca tran-
zistorul bipolar, FET-ul se
aplicnd semnalul de intrare pe unul din
terminale culegnd semnalul de
de la un alt terminal. Cel de-al treilea
electrod este, din punct de vedere alter-
nativ, conectat la masa montajului, fi-
ind astfel comun circuitului de intrare
celui de aceasta nu exclude po-
sibilitatea ca el o
polarizare n tensiune n ra-
port cu masa.
prin urmare, trei
de conectare a FET-ului ntr-un etaj de
amplificare, anume cele prezentate n fi-
gurile 5; 6 7, deo-
de polarizarea a ter-
mipalului pus la
In montajul din figura 5, intrarea se
face pe (mai corect spus, semna-
lul alternativ de intrare Uin se n-
tre iar pe
(semnalul se culege ntre
rele disponibile. Pentru TI se
P astfel ndt curentul de colector fie
de 50 mA (sau 100 mA), apoi, a
'mai umbla la se co-
pe T2. Se astfel
numai exemplarele cu citiri UI apro-
piate de valoarea eta-
lonului (0,5 V sau 1 V), dintre ele
urmnd se apoi "pere-
chea" etalonului, prin efec-
tive ale lui beta n unul sau mai multe
puncte.
tranzistoarele pereche snt de
modificarea schemei
din figura 1 n sensul tat mai sus
Sursa S, la con-
stituieterminalul comun, n raport cu
ea fiind semnalele Uin U
out
'
Din acest motiv, montajul se
cu Mai Uin
U out amplitudinile compo-
nentelor alternative din tensiuhile pe
terminalele respective (n raport cu
masa), deci n tensiune con-
nu intervin din acest punct de ve-
dere.
n mod analog trebuie privit mon-
tajul cu (fig. 6). Desigur,
plusul sursei E de alimentare poate fi
el considerat la din punct de ve-
dere alternativ, fiind n alterna-
tiv sursele de tensiune se com-
ca un scurtcircuit.
Montajul cu (fig. 7)
interes ndeosebi n domeniul
nalte foarte nalte, mo-
tiv pentru care nu ne vom ocupa de el
n descrierea care
(CONTINUARE N NR. VIITOR)
este (o pe seama cititoru-
lui). Pentru mperecherea unor tran-
zistoare complementare (pnp-npn)
montajul din figura 2. Tre-
cerea de la pnp la npn se
face cu comutatorul multiplu, K'I K'[
(care bornele
voltmetrului), iar alimentarea se face
dela o de
2 X 6 V /0,5 A. n rest, principiul este
modul de lucru de asemenea,
iar operativitatea este mult -
lucru de care convinge cel mai
bine

TEHNIUM 5/1982
IIIII j
IIITIFINCTION.Af
Prin urmare, nu
se prevede un sistem de polari/.are
semnalul de atac nu va pu-
tea amplificatorul dect
nivelului de cca 1,2 V.
Un analog se poate
aplica celeilalte a integra-
tului, cu deosebirea aceasta va fi de-
de negative ale
semnalului, T.1 fiind complementar
lui T,.
Vom analiza n contlOuare cum se
ansamblul celor am-
plificatoare complementare de curent
continuu, mai precis cum
el ca un amplificator AF unic,
de putere.
TDA 1420 - ETAJ FINAL
N CONTRATIMP
la maximum ca n
figura 3, schema integratului TDA
1420 (vezi figura 1) se reduce la aceea
a clasicului etaj final AF n contra-
timp, cu simetrie
Tranzistorul T\j este echivalentul
dubletului T, - cont de
RI, iar T.12 este echivalentul grupului
T.), T2. Re. Prin T,I T.J:>
s nt complementare, au structuri
opuse (npn, respectiv pnp), dar n rest
caracteristici identice. Diodele DI
De nu ne n analiza de
iar D" D.J De au fost omise dina-
dins, tocmai pentru a le demonstra ne-
cesitatea rolul. Un consumator RL a
fost conectat, prin intermediul con-
densatorului Cs de capacitate foarte
mare (deci cu ne-
ntre minusul ali-
rii (alegere deoarece
la fel de bine se putea cupla ntre
plus, caz n care s-ar fi inver.sat doar
polaritatea condensatorului).
Pentru a asigura "excursia"
a semnalului A F de ie-
montajul trebuie polarizat astfel
ca n repaus semnal la in-
trare) punctului S de
fie V"j 2 din tensiu-
nea de alimentare). CondensatoruI de
Cs componenta
deci n repaus curentul prin sarcina RL
este practic nul.
ncepem analiza cu T ,I . Fiind un
tranzistor de tip npn (de fapt, un du-
biet echivalent cu un tranzistor npn),
pentru a-I aduce n trebuie
baza B cu un
pozitiv n raport cu emitorul. Cum
emitorul (punctul S) are n repaus un
pozitiv egal cu V,,/2 de
pentru a-l deschide pe T,I , tre-
buie n o
avnd valoarea de
mai mare ca V"j 2. Presupunem al-
a semnalului AF de
intrare, V;, n E (deci simultan
n B B') con-
'Tranzistorul T,I se deschide,
producnd un impuls de curent prin Cs
RL, nspre minusul sursei. Tensiunea
de se distribuie astfel pe
RI, sub forma pozi-
pe
su b forma V iiI-li: V,7=
= V lit\! V,t. (se poate neglija
pe a conden-
satorului).
Pe durata V:, tranzisto-
rul T.jc este blocat, avnd baza B' la
un "mai pozitiv" ca emitorul
(T.12 este de tip pnp).
Ce se la inversarea polari-
tensiunii de intrare? Pentru a-l
deschide pe trebuie n
ba7It un negativ de emi-
tOL Cuin emitorul se la
lul pozitiv 2 de n baza
B' va trebui de
o tensiune mai dect
2, respectiv rn ca refe-
plusul sursei) o tensiune
mare ca V,,/2 (vezi figura 4). Pre-
I
M. ALEXANDRU,
supunnd T')2' se
deschide, produc nd prin Cs RI
un impuls de curent, de data aceasta
spre plusul sursei de alimentare
ne reamintim sursa se ca
un scurtcircuit pentru semnalele alter-
native). Tensiunea V; se distribuie ast-
fel pe sarcina Rr, sub forma alternan-
negative a semnalului de
pe a lui
T.j2: V;:-= VIiI .J2 + In acest timp;
tranzistorul T\I se blocat, avnd
baza "mai ca emitorul.
Prin succesiunea la in-
trare, forma semnalului este astfel
la pozi-
tive ale lui conduce T\I, iar pe
cele negative Cum tranzistoarele
snt ambele montaj repetor pe emi-
tor, amplificarea n tensiune este subu-
sensibil cu 1. Practic,
amplitudinile vor fi mai mici
r--------------O+
V(e
v
+V
ce

- /
V<V
ec
/2
o
Masa(M)
dect V:; respectiv V,:;- cont de
de tensiune n

vt = V;:- V IiF'I 11/(/\; VS" = V;:-_- V 1il,')2 I//(/I
Ce concluzii practice pU,tem des-
prinde din In primul
rnd, dezideratul ca punc-
tului E n repaus fie aproximativ
egal cu cel al punctl1lui S,
+ V,,; 2 de In acest fel se
deschiderea tranzistoarelor la
mici ale semnalului de intrare
n jurul punctului stat-G,.
In al doilea r nd se tran-
zistoarele nu n ime-
diat ce lui E s-a modificat,
ntr-un sens saUA de po-
lui S. I r,
ncepe numai
minime de tensiune II/lli' respectiv
V Iin2 111/1/' noastre fiind
n realitate lor
constau din .ionc-
cu siliciu nseriate. Valorile mi-
nime ale lui snt astfel de
cca 1,1 V prin con-

(CONTINUARE N NR. VIITOR)
Aparatul prezentat n continuare
permite emisiunilor SSB
CW n benzile de 3,5 7 MHz. Sen-
sibilitatea este mai buna de 0,7 uV.
Principiul de este cu-
noscut radioamatorilor si se bazeaza
pe mixarea directEl (sincrodinare) a
semnalului cu semnalul
unui oscilator local avnd
identica cu cea a purtatoarei
mate din semnalul SSB,
rect audio. Acesta trebuie
de cca 10
5
ori, pentru a
n difuzor cel 50 mW, n
cazul celui mai semnal recep-
Receptorul are n compo-
nenta sa urmatoarele etaje: un am-
Y03CO
cum .se amintea ntr-un articol
se pot efectua bune
stabile, chiar atunci cnd se cu
pureri mici la emisie.
In acest scop, un
a
+1211
I CRODINA
z
Ing- NICOLAE ANDRIAN
plificator de (T
1
), un
mixer echilibrat, un oscilator variabil
(T
2
), un filtru trece-jos, amplificato-
rul audio (BA741 TBA 790 K)
sursa de alimentare ..
Amplificatorul de radio
este realizat cu tranzistorul T
l
. Co-
nexiunea tip baza comuna (BC)
ajuta la adaptarea antenei cu circui-
tul acordat din colectorul acestuia.
Bobina Ll se realizeaza pe un miez
folosit n etajele F.1. ale receptoare-
lor portabile tip "Electronica" sau
"Tehnoton' 10 spire din,-
de putere pentru banda de 2
care o putere de 200 m W
este modulat n amplitudine.
n sa 3 tranzistoare
care etajul oscilator, un du
blor de etajul final. Oscila-
torul are ca element principal un cristal
de a a 3-a furni-
72 MHz un tranzistor de tipul
BF 214 sau BF 254.
Tranzistorul are montat n emitor un
de ce 18
CuEm 0,3, bobinate pe un corp
rezistor de 0,5' W, rezistorul trebu-
ind cel 100 kO ..
Bobina LI este dm 5 spire
CuEm 1 bobinate cu un diametru de
CuEm 0 0,2 ... 0,25 mm. Bobina m-,
preuna cu C
2
, C
3
o a
condensatorului Cv rezoneaza n
banda de 3,5-3,8 MHz. Trecnd co-
mutatorul pe cealalta se for-
meaza un circuit (LI, C
4
,
C,,) pe 7,05 MHz. In acest caz s-a
la acordul continuu, deoa-
rece banda circuitului este n jur de
100 kHz, acoperind astfel tot dome-
niulde 7-7,1 MHz.
Mixerul este de tip comutator-in-
versor, cu transformator diferential.
R;, ajuta la echilibrare.' n-
L? 2 x 3 spire bo-
binate pe miez cu LI' S8 rea-
lizeaza cu srma de CuErn 0 0,2
mm.
Oscilatorul, de tip Vackar- Tesla,
s-a realiza! cu un tranzistor Be '107
(T
2
). Tranzistorul T, are rolul de se-
parator de mixer. Pentru El avea
o stabilitate ct mai bunii si o radia-
parazita minima, condensatorul
variabil Cv se ecraneaZd ntr-o cutie
metalica. Condensatoarele C
7
, Ce,
Cg , C
w
C
ll
vor fi\alese astfel nct
sa existe o buna compensare ter-
mica. se stabilizeaza dupa
cca 5-10 minute, n continuare alu-
llecarea fiind neglijabila. Bobina L"
se realizeaza pe miez
oala folosit pentru L
1
; la fel
10 spire din CuEm
mm, L
4
7 spire din
srma. ,Bobina de SI are :i0 de
spire din CuEm 0 0,2 mm, bobinate
pe o de 0,5 W/1 MO.
Filtrul trece-jos este compus din-
tr-un de (S2)
o 7T ce nglobeaza condensa-
torul C
14
, bobina L", condensato-
rul CI::" de are
1 mH se realizeazi1 pe un miez
drept de (2) 8 mm, bobinnd cea 40
de spire din sirma CuEm 0 0,2 mm.
Celula 7T elimina componentele
semnalului audio cu mai
mare de 2,5 ... 3 kHz. Bobina
sa aiba o inductanta de 60 mH. Se
realiz8,aza pe un miez tip oala cu in-
8 mm; lungimea bobinei fiind 9 mm.
Acordul circuitului pe 72
MHz se face cu un condensator
riabil de 5-15 pF.
De la etajul oscilator, printr-un con-
densator de 10 pF, semnalul se
etajului duhlor de Acest
n clasa C, avnd n colector
un circuit oscilant acordat 144 MHz.
Bobina L
2
are 3 1 cu dia-
metrul de 8 mm de 5 mm,
acordul tot cu un condensa-
tor semivariabil de 5-15 pF.
Etajll! final este amplificator
MHz. In acest etaj n
se 2N3137 sau
bina L3 are 4 spire din CuEm
8pF
specificCl mai mare de
Pentru un miez cu
specifica de 400
bina un numar de
AI1r1pllUilcaltorui audio. Pentr.u a
tea realiza o amplificare. de cca
ori ascultarea n difuzor, s-au
vazut doua etaje de ,amplificare.
mu! este un preamp.lificator, realizat
cu un de tipul BA 741.
aCestuia este
data de
de
790 K.
preamplificator
este a fi de
final si la
ntr-un' difuzor de 2.
8 Amplificarea etajuiui este de
200. Din se poate mo-
difica amplificarea. se reco-
manda o scadere a valorii acesteia
sub 10 n. Condensatorul C reali-
zeaza o a t)enzii
SlIJI"sa alimentare
mata din doua
DUPCl cum se observa
masa se afla la un ",,.-,to,,t,,,1
de plusul minusul
Acest lucru ajuta la eliminarea unor
rezistente de si la alimen-
tarea
BA741. s-au
doua
de doua
C2S C'G'
Pentru testare snt necesare urma-
-toarele aparate: AVO-metru, frec-
de
Acest
semnal
de semnal
se testeazZI am-
C se scoate
m':',1'1+':OO>7 ,l numai
locul difuzo-
o rezistenta de 5
A se cone'cteaza
Frecventa se fixeaza la
iar amplitudinea la cca 5

