Sisteme de Achiziţie Şi de Prelucrare A Datelor-Curs01

Modul Curs 1 Sisteme de Achiziţie şi de Prelucrare a Datelor
Modul 1
Definiţia unui sistem de achiziţie şi control. Noţiuni
introductive, definiţia unui SAD, schema bloc,
terminologia achiziţiei de date
Cuprins modul
Cuprins modul ________________________________________________________________ 1
1. Introducere. Bazele sistemelor de achiziţie de date _____________________________ 2
1.1. Obiectivele cursului__________________________________________________________2
2. Definiţia unui sistem de achiziţie şi control. Terminologia achiziţiei de date ________ 3
3. Elementele componente ale unui sistem de achiziţie şi control ___________________ 5
3.1. Traductoare ________________________________________________________________5
3.2. Circuite de condiţionare a semnalelor în partea de achiziţie de date __________________7
3.3. Circuite de conversie analog - numerică _________________________________________8
3.4. Echipament de prelucrare numerică şi control ____________________________________9
3.5. Circuite de conversie numeric – analogică ______________________________________10
3.6. Circuite de condiţionare a semnalelor în partea de distribuţie de date _______________12
Bibliografie _________________________________________________________________ 15
Rezumat ____________________________________________________________________ 15
Teste de autoevaluare ________________________________________________________ 15
Modul Curs 1 Pagina 1

1. Introducere. Bazele sistemelor de achiziţie de date
Sistemele de achiziţie şi de prelucrare a datelor au o importanţă

deosebită în zilele noastre şi sunt folosite foarte des în industrie (linii de
producţie automatizate, supravegherea şi controlul proceselor, industria
Introducere autovehiculelor, aviaţie, etc.), multimedia (prelucrarea semnalelor audio şi
modul video, procesarea digitală a semnalelor), cercetare (reactoare nucleare,
instalaţii pentru laboratoare, construcţia maşinilor), şi în alte domenii.
1.1. Obiectivele cursului

1. Cursul de „Sisteme de achiziţii şi de prelucrări de date” are ca şi
obiectiv familiarizarea studen ților cu tehnologia achiziţiei de date.
2. Acest curs introductiv îşi propune definirea unui sistem de

achiziţie şi de prelucrare a datelor, respectiv a terminologiei achiziţiei de
date.
3. Al treilea obiectiv al acestui curs constă în prezentarea structurii

de principiu al unui sistem de achiziţie de date şi control, explicând rolul
fiecărui bloc funcţional din schema generală în vederea înţelegerii
funcţionării unui SAPD.
Durata medie de studiu individual : 45 minute.
Durată medie de Acest interval de timp presupune parcurgerea conţinutului capitolului,

studiu individual realizarea aplicaţiilor şi a testelor de autoevaluare.

2. Definiţia unui sistem de achiziţie şi control. Terminologia

achiziţiei de date
Procesele fizice sunt caracterizate prin mărimi fizice care pot fi transformate în
semnale electrice utilizând traductoare. Prin prelucrarea acestor semnale putem obţine
informaţii despre procesele fizice urmărite. Prelucrarea semnalelor se poate face prin tehnici
analogice sau numerice.
Definiţie. Achiziţia de date se poate defini ca procesul de preluare

a semnalelor de la traductoare şi procesarea lor numerică, cu ajutorul
unui echipament de calcul. Datele sunt preluate, interpretate, prelucrate şi
utilizate cu sau fără intervenţia unui operator uman, prin transformări
succesive. Pe baza informaţiilor prelevate se poate modela procesul fizic,
se pot elabora şi optimiza strategii şi algoritmi de prelucrare şi control.
Cu alte cuvinte, un sistem de achiziţie şi control implementează o buclă
de control în reacţie având următoarele trei faze principale: culegerea
informaţiilor, decizie, acţiune.
Implementarea tuturor elementelor de mai sus în tehnologii mecanice (prima etapă din
punct de vedere istoric), rezultă în maşini scumpe, lente, puternic limitate în complexitatea
deciziilor posibile şi inflexibile. A doua etapă reprezintă sistemele de achiziţie şi control care
folosesc circuite electronice analogice în procesul de culegere a informaţiilor, în procesul de
decizie şi în partea de acţiune. Dezavantajul principal al acestor sisteme constă în faptul că o
eroare odată „intrusă” numai poate fi separată şi este propagată împreună cu semnalul util.
Circuitele electronice numerice revoluţionează bucla de control descrisă mai sus.

Avantajele provin din modul de reprezentare a informaţiei. Ca şi circuitele analogice, cele
numerice folosesc semnale electrice pentru reprezentarea informaţiei. Deosebirea este că
fiecare semnal binar poate aparţine unuia din două „subdomenii valide” separate de o
„margine de zgomot”. Semnalul electric purtător de informaţie