R12200Q
Ct
22nF
TI
BC107(BF214-2f5) F
L1 L2
...... -!(\HII-+-
l-tL,
t f
I C3 C4 C5
1'300pF 220pf IfOpf

I
I
1 ____ _
2XSOOpF I
I
1
I
mV. Daca amplitudinea tensiunii
masurate la bornele de
sarcina 0,5 V forma
este sinusoidala, nseamna ca
plificatorul corect. In
continuare se alimenteaza si circui-
tul BA741. Condensatorul C
17
nu se
conecteaza n montaj. Se
capatul dinspre p' trlctul 8 al con-
densatorului C
16
. Generatorul sinu-
soidal de audiofrecventa se conec-
teaza n punctul B. se fi-o
xeRza 1 000 Hz, iar amplitudinea
semnalului la 1 mV. La
I
De multe ori prezentate n li-
teratura de diverse mon-
taje cu interesante. dar
prin modul de a schemei elec-
trice nu trece la realizarea lor.
Cel des ne in astfel de si-
hohinclor; simplul
fapt s Ilt notate cu valoa-
rea inductantei ne a le con-
strui. de spire.
P se regleaza n
corespunzatoare volumului maxim.
Daca etajul autooscileaza, se ma-
valoarea C 18
Etapa urmatoare consta n
verificarea benzii de trecere a filtru-
lui trece-jos. Pentru aceasta se co-
necteaza la loc condensatoarele C16
CIg, iar Cu se din
montaj. Generatorul se conecteaza
n punctul C. Nivelul semnalului se
fixeaza la cea 0,5 V.
P se regleaza ,cu cursorul la masa
(volum zero). In punctul B se co-
necteaza osciloscopul. Se baleiaza
ntre 0,3 10 kHz. Carac-
Sc>!ie unitatea de elec-
pentru bobine este henry (H) cu
slll]l11u!tiplii mH :;;i ,uH.
In domenIul cele
mai folosite bobine sint cele cu valori
de ordinul microhenry (,uH).
Practic. unei bobine se
din formula lui Thomson
1
w -.-, n care se
ILC
n hertzi (I-Iz), iar capacitatea n
farazi (F).
O de calcul n
25 .:150
unde scurte este L = . C ' n care
L este exprimat n ,uH. f n MHz C
n pF.
TI IARI
,
Int!nim adeseori n revistele si
manualele de specialitate expres'ii
ca: amplificator clasa S (sau AS), ln
contratimp, sau amplificator clasa
C. Ne-am ntrebat poate ce repre-
zinta aceste clase de ce
anume determina functionarea am-
plificatorului ntr-o clasa sau alta si
ce avantaje dezavantaje prezint'a
fiecare clasa.
Clasa de a unui etaj
de amplificare este data de cea a
dispozitivului electronic montat n
amplificator (tub electronic, tranzis-
tor). Clasa de a tubului,
respectiva tranzistorului, este deter-
minata de punctului static de
pe caracteristica statica
de transfer a dispozitivului. Se defi-
nesc patru clase de functionare' A
B C (vezi figura)'.
TEHNIUM 5/1982
Ing- NAICU,

punctului static de ntr-
unul din cele patru puncte deter-
mina att durata de a dis-
pozitivuiui, ct forma semnalului la
dispozitivului electronic,
semnalul de intrare fiind sinusoidal.
punctului static de
nare se folosind negativa-
rea automata, n cazul claselor A si
AS (la semnale mici) negativare'a
fixa (de la o sursa independenta)
pentru celelalte clase.
Sa urmarim n continuare, pe
scurt, n ce constau cele patru clase
de ce avantaje dez-
avantaje prezinta fiecare.
Punctul' static de functionare se
afla n mijlocul liniare a ca-
racteristicii. Elementul amplificator
teristica de amplitudine va fi plata
pna la o de cca 2,7 ...
3 kHz, dupa care va prezenta un mi-
nimum n jur de 3,3 kHz. Ajustarea
de taiere se poate face
din miezul bobinei sau prin modi-
ficarea valorii condensatorului CI!'>'
Urmatoarea etapa consta n punJ-
rea n a oscilatorului. In
punctul D se cupleaza osciloscopul
avnd baza de timp de
0,5 s/diviziune, iar atenuatorul la
0,5-1 V/diviziune. Se cupleaz8 ali-
mentarea etajului. Daca tranzistorul
T
2
nu oscileaza, se valoarea
condensatorului CII' Forma semna-
lului trebuie Si'i se apropie ct mai
mult de o sinusoida. Daca se ob-
serva o limitare, se mic$oreaza sau
se mareste valoarea condensatoru-
lui C
11
si. a R,. n conti-
nuare se trece osciloscopu! n punc-
tul E. Trebuie ca semnalul sa pre-
zinte forma amplitudine
ca n punctul D. Tot n E se cu-
pleaza cu ajutorul
caruia se verifica -acoperirea benzi-
lor 3,5 ... 3,8 MHz 7. .. 7,1 MHz. Fac
torul de acoperire se modificd din
condensatoarele Ca, respectiv e
lO
,
iar limitele inferioare (superioare)
din mezurile bobinelor Lj , respectiv
Tot cu aceasta ocazie se etalo-
Astfel
tiv 7
100 pF,
2S 350
gama de 40 m,
cu un condensator de
de acord are: L =
= = 5.17 pH.
dintre
de spire se poate scrie n = k I L
n care se n p H.
iar k un .coeficient ce de-
pinde de forma carcasei bobinei de
srma coeficient ce trebuie de-
terminat.
Pentru aceasta. pe carcasa pe care
o 100 de spire.
n paralel pe cu-
un condensator. de exemplu
10 pF. de
cu un grid-dip sau cu un
I
I
le
I
lf
I
I
la
R13
11(0.
+
gV
R14.
JKb.
neaza si scala.
Testarea mixerului se realizeaza
fara a se monta tranzistorul TI' Os-
cilatorul local se fixeaza pe o frec- .
Fu din interiorul unei benzi.
Generatorul se regleaz8 pe o frec-
to1 kHz o amplitudine de
10j-L V. In difuzor trebuie sa se auda
un ton de 1 kHz rezultat din "ba-
taia" celor doua (VFO
generator). Se vor regla miezul bo-
binei L
1
cursorul
R
2
pna cnd se un maxim. Pe
banda de 7. MHz se va ajusta tri-
merul C
s
,. se repeta n 2
puncte dinspre capetele celor doua
benzi.
n final se conecteaza si tranzisto-
rul T;. Aplicnd la borna' antenei un
semnal de 0,5}J. V, n difuzor trebuie
sa se auda tonul la ce!
50 mW, cu un raport semnal/zgo-
mot de cea 10 dB. Daca zgomotul
est<i prea mare, se schimba
torul TI sau se iau mdsuri suplimen-
tare de ecranare a etajelor (RF, mi-
1. RADIO COMMUNICATION
2/1975
- nr. 7/1975
- nr. 6/1977
TEHNIUM - nr. 5/1981
1982.
gener:110r si un voltmctru. pre
acestuI
MHz. conform formulei
25 350
anterioare 1 . 1 . = 17,5 pH.
n 100
care k
4.2 = 23,X.
lJ
Ca bobina pentru 7
MHz (a are:"5.17 ,uH). ne folo-
sim de coeficientul k deter-
de spire.
n = 23,:'q 5.17 = 23.N X 2.2N = ;;4 spin.'
Deci un calcul ct se poate de
facil pentru determinarea elementelor
unei bobine dintr-un circuit osclant
pe o
:::>/80".
.8 AB
este n t6t timpul perioa-
dei semnalului. Distorsiunile la ie-
snt mici, marimea de intrare fi-
ind reprodusa fidel la
Randamentul este scazut (cca
30%) datorita faptului ca prin tub
circula componenta continua a cu-
rentului anodic,' de valoare relativ
mare, deci se consuma energie de
la sursa de alimentare n absenta
semnalului de intrare. '
De aceea functionarea n clasa A
este folosita pe scara larga n ampli-
ficatoarele de curent de tensiune
(CONTINUARE N PAQ. 15)
t
BIIIRAToR
lE IIPlllll1
Generatorul pe care l descriem n
continuare foloseste numai doua
circuite integrate' CMOS dar, n
ciuda sale, acesta ofera
posibilitatea de alegere ntre 15 ra-
poarte de impuls, determinate cu
precizie, fara a fi nevoie de cali-
brare, Este vorba de un accesoriu
practic pentru aparatele de control,
n special pentru calibrarea altor
aparate proiectate, pentru masura-
rea procentuala a impulsului n di-
verse de exemplu, n masu-
rarea pauzelor.
Generatorut este compus din
doua circuite integrate CMOS. Pri-
mul, un integrat dual-in-line cu 14
pini (din seria 4000), este un 4011,
care cuprinde 4 triger Schmitt
inversoare; al doilea este 4017, tot
un CMOS, numarator decadic si tot
dual-in-line, dar cu 16 pni. '
Dupa cum se vede din figura 1, ie-
sirile divizorului zecimal 4017 snt
conectate la un comutator cu 8 po-
Una dintre este
nata de acest comutator adusa pe
intrarea de RESET a integratului. De
aici rezulta o stare divizoare, care
poate fi programata oricare ar fi ra-
portul de divizare ntre 2 9. Daca
iesirea este luata de la iesirea O
(zero) a divizorului, atunci
este. cea la care raportul de impuls
al semnalului de intrare va fi divizat
de numarul
Raportul de impuls al semnalului
de va fi independent de frec-
de intrare: de fapt, va depinde
numai qe comutatorului K
2
.
Pref. M. VORNICU
Pentru completarea montajului,
acesta este precedat de un genera-
tor de impulsuri dreptunghiulare
format dupa sistem clasic cu trei din
cele patru inversoare ale inte-
gratului 4011. Semnalul care iese
din pinul 10 (poarta N3) care intra
n pinul 14 (clock ;;: ceas) al inte-
gratului 4017 are forma din figura 2.
Frecventa acestui semnal este deter-
minata de valoarea condensatorului
C (pentru cele patru ale
lui C, vezi tabelul din figura 1), se-
lectata cu comutatorul Kl cu patru
pozitii si de
de 1 MD,
Raportul de impuls la (pinul
3 al lui CI 2) este egal cu raportul
de divizare multiplicat cu 100%.
Daca, de exemplu, consideram
rea 5 (pinul 1) a lui CI 2, raportul de
divizare va fi 100%: 5=20%. Mai pre-
cis, din 100 de diviziuni de timp, pe
20 de diviziuni obtinem semnal la
starea 1, iar pe restu 1, de 80 de d ivi-
ziuni semnal la starea zero, Aceste
semnale se numai pe
neinversoare A (fig. 1). Pe in-
versoare B, alcatuita din N4 (a patra
poarta a integratului 4011), vom ob-
pe 20 de diviziuni starea zero,
iar pe. restu I de 80, starea 1. Daca
socotim ca 50% din semnale (de pe
pinul 4) l primim prin A sau
B, reiese ca din comutatorul K
2
(fig.
1) A B putem n
total 15 rapoarte de impuls diferite,
cum se vede n figura 2.
In plus, prin comutarea lui 1, 1
2
la b (fig. 1), putem scoate prin A
IllIolllITRU
ElECTRONIC
Voltmetrele electronice,
de intrare
avantaje considerabile n raport cu
voltmetrele
un voit metru cu re-
de 20 kOjV; pe scara
de 3 V acesta nu dect o rezis-
de intrare de 60 kO. Folosind
acest voltmetru pentru ten-
siunilor la montaje tranzistorizate, ne
seama imediat rezis-
de intrare mici, acesta va influ-
montajului va in-
dica eronat tensiunea de
Utilizarea tranzistoarelor cu efect de
cmp (FET) n realizarea voltmetrelor
electronice impedimentul re-
de intrare mici de la voltme-
trele
Prezint mai jos principalele caracte-
tehnice ale aparatului realizat.
In c.a.:
- de intrare: 3 MO;
- gama de
8
Ing. IONEL MELNIC
10 Hz - 300 kHz;
- tensiuni
3 m V -;- 900 V n 3; 9;
- eroare:
6 scale (mV V).
n C.C.:
- de intrare: 25 MO;
8 scale liniare;
- tensiuni
0,3V - 1 200 V;
- eroare: 1,5<;/':.

- 7 scale neliniare cu
de a lor de
la 0,1 [1 la 30 MO.
Aparatul 8,2 mA la 9 V,
indiferent de pe care
Personal am utilizat pentru realiza-
rea acestui aparat de cutia
instrumentul aparatului lI, 4313 cu co-
mutatoarele respective, la care am
2 comutatoare tip "Zefir",
Pentru tensiunilor alter-
native se un amplificator de
c
100 n 7 Hz .. 200 Hz
10 n 70Hz
1 n 700Hz 2okHz
100 P 7 kHz . 200 kHz
C82
ir 4017 "
l
MA
l
100k.!l. 2zk.Cl.
L_ --------- -------- -----------1
N1 ____ N4=CI1=4011
c.a. cu o mare de intrare,
realizat cu 3 tranzistoare uzuale un
tranzistor cu efect de cmp,
folosite trebuie fie de
calitate, de cu

Cu ajutorul lui G se face compensa-
rea n a aparatului. Rezisten-
divizorului din sursa FET-ului se
pot realiza prin diverse se-
rie-paralel sau bobinate din manga-
Este indicat nu se utilizeze re-
cu de carbon, deoa-
rece acestea nu au o stabilitate cu
temperatura.
Cu RIs se astfel n-
ct avem pe emitorul lui circa
2 V. Introducnd la intrare un semnal
de 1,5 V 1 000 Hz (dintr-un genera-
tor de semnal sinusoidal), KI fiind n
1 K2 n 2 (V), se re-
Rli astfel nct acului
instrumentului cu ten-
siunea la intrare
n prealabil 'cu un voltmetru electronic
de precizie.
valorile din divi-
zor snt cele din atunci pe ce-
lelalte scale de nu mai este ne-
voie de nici un reglaj.
Cu ajutorul lui RSl se ze-
roul electric al voltmetrului electronic
pe DC Rx.
Se introduce o tensiune de
1,5 V la bornele voltmetrului se re-
alternativ R23 astfel nct
instrumentului cores-
cu tensiunea
...
Pentru celelalte se dI-
verse tensiuni la intrare se
semireglabilul pe
care
Toate de "DC" snt
liniare.
Alternativ din Roi se
capul de (00) zeroul electric al
ohmmetrului.
Cu ajutorul unui grup de
etalon (precizie 0,2%) de diverse valori
se le din
KIB astfel nct ohmmetrului
cu valoarea

Scala ohmmetrului cores-
punde cu scala instrumentului
pentru Rx.
n cazul n care avem un instrument
de 100 MA, se va trasa scala de c.a,
pentru diverse tensiuni de intrare.
Scala pe c.c;
Scala ohmmetrului se n
modul
0-
00
; 5 - 570; 10 - 270; 15 - 170;
20 - 120; 25 - 90; 30 - 70; 35 - 56;
40 - 45; 45 37; 50 - 30; 55 - 24;
60 - 20; 65 - 16; 70 - 13; 75 - 10;
80 - 7; 85 - 5; 90 - 3; 95 - 2;
100 - O,
Pentru cei precizez n
instrument pot realiza un
ampermetru pentru curen-
continui alternativi prin intro-
ducerea a unui comuta-
tor cu 2 X 2 a unei borne de
intrare.
TEHNIUM 5/1982
semnalul "clock", cum este fur-
nizat de generator cum apare n
figura 2, la mijloc.
Trebuie sa mai retinem un ama-
nunt important: la pi'nul 12 al inte-
gratului 4017 avem o cu divi-
zare de Astfel la acest pin
impulsurile intrate n "clock" la pi-
nul 14 ies cu frecventa de 10 ori mai
mica. Forma impuls'ului implica o
stare 1; care dureaza ct 5 oscilatii
"clock", dupa care o stare zero, care
dureaza un timp egal, mai de-
parte.
Pentru raporturile de divizare sau
de impuls nu este necesara nici o
calibrare.
Amplitudinile semnalelor de
depind de tensiunea de alimentare,
care este cuprinsa ntre 3 15 V
(cu un consum de 10-15 mA).
Deoarece alimentarea se face pe
un interval de 12 V, am indicat n fi-
gura 3 o schema corespunzatoare.
Tinnd seama de consumul minim
de curent al montajului, se poate fo-
losi un transformator cu 220 V n
primar cu 20 V la un curent de
0.2 A. Diodele DZ 1 DZ,2 pot fi
doua diode PL a caror tensiune In-
sumata sa dea maximum 15 V la ie-
(se pot lua prin ncercari). Ten-
siunea la se regleaza din P
1
,
iar controlul se face cu voltmetrul V.
Tranzistorul BD 238 nu are nevoie
de radiator. Tot n figura 3 au fost
pinii de la alimentarea in-
tegratelor
Alimentatorul, cu unele mici mo-
dificari, poate deveni o sursa de tel}-
siune continua stabilizata. In
acest caz:
- secundarul transformatorului
se bobineaza pentru 24 V 2 A;
- puntea redresoare se ia la 30 V
2 A (se pot utiliza F 102-F 112);
- diodele Zener D
1
D:! se iau la
tensiuni a caror suma sa fie circa
20 V (sa dea 20 V la
- tranzistorul T
2
se
cu un PNP mai puternic se pune
pe radiator;
- dioda DUS se nlocuieste cu
F 102. '
Cu aceste modificari, orice amator
poate construi o sursa regla-
bila de curent continuu 3-20 V la
1A.
Rl
lkfl
lW
2000IJF 50V
C'" R9
2
S2

K1
A

2
6
8
15'
17
23
Conexiunile dirr AC se vor
realiza n mod obligatoriu cu cablu
ecranat.
TEHNIUM 5/1982

1
K
18
23
17
.n. De
-
(11
BIBLIOGRAFIE:
"Tehnium"; " Radiotehnica" (R.P.U.);
"Le Haut-Parleur" QST (S.U.A.).

11 88,9
[J]CillJ L-J
[TI[D2]
L-.l LJ
QJIIill L-.l LJ
m[D=:J
[!I]QIJ
L-.l
01234567890 1
[ITOc[J
ITJlliJ
ITJITLTI
IT.OJ[IO JI ___ -..J
[TI[jJ}J

. [illCI1IJ
ce
116
C5100nF
1 OOOfJF 25V
Ko
" +9V

1
o o o
'0-0
Sl
l.
AC R De
n.
o
0I 1
10 01 la o 10
10 o o o
o 0I 10 0I 1
:11: :1 : : 1:
o O O O
- --
-
O O O
C 11 Cl2
9
n figura 2 snt date desenul la-
scara 1 : 1 al cablajului imprimat al
noului amplificator amplasarea
componentelor pe acesta. Radiatoa-
rele circuitelor integrate se vor
din tabla de aluminiu de
1 mm, conform desenelor din figura
+
3. Piesa din dreapta, dupa ce a
ndoita dupa linia punctata, se
fixa de circuitul integrat de
peste ea prinz In du-se piesa
stnga cu ajutorul a dou(j
Se va avea grijd ca la montarea ra-
diatoarelor Sd se introduci.t mici d0s-
Pc.. 15Z
C2 + C3 +
M414E -StlRBD
el +


Prezenta modificare poate fi fa-
elita hrz-t nici o' deosebire, att mo-
delului 203, ct modelului 205. n-
trucH interior din cutia mag-
netofonului este limitat, s-a recurs la
utlilZEHea circuitelor integrate TBA
810 1\8, care mpreund cu piesele
ah:rente pot fi montate pe o plac:)
de dImensiuni cu cea El am-
piificc1toru'lui de putere original al
maaqetofonu!ui
noului amplificator este
dat, in fi9ura 1. Primul etaj consti-
tuie un corsctor de ton, P1 servind
la reglarea joase, iar P2
la reglarea nalte. Din
P3, de tip semiregla-
bil, se va stabili nivelul optim al
semnalului la intrarea n circuitul in-
tegrat. P4, care ser-
la reglarea volumului, va fi du-
de tip ax n ax (cod P 32723).
Intruct n nu se
acest tip de n va-
rianta2 X 25 kn log; se va procura
un de 500 n. + 1 Mn
(de exemplu), de tipul amintit,
doua simple (P32721)
de 25 kO log. Se vor desface cu
toate trei se vor "trans-
planta" peliculele rezistive de 25 kn
log la dublu. Cu
ocazie, tijele de reglaj ale
acestuia vor fi scurtate. Potentiome-
trele de ton vor fi de tipul P32725,
singurul care are loc n ra-
mas scoaterea
lor originale. Rezistoarele R1, R2,
10
Student OOREL IONESCU
R3 condensatoarele C1, C2, C3
vor fi montate chiar pe
tre. La demontarea amplificatorului
a existente n
magnetofon, firele de legdurii dintre
acestea nu vor fi scoase, ele servind
la cuplajele noului montaj. Se reco-
manda ca firele care vor mai fi trase
pentru a le suplimenta pe c81e amin-
tite sa fie legate de de
conductoare ,:,;xlsie!;te, del?arte de
motclf sau de traflsfot mc!torul de re-

Rl
Jk!l
INTRARE
30 28
R9
c1IL al .. n ... (2 -. R9 R5 1 I O
T o:: () R11 cU:: R4 a.
1
elOi. r ..L C5={i
"+
"d
U 1+ C6T+ ....:.- +
'0-" 'T1C:" Ro
0, ,0
o Re 1 1. b
R7
r::>: c O
C16
R13
30
I.
-f-=-f-
----
It
R12
+ 14,4 Vcc.
---r
C lliQ.lpF
1
12
+ 16 V
13 70 pf I .
1

lmin.6w
ntre cablaje aripioarele
circuitelor integrate. De asemenea,
este bine ca nti sa fie fixate radia-
toarele de cablaj apoi sa se faca
lipiturile la terminalele CI.
Dupa montarea amplificatorului se
va trece la modificarea alimentato-
rului magnetofonului. Transformato-
rul de retea existent are n secundar
doua nfzlsurari ce dau tensiuni de
cte 15 V 'fiecare si o nfasurare ce
da o tensiune de' 20 V. Initial cele
doua de 15 V s'int nse-
riate printr-o de
2,55 0/4 W (doua de
5,1 0/2 W cuplate n paralel) le-
gate la puntea redresoare. Se vor
desface legaturile de la cele
la Runte se va conecta
n locul lor de 20 V. Se
vor sch i m ba, de' asemenea, rezisten-
din alimentatorul stabilizat. Ast-
fel, R3 (82 fl/2-W) se va nlocui
cu 15 0,/2 W, iar R1 R2
(680 0/0,5 'IV') se vor nlocui cu
180 0,/0,5 W. Intruct n urma modi-
ficarii facute tensiunea pe releul de
pauza scade la cca 26 V, apare po-
sibilitatea ca acesta sa se "blbie" la
anclansare. Pentru a nlatura acest
neajuns, se va deplasa spre
stnga grupul de contacte S6. Nota-
cor.tactelor
amintite snt cele din schema elec-
trica a magnetofonului.
Alimentarea amplificatoruiui se
face de la una din nfasurarile de
15 V, ramase disponibile, 'prin inter-
mediul stabilizatorului din figura 4.
Pentru filtraj se va folosi condensa-
TEHNIUM 5/1982
se va pe unul din radiC\toarele
tranz:3toarelor finale ale vechiului
amplificator. CeLilalt radiator se va
'in locul lui
a douzl coltare.
primat din figura 5.' Diodele
vor fi de tipul F407, 1
etc,
Cea de-a doua mufd de difuzor,
unui difuzor exte-
monta n locul mufei
de la re-
r"r;,r,'!lf"OY'" neutili-
inte-
iar
de
trziu, fara a alarma. Pe de
alta parte, din momentul deschiderii
din exterior pna la
semnalului sonor, exisia un interval
de 5 secunde n care alarma poate
deconectata de la un buton camu-
flat n interior, evident cu
de a unde este

prevazute cu ce
contactul cu masa n momentul
de celor care aprind
Sa vedem cum sint realizate func-
descrise mai sus, urmarind
schema din figura 1 diagramele
din figura 2.
conectarea alimentarii mon-
prin I condensatorul
cepe sa se
tranzistoru I T 1 n
urmare, este
(2c), iar - care m-
preuna cu T
3
un circuit bistabil -
este n (2d). Dupa aproxi-
mativ 15 secunde, tensiunea C,
6 V, astfel ca
12-6 V devine Irlsuficienta
deschis pe
Zener) acesta se
tabilul ramne nsa n starea
conduce T) blocat' at( timp
1use deschide nici o usa. In conse-
este descarcat, T 4 T"
blocate, tiristorul Th nu
TEHNIUIIJl 5/1982
B
rioare la cele exterioare se va face
utiliznd ambele contacte ale comu- 1 1
tatorului deja existent. conectarea. D2 R1 + +
difuzoarelor interioare la amplifica-
toare se va face prin intermediul a
cte o de 5,1 ni2 W (r,1-
mase dup;; desfacerea nserierii ini-
tiale a celor douit nhisurdri de 15 V
ale transformatorului de
Intrarile amplificatoarelor se vor
lega la mufaX5 prin cte o rezis-
de 27 kn Singura operatie ce
se va efectua asupra amplificatoru-
lui va fi reglare(l nivelului optim
echilibrarea celor doud canale cu
ajutorul semiregla-
t)ile P3. o
lucrarea pare de amploare, '-----------..... ---...... ..L ...... _ ...... __ ............. _____ ...... _ ...... _-I
ea nu este dificild.
curent pe poarta. Aceasta este sta-
rea de veghe, cnd numai T
2
con-
duce consumul este redus la
mA.
Deschiderea oricarei protejate
nseamna nchiderea unuia din con-
tacteie -In, deci conectarea
punctului de pe schema la masa
(fig. 2e). Un impuls negativ de ten-
siune se transmite prin dioda pe
baza lui T
3
(2f) acest tranzistor
este introdus n T;) se
blocheaza, bistabilul ramnnd n
starea aceasta indiferent de actiona-
riie ulterioare ale Prin' T
3

de 51 kn, C? ncepe sa se
ncarce (2g). 5 secunde, ten-
siunea pe el 8 V T
4
se
deschide; la fel T:, (fig. 2h), tiris-
torul conduce, alimentnd claxonul.
Sa urmarim modul cum nceteaza
automat alarma. n momentul cnd
T 4 a intrat n colectorul
sau se afla practic la masa C, n-
cepe sa se descarce prin
de 270 kU. Dupa 25 de secunde,
tensiunea pe condensator scade sub
6 V, deci ce revine diodei
Zener de emitor a lui T,
l deschide pe acesta. Bistabilul bas-
culeaza dupa scurt timp, T
4
,:,
tiristorul se blocheaz,a. el se ncarca
din nou prin dioda de
51 kD, iar duoa 15-20 de secunde
56 n
I
I
1
- -- - ---------------
le
(T1 )
le I
(T
3
)
le
(T 2)
VA
I
I
I
I
I
I I
I
I I
I
I
!
montaju,1 se afla n starea de
veghe. Intreg ciclul este reluat la o
alta deschidere a usii.
Cteva indicatii constructive. Daca
nu se timpi n jurul valorilor
se vor modifica n limita
a 50% rezistentele de ncarcare-des-
carcare a lui C,,; sau valorile aces-
tora din urma. Atentie la calitatea
lor; se vor exemplare cu
un curent de fuga redus. Tiristoru,l
poate fi de orice tip, care S,1 suporte
un curent de 1 J A; el va fi montat pe
un mic radiator termic. Nu se va co-
necta alta sarcina dect claxonul,
tlfnp
b
d
c
'"
e
deoarece dezamorsarea tiristorului
se face prin ntreruperile periodice
ale curentului. Se poate realiza eta-
jul final cu un releu (rezistenta bobi-
nei mai mare de 60 O), ca 'in figura
1 b, atunci dispare.
Montajul chiar daca
becul plafonierei este ars sau deco-
nectat, datorit,j unui rezistor montat
n paralel. Daca exista lamp'1 n
portbagaj, ea se va aprinde simultan
cu plafoniera din cauza legarii n
paralel a ntrerupdtoarelor, consu-
mul fiind neglijabil.
"1
4
E
13 LIn
<O
o
N
x
ro
E
..-
N
-i
m
::::r::
z
c
:s:

<O
co
N
Automodelul face parte din clasa de
concurs RCEB, prezenta n campiona-
tele Federatiei romne de modelism.
Caroseria . este executata n ntre-
gime din lemn, panou riie fiind taiate
din placaj de tei de 4 mm grosime
decupate dupa necesitate, panouri n
care snt ncastrate baghete din lemn
, de brad de 3 x 3 mm. Dupa finisarea
a baghetelor
dela mclelate cu aracet, caroseria va
fi mvelita n placaj de tei de 0,8-1 mm
grosime, chituita vopsita, dupa pre-
ferinta, n culori. vii.
Sasiul este confectionat din sticlo-
textolit de 2 mm grosime, fiind preva-
zut cu decupari care delimiteaza pun-
tea din de cea din spate are rol
de suspensie.
Puntea din fata este alcatuita din
partea inferioara: care face parte din
partea superioara, care este
confectionata tot din sticlotextolit de
2 mm 'grosime; doua din
din Ol 35 sau Ol 40,
cu gauri filetate.
In gaurile M 4 se vor monta pre-
zoane drept axe pentru iar n
gau.rile M 3 se vor monta pi-
votllor.
Puntea din spate este alcatuita din
partea de pe care se monteaza
urmatoarele piese: de rul-
menti (5x16x6 de orice tip) executate
din dural, alama, sau Ol 35; axul
lor de 0 5
motorul electriC. Pentru micsora rea
zgomotului produs de reductor este de
preferat sa fie alcatuit di.n doua
executate una din Ol 45
cealalta din textolit sau material plas-
tic. Raportul de demultiplicare al re-
ductorului va fi de 6 pna la 10 : 1. Ra-
portul de 6/1 este ideal deoarece folo-
sind motorul electric JUMBO 540 se
ajunge ca automodelul sa dezvolte o
viteza de 34-36 km /h.
Partea centrala a sasiului este ocu-
pata de echipamentul' electronic de co-
manda al automodelului alcatuit din:
receptor. variatorul de turatie al moto-

0\
rulul, servomecanlsmul de directie,
acumulatoare pentru alimentarea 're-
ceptorului a motorului. la scara din
plan a modelului s-a ,utilizat .0
de telecomanda cu gabarrt mic:
ROBBE ECONOMIC sau ECO, VARIO-
PROP C6, WEBRA PROP sau KRAFT.
Acumulatoarele utilizate pentru ali-
mentarea motorului snt de tipul
VARTA 1,2 V, 1,2 A, 5 legate n
serie.
Jantele snt executate din' dural
pe ele se vor monta cau-
ciucuri le.
Pentru realizarea cauciucurilor este
necesara confectionarea unei matrite
n care se va vul'caniza un amestec de
caucIuc crud. Dupa se vor
alege un profil an tip de cauciuc
care sa !1sigure o buna Se
pot folOSI, cu rezultate destul de bune,
si pentru aeromodele fabricate de
C.t.L.-Tg.
In functie de dotarea fiecaruia, se
pot utiliza' alte tipuri de motoare, cum
ar fi cel fabricat de ElECTROARGES,
acumulatoare de tip Mobra sau din fe-
ronichel (pentru lanterne C.F.R.)
echipamentul de telecomanda de tip
START. In acest caz, constructia auto-
modelului se va face la scara 4: 1
de plan,. dar perfor-
vor fi modeste.
Desenat si construit de:
I .
Pr! Sorin
scara 1:2



-i
m
:r::
z
c
:s;:
CJ1
<.O
CD
N

um
servo
directie
saslU
I
"\
\acumutator
<'\J., \
-=-==- \" "'"" 2EIf(
disfantor
,
sasiu
,
-
A-A
t
electromofor
, //reductor 6,10: 1
/
rn
receptor
.
sectiuneaA-A
/'14
-
lI)
..
20
3
20

Pivot
15
3

scara 2: 1
1
in fiecare an
cula sute de de
transport1nd n diverse locuri ale
triei noastre oamenii muncii
timpul concediulu;, Din
multi dintre acestia ramn
marginea drumurilor de
1.
4.
7.
10.
14
1
Or. ing. MIHAI STRATULAT
pene De cele mai multe ori este
vorba numai de minore,
care silesc sa opreasca
cum ar fi curele de ventila-
tor defecte, platine (contacte ale
ruptorului) arse, conexiuni electrice
defectuoase etc,
8.
11.
Astfel de defectiuni cu consecinfe
dezagreabile ar' putea fi evitate
daca, nainte de plecare 'in conce-
vehiculul ar fi controlat pre-
n mod corespunzator,
Dar, de fapt, cum trebuie S3 se
fa9a aceasta pregatire?
In primul rnd, sa nu fie uitate
unele materiale, scule piese de
schimb strict necesare, printre care:
o trusa de chei fixe (de la 6/7 la
20/22 mm), doua-trei
normale un cap n cruce de di-
verse marimi, un o
cheie franceza, o cheie de
una de coturi.
Dintre piesele de schimb nu este
bine S8 lipseasca un set de contacte
ale ruptorului (platine), o curea de
ventilator, camera de sigu-
rante electrice, cteva
de 'diferite n1drimi, un
ciuc de leq,1tWd [J cu
chiulasa si terrnostaL CHeva ca-
bluri electrice, o roia cu ban(h IZO-
latoare, pompCi de aer ('in stare
buna!), un manometru de control,
triunghiul de semnalizare, un vas cu
apa distilata, o pres:i de liPit ca-
mere, petice calde, o cutie cu vase-
lina, o lampa portativ a, un bidon de
ulei 'de motor, un set de lere chiar
o mica canistra cu benzina ,je re-
zerva (n de traseul ales) snt
articole strict necesare la drum,
nu trebuie sa se omita
existenta trusei medicale.
9.
1
'.
Verificati nivelul lichidufuin
mul de EI trebuie sa se
ntre de nivel minim si ma-
xim pe vasul de expansiune,
2, CUREAUA
Cornrolati starea curelei """"tIlOlfr,_
ruluL Dac;l fiancurile snt destra-
mate, 8tunci trebuie schimbata, La
apc'.s:Jrea degetul pe
Si! ofere o
"In: :Irl C3Z contrar
curelei trebuie refacuta.
3,
Nivelul n batena de
trebuie sa se afle cu
5 placilor, cind nu
4.
f;larcare a nivelului
se face numai
Daca nu obisnuim sa folosim
uleiuri muitigrad,se verifica daca nu
cumva n exista nca ulei de
Iarna, care va fi nlocuit cu unul co-
TEHN!UM 5/1982
respunzdtor. Se controleaza
eventual, se reface nivelul ntre limi
tele marcate pe joja de ulei.
5. RUPTORUl
Se scoate capacul ruptor-distrit!u-
itorului, se ndeparteaza ntre ele
contactele ruptorului se observa
starea lor. Daca acestea snt mur-
dare, se sInt arse exce-
SIV, se inlocuiesc, reglnd n final
distanta ntre contacte si momentul
aprinderii. .
6. BUJIILE
Bujiile cu electrozii sau
foarte ancrasati vor fi nlocuite, la
fel ca cele c'u externa a
izolantului puternic afumata. Dis-
ntre electrozi se regleaza la
0,6-0,7 mm la sistemele de aprin-
dere clasice s 0,8--0,9 mm la cele
electronice. .
7. LICHIDUL DE
Nivelul lichidului de frna trebuie
sa se afle ntre reperele min max
marcate pe vasul respectiv. Nu com-
dedt cu calitate de li-
chid care se afla n sistem!
8.Fll TRUL DE AER
Se scoate elementul filtrant, se
scutura si se sufla cu aer. Se con-
troleaza . apoi cu lampa portativa
pentru. a depista eventualele rupturi
sau zone de murdarire excesiva (m-
bibare cu ulei, de exemplu),. cazuri
n care elementul filtrant se nlocu-

9., TOARElE
Lamelele de cauciuc uzate, rupte
ale de parbriz se nlo-
cuiesc. Se verifica co-
recta a
10. AMORTIZOARELE
Daca un amortizor prezinta scur-
geri de lichid sau, dupa apasarea
respectiv al caroserie;, per-
mite ndelungate ale aces-
teia, el trebuie reparat sau nlocuit.
11. PRESIUNEA N PNEURI
Presiunea corecta n pneuri ga-
ranteaza confortul un
consum redus de combustibil si o
durata mare de folosire a anvelopei.
La rulaje ndelungate cu viteze ridi-
cate, presiunea poate fi marita cu
cca 0,2 bar, dar la revenirea n re-
gim de exploatare normala ea tre-
buie refacut a la valoarea nominal-a.
12. PROFilUL PNEULUI
plecarea la drum cu pneuri
uzate si mai ales uzate' neuniform.
Numai 'daca adncimea"profiluiui de-
senului caii de rulare este de mini-
mum 1-2 mm, unei
Gomportari corecte a pneurilor pe
drumuri umede si a unor frnari sta-
bile. Controlul se face pe ntreaga
a caii de rulare. Nu
sa controlati roata de rezerva.
TEHNIUM 5/'1982
LUMINI
DI BORD
S. MARIN
Montajul de se adreseaza .po-
'sesorilor de autoturisme dornici
instaleze un sistem simplu, efi-
cient sigur de reglare a luminozi-
tatii becuri lor din tabloul de bord.
Schema a fost conceputa pentru au-
toturismele cu baterie de 12 V, cu
minusul la masa. Valorile pieselor
au fost alese pentru un curent ma-
xim comandat de cca 2A, ceea ce
reprezinta o putere maxima de cca
24 W.
Sa urmarim schema, facnd pentru
nceput de elementele
T,. R2' R3 D
1
Ceea ce ramne re-
prezinta un binecunoscut variator
de curent, alcatuit dintr-un circuit
Oarlington (T
2
+ T
3
), pOlarizat n
baza de divizorul P
1
+ R b prin rezis-
de limitare R
4
inter-
calata pe plusul alimentarii prentm-
pina efectele nefaste ale unui even-
tual scurtcircuit n iar
dioda O? (facultativa) a fost preva-
zuta pentru tranzistoarelor,
atunci cnd la bord exista si mici
consumatori inductivi (relee,' moto-
etc.).
In de cursorului lui
P
1
, grupul T;> + T
3
este deschis mai
mult sau mai n
emitorul lui T
3
o tensiune variabila.
(URMARE DIN PAG. 7)
(de semnal mic), nsa este utilizata
mai n amplificatoarele de pu-
tere.
Punctul de functionare se afla n
originea axelor de 'coordonate (Ia li-
mita de taiere a tubului sau tranzis-
torului). Elementul amplificator con-
duce numai o jumatate de perioada.
Semnalul la unui singur etaj
clasa B este foarte deformat, avnd
forma unei jumatati de sinusoida.
Este necesar sa se utilizeze doua
etaje n clasa B n contratimp pentru
a pe de sarcina un
semnal sinusoidal.
Functionarea n clasa B este utili-
zata n' amplificatoarele de putere.
Randamentul este mult mai mare
SfG


12V
Cheie
+ contact
Posibilitatea astfel creata de a re-
gia iluminarea becurilar din tabloul
de bord genereaza un risc, anume
acela de a uita bordul alimentat la
parasirea autoturismului, atunci cnd
reglajul este dat ia minim ne
aflam ntr-un loc bine iluminat. Toc-
mai din acest motiv a fost adaugat
circuitul T1, R2' R3' 0 1, care asigura
trecerea automata pe iluminarea
maxima atunci cnd se scoate cheia
'de contact. ntr-adevar, la ntrerupe-
rea contactului (cheia scoasa), baza
lui TI este polarizata de grupul serie
R
2
+ R3 prin urmare T: conduce;
n colectorul sau regasim plusul ten-
siunii de alimentare, care, prin R
4
,
polarizeaza n maxima
9 rup uiT 2, T, . R e g i a j u I d n
Pl este n acest caz inoperant. La
introducerea cheii de contact, plusul
alimentarii este .. adus prin 01 n
ca n clasa A (pna ia 60%). In lipsa
semnalului de intrare, componenta
continua a curentului anodic are va-
loare nuia, deci nu se consuma
energie de la sursa de alimentare.
Este intermediara ntre clasele A
B. Elementul amplificator con-
duce mai mult de o jumatate de pe-
rioada. Se la amplifica-
toare n contratimp.
Tubul (sau tranzistorul) conduce
mai de o jumatate de pe-
rioada.
Semnalul la iesire este foarte de-
format nu poate fi refacut dect cu
Tabloul de
cat,
este foarte mare si nu mai
teaza functionarea variatorului
curent. .
Tranzistoru I de putere
sau va fi
radiator din de
1,5-2 mm, cu de cca
60 cm
2
.
Schema a fost preluata
vista "Electronique
august 1979, de
completare utila a clasicului
de curent cu circuit Oarlington.
Punctul A din schemii este vechiul
plus ce alimenta tabloul de bord, iar
punctul B este noul plus
ajutorul unui circuit acordat pe frec-
venta semnalului de.intrare, care ex-
trag'e componenta fundamentala din
semnalul deform'at. n
clasa C este utilizata n am-
plificatoarele de putere radiofrec-
este foarte bun
(peste 60%).
Atunci cnd dispozitivele
electronice lucreaza fara curent de
intrare (tubul lucreaza fara curent
de grila), clasele de
nsotite de indi-
cele' 1 II AB 1. iar cind
functioneaza cu intrare
claselor de li se ata-
indicele 2 B;o C;j.
v
PfeTIVA
fUIZllf
PROFUNZIME repre-
dintre un prim un
secund plan ntre care redarea
obiectelor este facuta clar pt:::ntru o
de fotografiere.
s-a mai scris
noastre si nu se
reveni asupra celor expuse. n
aceste rnduri se va lua n conside-
respectiv influ-
distantei a obiectivului
asupra redarii
obiectelor.
fotografica n care
normal per-
cea furnizata de un
cu distanta focala normala.
ca un 'obiectiv este nor-
Ing- V ASRLE CALINESCU
mal atunci cnd sa focala
este normala, respectiv este egala
cu marimea diagonalei formatului
totogramei (sau apropiata). Imagi-
nile furnizate de obiective cu dis-
tanta focala mai mare sau mai mica
dect cea normala modifica perspec-
tiva, uneori pna la deformare.
punct de foto-
grafiere schimbnd obiectivele la
aparatul fotografic, se vor nregistra
pe pelicula imagini cuprinznd zone
mai mari sau mai mici din
imagine, n de unghiul de
cmp al obiectivului. Imaginea din fi-
gura 1 a fost caroiata n raport cu
focale ale unei serii de
obiective. deci punctul de
fotografiere, imaginile furnizate sub
diferitele distante focale vor avea
perspectiva. Acest lucru se
poate verifica marind o toto-
grama data de un obiectiv cu dis-
focala scurta pna la egali.zare
cu imaginea furnizata de un obiectiv
cu focala mai mare. Marirea
se face egaliznd n dimensiuni su-
biectul principal. Cele doua posibile
fotografii vor fi similare ca perspec-
tiva, aparnd nsa de gra-
(ca urmare a maririi) de
profunzime (din cauza fo-
cale diferite posibil, folosirii altor
diafragme). ar putea parea
inexacta la prima vedere, orice foto-
graf ca un obiectiv superan-
gular ndeparteaza planurile secun-
dare, pe cnd un teleobiectiv le
apropie. Aceste efecte snt reale, cu
ca punctul de fotografiere
sa .se schimbe.
Sa urmarim figurile 2 3. Figura
2 prezinta cazul fotografierii din
punct cu trei obiective avnd
19, 35 400 mm focala. Se
observa ca unghiul de fotografiere
se succesiv, iar distan-
tele "a" si'"b" ramn neschimbate
("a" = aparat/subiect "b"
subiect/plan secundar).
Ca atare, perspectiva ramne ne-
Figura 3 o si-
contrara, c'ind se n
vizorul aparatului ncadrare
prin schimbarea punctului de foto-
grafiere n de focala
a obiectivului. Se observa cu usu-
ca n timp ce "a" 'se
modifica ntre o valoare minima si
una maxima, "b" ramne
Astfel se explica modifica-
rea perspectivei prin folosirea unor
obiective cu focale diferite.
Pentru focale scurte, "b"
are pondere mare de "a", ceea
ce duce la "ndepartarea" planului
secundar. Pentru distante focale
lungi, "b" este mic de :,a" pia-
nul secundar "se apropie".
Figura 4 ilustreaza cele spuse
printr-o reprezentare a imaginii din
'40G
35
19

(mi d
desenele anterioare, imagine!'
nuta cu un obiectiv cu f = 199mm o
data si cu un obiectiv cu f:;:
400 mm a doua oara.
Obiectele dimensionate n adn-
cime apar deformate la, fotogra,fierea
cu distante focale scurte din :cauza
ponderii mari pe care o are
cotelor "a" si "b"fata de valorile lor
nominale. Snt cunoscute astfel fo-
tografiile de persoane stnd cu i,ra-
ntins spre aparat, n care
apare o palma de restul
corpului. O ilustrare a acestui caz
este fotografia din figura 5. Din
motiv, cladirile nalte foto-
grafiate de jos apar mai nguste la
partea superioara aplecate spre
spate, efect corectabil la marirE' prin
nclinarea mesei de marit. Alte de-
formari nsa nu snt corecta bile si ne
referim aici la cele date de obiecti-
vele cu focala scurta, spre
imaginii.
La obiectivele cu distanta focala
foarte scurta deformarea' imaginii
este" generala. Fotografiile
cu obiectivul asa-numit "ochi de
snt un 'exemplu n acest
sens.
Acestei despre perspec-
tiva trebuie sa-i alaturam un comen-
tariu privind profunzimea de cmp,
deoarece schimbarea obiectivului
TEHNIUM
5g/2 50/5,6 50/16
a sale focale implicit) con-
duce la modificarile profunzimii
imaginii. Regula spune ca, pentru
valoare de diafragma, pro-
funzimea scade cu cresterea distan-
focale, iar pentru' dis-
tocala cu marirea valorii
diafragmei. Pe de alta parte, cmpul
de profun:time. ct,.J sporirea
de fotografiere. In figura 6
este redat sugestiv modul de
'a profunzimii n de valoarea
diafragmei a focale. S-a
considerat o de fotografiere
de 5 m.
Prin schimbarea focale,
perspectiva nu se schimba
dupa cum am vazut, din cauza mo-
dificarii profunzimii se pot
imagini n care sa fie
redata diferit.
Figura 7 cuprinde patru fotografii
realizate cu un aparat HASSEL-
BLAD cu obiectivele notate (foto-
grafiile au fost preluate c:jintr-un ma-
terial publicitar al firmei "Hassel-
blad"). Fotografiile de pe rndul su-
perior au fost facute din
punct, iar cele de pe rndul inferior
de la diferite, astfel nct
marimea liniara a subiectului sa fie
Se remarca per-
spectivei n primul Gaz modifica-
rea ei n cel de-al doilea. Se observa
(n rndul de jos) apropierea pIanu-
lui secundar, dar scaderea clarita-
redarii acestvia prin
profunzimii.
Utilizarea obiectivelor superangu-
Iare permite unor imagini
cu o mare profunzime de cmp, ceea
ce este un avantaj cnd se
redarea clara a tuturor planurilor.
subiectului de planu-
rile secundare, chiar la deschiderea
maxima, este cel mai adesea impo;..
sibila.nsa. Imaginea furnizata deun
obiectiv cu focala lunga
este "umpluta" de planul apropiat,
dar n timp apare un efect de
"comprimare" a planurilor. secun-
dare. Acest efect poate fi folosit
creativ pentru punerea n a
TEHNIUM 5/1982
25
20
15
10
5
( tn)
135/
4
subiectulUi. redate snt mai
numeroase, de regula, prin
restrngerea cmpului imagine

fITI II flRIOll
n practica determina-
rea cmpului de profunzime se face
prin citire pe scala de pro-
funzime a obiectivului fotografic.
Fotografiindu-se la
mici, se date
de obiectiv devin neaplicabile. De-
terminarea profunzimii se face, n
aceste cazuri, prin calcul sau utili-
znd tabele.
cmpului de profun-
zime este cnd se
subiecte n (de exemplu
o floare, o un fir de
etc.). .
n continuare formu-
lele de calcul sugernd fotoamatori-
lor pe baza lor
un mic tabel pentru obiectivul folo-
sit la fotografierea la
Se vor lua n considerare cteva dis-
des folosite ntregul interval
al diafragmelor.
Calculul planului apropiat:
a' [2
al = (1)
(a - f) . k "U + (2
Calculul planului
a(2
f - (a - f) k li
(2)
Cmpul de profunzime (raportat
la de fotografiere) va fi:
c- VASU .. E
P = a
2
-a
1

simbolurilor este:
a - de fotografiere; f -
a obiectivului; k -
valoarea diafragmei; u -
a cercului de difuzie (se ia,
de 0,05 mm pentru formatul
24 x 23 mm 0,075 mm pentru
formatele 60 x 60 mm sau
60 x 90 mm).
Vom ilustra cele spuse cu un
exemplu numeric. Se o
floare n de
de fotografiere este de 30 cm. Tre-
buie o care per-
redarea a florii n
profunzimea sa (circa 2,5 cm). Din
considerente de iluminare de sen-
sibilitate a filmului folosit, este po-
utilizarea diafragme
n intervalul 2-16.
punere maxim este

folosit este
UD =
300 - 58
c
= 29')'
(300 - 58)-5.6-0.05 + 58
2
-.
300 . 58
2
E
n 1
:.: Ro = . 1 n), n care:
+
caracteristica a
de la antena
II
J
Ing. ZAHARIA IANCU
n tabelul m. 1 s',nt prezentate da-
tele de pentru cteva cu-
tii de calculate prin for-
mula de mai sus, pentru K = 75 n.
Coeficientul de transmisie Kn
este de valoarea 1/n repre-
zinta gradul de neadaptare al impe-
dantelor caracteristice, indicnd ni-
velu', atenuarii semnalului
nat de antena. Pentru reducerea co-
eficientului de unde stationare de-
terminat de neadaptarea
lor se monteaza la intrarea fiecarui
post de cte o Rl
cu valoarea egala cu ca-
racteristica a cablului de coborre.
Pentru cabluri de coborre sime-
valoarea rezistentei calculata
de mai sus' se divide n
montndu-se cte o rezistenta
cu valoare ohmica pe
fiecare conductor (fig. 3).
n figura 2 este indicata eonstruc-
dozei de pentru doua
posturi de cu
caracteristica egala cu cea a cablu-
lui de coborre. Chenarul punctat
arata carcasa metalica n care se
executa montajul, care, la rndul ei,
se conecteaza la reteaua comuna
denumita nul electric' de
Figura 3 indica o modalitate sim-
pla de conectare a doua posturi de
cu caracteristica
de 300 n la un cablu de coborre si-
metric cu carac-
teristica.
Daca nsa cablul de aductiune
care de la antena (sau de la
doza de are
caracteristica de 75 H posturile
----_._-----------,
----.-.---
I
I
I
I

I
de prezinta mtrare sime-
trica cu caracteristica de
300 a, naintea dozei de
la bornele dipolului vibrator, se va
monta o bucla de simetrizare, con-
fectionata dintr-o bucata de cablu
sim'i1ar cu cel de coborre, de lun-
gime egala cu jumatate din lungi-
mea de unda (n metri) pentru care
este acordata antena de
(fig. 4).
Tabelul nr. 2 indica lungimea bu-
clei de simetrizare, exprimata n mrn
pentru cele 12 canale de televiziune
posibile a fi n cadrul
benzilor 1, 1/ III ale sistemului
O.I.R.T., cu antenele monocanal.
Transformarea unei
prize de antena la care un
cablu cu caracteristica
de 75 il ntr-o priza cu
caracteristica simetrica de 300 .a se
poate realiza simplu cu montajuJ din
figura 5. Deoarece montajul prezinta
o atenuare ceva mai
amatorilor mai le reco-
mandam nserierea unui transforma-
tor de adaptare, procurat din re-
comerciala sau realiLat con-
cele doua
De obicei, n apartamente, n .afara
receptorului de re-
ceptorului pentru programele de ra-
diodifuziune transmise pe unde ul-
trascurte, a caror de in-
trare trebuie respectata riguros, mai
snt receptoare pentru programele
de radiodifuziune transmise pe unde
lungi (A 800-2000 m), unde me-
dii (A = 200-600 m) si unde scurte
(A 10-50 m). Instalarea unei an-
tene speciale pentru radioreceptor
este incomoda.
, n figura 7 prezentam o posibili-
tate relativ simpla pentru
narea simultana a receptorului de
televiziune a radioreceptorului,
ambele fiind conectate la priza ante-
nei de pentru televiziune.
Dup.a cum rezulta din figura 7, fil-
DE LA ANTENA
Z =300.0.

,R3
150 150
n n .Q
SPRE POSTURILE DE RECEPTIE
Z=300J1 '
SPRE
POSTURILE
DE
1--__ -1--... R3-150n
E
Z=300n
torm lor din figura 6. Trans-
formatorul de adaptare (fig. 6) con'"
sta din 4 egale, cuplate in-
ductiv strns 2 cte 2 si conectate n
serie cimpul unei in-
mutuale
Practic, transformatorul de adap-
tare se va realiza bobinnd cte doua
fire paralel un numar de 28 de spire
conductor de cupru emailat cu dia-
metrul de 0,20 mm, cu pas de 1 mm,
pe o tija din material izolant (de
din stiplex incolor), cu
diametrul de 8,5 mm lunga de
33-35 mm. Pentru a mpiedica de-
plasarea spirelor (impregnarea fiind
contraindicata), este de preferat
practicarea a a unui filet
adnc, cu pasul de 1 mm.
Dupa bobinare, tijele se monteaza
ntr-o cutie potrivita, din material
plastic, respectnd de 11
mm ntre axele tijelor, conform figu-
rii 6 a.
Conectarea transformatorului este
indicata n figura 6 b. Indiferent de
sensul de conectare n ante-
nei, se respecta raportu I de 1/4 ntre
2
---c::J--
R.3-150n
DE LA ANTENA

Z=7S.fl . t
1
I
I
I
I
R5 RS
I 130n. 1
3
0n:
1-1 r-------i r-J
SPRE RECEPTORUL
DE TELEVIZI UNE Z=30on
TEHNIUM 5/1982
A
l
N
L
trul de - dintr-o
o --- pre-
zinta reactante n benzile de
de cele doua
aparate. Astfel condensatoru I C" n
serie cu intrarea de te-
leviziunE' cu valoarea 200 pF, are
de 800 n la
n tiMP ce opune o reac-
de numai 16 n la frecventa de
corespunzatoare canalului l'
televiziune.
I
c
D
G
Z=75J2
IM
Similar, de 5.5 )lH
reactanta 34 n sem-
cu frecventa de 1 MHz aflat
n banda undelor medii ale radiore-
ceptorului de 1,7 k.o.
semnalului cu de 50 MHz,
deci suficient dE., mare pentru a-I
considera atenuat total.
L" de 5,5 ,uH rea-
liza bobinnd 18 spire conductor de
cupru emailat cu diametrul de 0,6
mm pe o carcasa cilindrica din ma-
f
BFY90 23/02 2,5/0,2 200 15 50
8/0,8
21/0,2 5/0.5 250 10 100
7,5/0,8
.BFX89 1,2 22/0,2 3,3/0,2 200 15 50
7;0,'8 7,10,8
BFR90 5,0 19,5/0,5 2,3/0,2 180 15 25
2,8/0,8
BFR91 5,0 16,5/0,5 1,7/0,2 180 12 35
2,3/0,8
BFR90 4,5 200 i2 )0
BFR91 250 9 50
BFR92 200 15 30
BFR93 200 15 50
500 15 90
500 15 75
200 15 20
150 15 30
12 30
250 12 30
TEHNIUM 5/
I-
I
I
I
I
I
I
I
1..---- --
I
I
1
I
I
I
SPRE
RECEPTORUl-
DE TELEVIZI UN E

41111----_4111--- --__ -..!!.. __ _
ierial izolant (de preferat o bucata
din tub de PVC utilizat pentru insta-
electrice), cu diametru! exterior
de 20 mm; lungimea
este de 17 mm, cu un singur
Dupa bobinare se poate impregna
cu o de sti plex dizolvat n
cloroform industrial.
Daca prin
a radioreceptorului a ve.,...,cn'r.".,
de televiziune, de la aceeasi
antena, pe ecranul .
apare o n forma de
plasa (sau sita) sau anumite distor-
siuni ocazionale ale imaginii, n
de audio ale ra-
n serie cu borna de
antena a televizorului se va intercala
filtrul a carui schema este prezen-
tata n figura 8. Este un filtru LC de
BFRJ4C
4,3 11/2
BFS55A
4,5 12/0,8
n cu 3 celule, a
trecere se limiteaza
semnalului cana-
inferioare de func-
tionnd cu o oarecare atenuare si n
canalele superioare.
se vor realiza pe cte o carcasa cilin-
dricacu diametrul exterior de 18
mm lungimea de 15-20 mm, din
material ceramic sau fara carcasa,
bobinnd un sablon cilindric cu
diametrul18 mm cte 3
conductor de cupru emailat cu
metwl de' 0,6 mm. Lungimea bobi-
este de 10 mm.
executat pe o
bucata cu cu-
sau jn aer", se va
ecran de
electric la ecranul antenei
deci la masa tel6:vizorului.
20 35
1.5 50
BFT65
4,5 12/0,8 2,8/0,8
50
BFT66
4,0 20/0.2 110,2
15 30
BFT67
4,0 20/0,2 1,5/0,2
15 30
BFT75
4,6 16;0.2 2,5/0,2
15 50
BFQ23
5,0 2,4/0,5
12 35
BFQ24
5,0 2,4/0,5
12 35
4,2 14/0,5 3,75/0,5
150
BFQ33
14,0 13/2 2,5/2
20
BFR96
5,0 lfJjO,5 3,3i O,5
150
BFT24
2,3 17/0,5 3;8/0,5
30 5 2,5
BFR99
max 2,3 10/0,8 max 5/0,8
225 25 50
BFT95
5,0 12j1 max 2.5/1
200
50
BFT96
5,0 9/1
500 15 75
ILUMINATIL MODERN,
ILUMINAT ECONOMIC
1. PRINCIPII GENERALE PENTRU
ILUMINAREA
Iluminatui este o tema
vasta, inepuizabila prin variantele
posibile n concrete ale
fiecarei ncaperi.
noastra consta n a pre-
zenta principiile unui iluminat mo-
dern cteva simple astfel n-
ct cititorul interesat sa le aplice n
mod eficient.
Desigur ca n puterea noastra nu
sta dect realizarea iluminatului arti-
ficial. Faptul ca lumina naturala nu
poate, fi, n mod normal, dirijata
ca intensitatea ei este variabila face
ca ea sa fie, n ciuda sale,
insuficient utilizata.
Fie ca este vorba de lumina natu-
rala sau cea artificiala, valorile
treme ale ei snt nefavo-
rabile ochiului psihicului uman.
Lumina puternica, directa are un
efect tonifiant, capacitnd activitatea
omului. Lumina difuza, indirecta fa-
vorizeaza odihna, destinderea. O lu-
mina prea puternica nsa duce la o
rapida oboseala nervoasa, n timp
ce una prea slaba duce la
obosirea ochilor.
unui nivel optim de ilu-
minare trebuie sa fie scopul
al organizarii realizarii sistemului
de iluminare din Un rol im-
portant trebuie sa-I joace, desigur,
factorii qe ordin estetic,
modei, principiile generale de deco-
ratiuni interioare.
Tehnica ne pune la o
gama larga de corpuri de iluminat,
cu utilizari multiple sau specializate,
folosind surse de lumina diferite ca
principiu constructiv, forma, con-
sum de energie, culoarea luminii
emise etc. Realizarea unor corpuri
de iluminat deosebite ca design sau
cu speciale de iluminare
este accesibila si amatorului con-
structor, care poate procura din co-
toate componentele electrice
necesare.
lIuminatul n cadrul
poate fi general sau local, mica,
medie sau mare intensitate. In prin-
cipal, dupa rolul jucat, distingem c-
teva mari categorii de iluminare:
1. iluminatul de Se ca-
racterizeaza prin raspndirea gene-
rala a luminii n ncapere, lumina de
mica sau medie intensitate. Acest fel
de iluminare nu permite
rea unor activitati n care ochiul tre-
buie sa distinga detalii. Iluminatul
de de mica intensitate per-
mite deplasarea n ncapere, urmari-
rea programelor radio TV, reali-
zeaza o atmosfera placuta, intima,
propice lor. lIuminatul de
ambianta de medi.e intensitate ser-
unor cu-
rente n dat.
Acest tip de iluminare se
20
c. v.
de la surse plasate la
- lustre, aplice de exemplu - sau
de la surse joase de tipul veiozelor
cu globuri mari din sticla alba sau
colorata.
2. lIuminatul local. Este destinat
n unor restrnse
cu scop precis, o masa de lucru, u.n
colt de lectura, un aparat electro-
casnic (aragaz, frigider, de
cusut), o planta etc. lIuminatul local
este, n general, de medie sau mare
intensitate, de activitatea
desfasurata. Valoarea de referinta a.
luminii care trebuie
este cea corespunzatoare muncii la
un birou sau lecturii si care este de
circa 250 '
3. Iluminatui special. Este o cate-
gorie de iluminare cu caracteristici
speciale generate de utilizare. Iata
cteva exemple. Iluminarea unor lu-
crari de arta, picturi, sculpturi, tapi-
serii se face de la surse de lumina
dirijate, care asigura o lumina de
medie sau chiar mare intensitate.
Urmarirea programelor TV nu se
face ;n obscuritate, deoarece ochiul
ar obosi foarte repede, ci se folo-
seste o mica sursa de lumina care
furnizeaza o lumina de ambianta de
mica intensitate. Sigur ca utiiizarea
unei surse speciq.lizate se impune
numai atunci cnd nu se poate asi-
gura de la o lampa cu iluminarea
generala un nivel suficient de redus
de lumina. Alt exemplu de ilumnare
speciala l constituie sursele indica-
toare cum ar fi anuntul luminos "Nu
plasat la unui laborator
fotografic. Un ultim exemplu dat l
constituie iluminarea de noapte de
nivel foarte redus, necesara simplei
orientari-o Astfel de iluminari se
de la becuri de tensiune
de mica putere. f
n afara de efectul lu-
minii, iluminarea psihi-
cul prin alte caracteristici
ale sale. principal este vorba de
n
total al ncaperii de cUi\oa-
rea luminii.
Iluminarea clasica furnizata de D
lustra central da
micsorarii volumului camerei. In
timp, lumina furnizata este
adeseori obositoare prin uniformita-
tea sa prin lipsa unor
locale. satisfacatoare. Dealtminteri,
lustra clasica este o sursa scumpa,
deoarece este nevoie de multe be-
cu ri de puteri relativ mari (75-150
W) pentru a se asigura o lumina su-
ficient de intensa pentru lucru.
Dimpotriva, realiznd un iluminat
local, se o de marire
a se asigura nivelul de ilu-
minare necesar n conditiile unui
consum redus de energie. Efectul
de marire a se asigura prin
evitarea iluminarii tavanului prin
n umbra neutile
din camera. Psihologic, omul este
tentat imagineze limitele spa-
nconjurator mai indepartate n
cazul c-aacestea snt greu de perce-
put.
(CONTINUARE N NR. VIITOR)

TEHNIUM
Asimilate de
derea
dezvoltate
n
TRANSF
ZATE , . .PrOQuSelaEtEC:..

prin. '. ridicata,
.de izola-

... ' . de variallte
n THA 26 de
navala).
fl(iQ.p.ipafeledate tehnice ale aces-
. unitare qetransformatoare
sio.e
PLllere:
Tensi,unr:
1-315 kVA
U
1n
=380 V
U
2n
= 127V, 220V,
240V, 254V, 380V,
440V, 660V
50---60 Hz
Clasa de F
Mai aici faptul ca la
solicitarea beneficiarilor pot fi reali-
zate . alte rapoarte de transfor:'
mare, n gama respectiva de puteri.
. Pentru de stat coo-
peratiste care au n dotare autoca-
mioane, tractoare, combine etc.
echipate cu motoare diesel MAN, o
deosebit de utila: la
ELECTROCONTACT ---
au fost asimilate puse n
curenta PALETELE PENTRU POM-
PELE DE CA V, piese de
schimb care pna acum erau procu-
rate. exclusiv din import.
Pentru rezolvarea operativa a
prOblemelor curente de
pentru redu cerea costurilor de fabrica-
tie mai ales pentru eliminarea im",
portului, ntreprinderea ELECTRO-
CONTACT --- a realizat
recent o serie intreaga de dispozi-
tive utilaje ce. pot la
cerere, pentru benefiCiari.
Dintre acestea amintim:
PRESA DEPASTllAT BACHE-

Se utilizeaza pentru pas-
tilelor de bachelita necesare la ali-
lTlentarea preselor hidraulice n ve-
derea diferitelor piese ale
aparatelor din industria. electroteh-
fiica. Pastilele au diametrul intre 10
140 mm n mea de
8"':"'50 mlTl.
ElEVATORUl DE MATERIALE
Se utilizeaza pentru depozitarea
pe verticala a pieselor mici,
n containere, folosite n industria
electrotehnica, meca-
nicafina.
DE $ERTIZAT PA-
PUCI DESITAT BAfta; NEFE.-
ROASE .......'
Se utilizeaza. pentru, .pe
conductoare toate. tipurile de papuci
pentru debitarea barelordebobi-
nat transformatoare,. cu
maxima de 16x 6mm;
.peca1.ea
div.ersifi.caril .prodl.lG-
I
ntreprindere binecunoscuta din ramura industriei electrotehnice ELECTROCONTACT -
diversificat necontenit pe parcursul celor aproximativ ani de de la debutul mo-
dest cu aRarat. aj electric de joasa tensiune, destinat industriei miniere chimice, la gama comutatoarelor cu
came PO-200 A), apoi la echipamentele electrice pentru poduri rulante macarale, iar mai recent prin introdu-
cerea In a unei serii unitare de transformatoare trifazate uscate de uz industrial. Despre acestea din
urma, ca despre citeva realizari de ultima ora ale harnicului colectiv pe linia autoutilarii (dar
care Rot fi executate, la comanda, pentru beneficiarii ne-am propus sa va informam pe scurt in
rindurile de fata.
la ELECTROCONTACT - Bo-
o reprezinta asimilarea trep-
tatA a unor dispozitive electronice
de semnalizare comanda, cu apli-
cabilitate in toate ramurile econo-
miei Dintre acestea men-

lIMITATORUL DE CURSA IN-
DUCTIV CU TIP
IF06HN024A
Sesizeaza sau lipsa
obiectelor metalice n zona activa
(fanta) comanda un releu sau o
alta sarcina. Se recomanda n spe-
cial pentru n regim
greu .
SESIZORUL INDUCTIV DE
PROXIMITATE TIP IP05HN024A
Se utilizeaza n general ca Iimita-
tor de cursa, mai ales pentru func-
n regim greu.
RELEUL FOTOELECTRIC TIP:
RF-01P
.Ia. a.utomatizarea utilaje-
lordn industria prin contro-
materialului
s.auciebitat, fara un contact mecantc
direcfcu acesta.
Este .recomandabila. utilizarea . sa
pentru controlul
fireloJ cu me-
canicaredusa.lnindustria
reI eul fotoelectric. poate fi aplicat la
controlul continuitatii, sesizarea ru-
perii firelor, benzilor etc., verificarea
grosimii constante a materialului
textil fibros, controlul nivelului n
buncare lazi, supravegherea de-
plasarii corecte a materialului textil,
sporirea gradului de (ca
bariera de lumina) la utilajele care
prezinta pericol de accidentare etc.
unei de emisie n
banda de 2 m poate fi sesizata auto-
mat de receptor daca acestuia i se
un sweep-oscilator.
Oscilatorul din figura alaturata
este de tip Colpitts.
Un multivibrator genereaza un
semnal care, aplicat diodei varicap,
produce deplasarea osci-
latoruln.
Valoarea condensatorului Cx de-
electric, ne-au solicitat
schema electrica a acestuia.
cum se observa, montajul
este dintr-un oscilator cu un
tranzistor MP41 (sau EFT 323, AC
Particularitatea receptorului pre-
zentat consti1 n faptul ca este de tip
superheterodina reflex n
etaj este convertor-autoos-
cilator, dupa care urmeaza un etaj
amplificator de interme-
diara. Semnalul detectat de dioda
este preluat prin
aplicat pe baza tranzistorului T;,
realizndu-se n felul acesta efectul
reflex.
Circuitul de intrare este construit
pe o bara de ferita bObinata, L,
avnd 78 de spire 15 x 0,05, iar L; 12
spire CuEm 0,12.
Celelalte bobine snt construite pe
carcase de la transformatoare IF ale
receptoarelor.
Bobina L3 are 5 + 3.5 spire CuEm
0.1; L4 are 110 spire CuEm 0.1; L._
are 32 + 64 spire CuEm 0.1; L6 are
22
deviatia de a osci-
latorului n medie, are' marimea
de 22 pF. Tranzistoarele snt toate
'BC 108 sau BF 214.
Bobina L1 are 9 spire CuEm 0,3
pe un suport cu miez de ferita. Bo-
binele L2 L3 snt identice, avnd 7
spire din CuAg 1, bObinate, cu un
diametru de 8 mm, lungimea bobi-
najului fiind de 11 mm.
. RADIO RIVISTA", 7/1971
ODELIST K
5 spire;
48 spire
are 48 + 48
toate CuEm
are
"1 TII
ACT"
..---1(1-) _----..,
T.. lOnf
Cu doua amplificatoare din
cele patru existente n circui-
tul BM 324 se poate construi
usor un filtru activ trece-
Exemplul alaturat are
o de 1 kHz
si un factor de calitate
b = 25.
- o
Il: m
BULETIN 1. P.R.S.
Econa.mie de combustibil, uzura
nuia a ruptorului, pornire sigura pe
timp rece snt doar cteva din avan-
tajele atribuite montajului de aprin-
dere electronica.
Punerea la masa a bazei tranzisto-
- rului T
1
de catre ruptor permite in-
trarea n a lui T;; deci
trecerea unui curent de aproximativ
3A prin primarul bobinei. Deschi-
Transformatoarele de
de iesire snt de tipul
('1
IOnt
v o
Il: N
U)
"1+
derea conduce la bloca-
rea lui T;;, taindu-se brusc cu-
rentuL salt provoaca prin in-
n secundarul bobinei
a tensiunii nalte. Dioda Zener tre.,.
buie sa fie la 250 V.
,LE HAUT-PARLEUR"', 6/1914
apar,ite
TEHNJUM 5/1982
,
<'I,,'.?,
i
t
pe o foaie de hirtie
cercuri concentrice,
cxcludem suprafata care
contine centrul comun retinem un
sector din inelul circular rezultat, prin
punerea cap la cap a
sectorului obtinem suprafata
a unui trunchi de con.
operatiune nu este deloc greu de
executat. Greutatea apare abia atunci
ci nd dorim construim un anumit
trunchi de con, cu anumite dimensiuni
nu
toare.
presupunem dorim exe-
un abajur ca cel din figura 1.
Este evident elementele pe care tre-
buie le la trunchiul
de con s nt toarele: Z = raza cer-
cului mare; z = raza cercului mic
h = trunchiului de con. Pri-
vind figura L avnd
aceste trei elemente. putem afla
generatoarea g a trunchiuJui de' COn
aplic nd teorema lui Pitagora:
g =1 <Z -
n figura 2 avem suprafata des-
a trunchiului de con se
cu pentru
a trebuie cu-
tot trei elemente anume
R = raza cercului mare; r = ra7..a cer-
cului mic n = unghiul la centru in
grade sexagesimale.
Tot n figura 2 am mai notat cu I
lungimea arcului de cerc de r cu
L lungimea arcului de cerc de R.
Acestor valori le vor corespunde pe
figura 1 I este lungimea
cercului de 1'<11., "Z.. iar L lungimea
cercului de raz" Z.
Diferenta R- f' din figura 2 este
tocmai generatoarea g din figura 1.
deci g = R - r.
acum
Deoarece raportul dintre lungimile
a circumferinte este egal cu f"&-
portul razelor. putem scrie
L R
1
deoarece n figura 2 arcele de lungimi
L respectiv I fiecare
parte din circumferinta
sa.
La trunchiul de con din figura I
vom avea analog:
M.VRNCEANU
L L
z
Scriind acum egale
cu a treia snt egale ntre ele, avem:
Z R
z
Aplicnd o proprietate a
lor, anume la ambele rapoarte
numitorii din
obtinem:
Z-z R
-- _ --- cum g = R-r.
z r
g Z - z
vom avea: - = ---
r z
respectiv
w:
r= ---.
Z-z
tiiD g = R - r obtinem R = g + r
inlocuind valoarea lui r, avem:
gz
R = g + ---, din care deducem
Z-z

Z - z
Unghiul n l printr-o
de trei (fig. 2) :
211T este lungimea corespun-
la 360 atunci 1 este lungimea
la n
360 . 1 180 1
n = --- sau n =
211"r 11"r
n ultima nlocuind pe I cu
2;rz pe r cu valoarea se
obtine:
180 211"z
n = ----, de unde
gz
11". ---
Z-z
Z-z
n = --- . 3600
g
Un exemplu practic. Ne propunem
construim un abajur avnd dimen-
siunile (fig. 1): Z = 15 cm; z = 9 cm
h = 28 em. Vom afla mai nti pe g:
g =1' h
2
+ (Z - zi; g = V28
2
+ 6
2
=
=V8W g= 28,6 cm
R= 28,615 = 429
Z - Z ' 15 - 9 6
R = 71,5 em
BI',ArIE111IE
Oricui i se poate ntmpla sa se
afle vara ntr-un loc izolat, departe
de sursele naturale de apa potabila
sa i se faca sete. Caldura mare,
oboseala, eventual o rana la pi-
cior sau alte circumstante nefericite
l mpiedica pe presupusul
sa se ndrepte spre o localitate sau
un loc u[lde ar putea gasi
aur alb. In aceste conditii el isi fra-
minta mintea cum ar putea sa ob-
macar un pahar cu apa. Ar
scoate-o din piatra seaca - dar
mai degraba din pamnt umed, din
iarba sau frunze verzi, din noroi sau
dintr-o balta sarata - ..
Figurile alaturate ne arata ct este
de simpla rezolvarea problemei
are cu el o folie suficient
de mare din polietilena (sau alt ma-
terial plastic transparent).
O groapa suficient de adnca va
conduce n cele din urma la
pamintului umed; o gramada de
frunze verzi sau de iarba, no-
roi sau apa sarata constituie alterna-
tive, atunci cnd saparea gropii este
imposibila n date. Drume-
tului nu-i mai ramne dect sa aco-
pere cu folia de plastic materialul
umed procurat, sa n interior
TEHNIUM 5/1982
,
un vas de colectare (pahar, cana.
plosca) sa deformeze folia cu aju-
torul unor (pietre) plasate
adecvat, astfel nct picaturile pre-
linse sa se adune n vas.
Restul l face soarele. sa
patrunde prin folia transpa-
renta, ncalzind materia umeda din
interior, cu degajarea vapori lor de
apa. Efectul de sera intra n
temperatura din incinta inchis,j
crescnd peste cea de afara. Mai
rece dect vaporii de apa, folia se va
comporta ca o de conden-
sare pentru la nceput ea se
va aburi, apoi picaturile minuscule
se vor uni ntre ele, formnd picaturi
mai mari, capabile sa invinga freca-
rea sa alunece sub pro-
priei inspre vasul de colec-
tare. Drumetul nu mai are dect sa
eventual numarind (ncet,
dar sigur) picaturile salvatoare.
Dumneavoastra, cititori, nu
trebuie sa ivirea unor astfel
de imprejurari pentru a testa a
prezentate mai
sus, eventual pentru a le adapta
unor casnice. Oricum. ener-
gia solara este gratuita.
I I
----1 z - z :--
I I
____ ----__ I
r = R - g, r = 71,5 -
Trasarea.
R r, cunoscnd p
trasa direct
de con pe o
(fig. 3).
Fie O centrul
diagonalelor).
cu una din laturile
pe care
OA = Z (raza mare a trun
con) segmentul OB = g (genera
rea trunchiului de con) perpendicular
n O pe OA. Din A ducem perpendicu-
traduce prin
Unghiul n
-1!..= __ 9_
Z Z-z
I
I
o ---"-9 B
------.-j--rr-- --
I N
I
"j
__ ___ 1 _________ __
I
.1_9 _\\ ____ \1 _____________ t
23
MARC AUREL -
capului magnetic se regleaza din
de fixare pe care, de fapt, le
o banda bine nregistrata n timpul deru-
larii benzii capului pentru op-
tima n difuzor.
IVANA ADRIAN - jud. Teleorman
daca se poate un semnal ct
de slab. Daca apare. ceva, o antenei
Vagi cu 3 elemente un amplificator de antena, am-
bele acordate pe canalul 11-TV.
JIANU SORIN - jud. Vilcea
Ca Sa radioamator, legatura cu Ra-
dioclubul Vlcea din Rm. Vlcea, telefon
14314.
MATEI DANIEL - Constanta
Amplificatorul "n plic produs de I.P.R.S. se poate
procura din
Casetofonul avnd un scurtcircuit, trebuie sa va
unui specialist.
VLAD NICOLAE -
S-a restituit schema cu modifici1rile cerute.
NEGRUTIU MIHAI - Alba Iulia
Conde'nsatorul are 22 nF; TBA 790 este echivalent
cu TBA 790K (acesta are radiator).
KISS DIETER - Cluj-Napoca
tranzistorul EFT 323 montajul tot va
functiona.
VALERIAN - Ploiesti
Despre .. Maiak chiar n' acest numar.
JIANU ADRIAN - Corabia
n nr. 1/1979 nu a fost publicat materialul
nat.
ALEXE RAIMOND - jud.
Nu conteaza ce putere suporta boxele; trebuie sa
aiQa adecvata.
Inlocuiti MP20 si MP39B cu AC 180 si MP35 cu AC
181." .
DARlE DANIEL -
Publicam schema MK 235.
Dioda D 814 D este echivalenta cu PL 12.
VICTOR -
AZ41 se poate nlocui cu doua diode F 407.
Tiristorul mentionat admite un curent de 10 A.
PARAIPAN DAN' - Bucuresti
n serie cu becul 'un rezistor de 100 kn.
BOGDAN - jud.
litera f3 se trece pe componentele produse de
I.P.R.S.-Baneasa.
Componentele ce au nscrise litera K snt cu radia-
tor de cC1ldura propriu.
VINTILESCU MIHAI - Piatra-Olt
emisiunilor TV la mare se face
cu antene tip Vagi.
MISACARU DAN - Timisoara
Vom datele de' a unei
CEZAR DAN -
Casetofonul MK 235 are posibilitatea alimentarii cu
energie electrica de la de 220 V din baterii
cu tensiunea de 7,5 V.
Ca elemente active are 5 tranzistoare cu zgomot
mic. Amplificatorul de putere este format dintr-un
circuit integrat UL 1498; n regim de nregistrare
acest etaj se transforma n oscilator de premagneti-
zare.
Diodele D 103 D 104 controleaza nivelul semna-
lului la nregistrare.
'.M.
. ...,
1:'"
I!

1*
1__ .
a
::>
lJlOb
H I
I

.
_. '-.-._._._ =:J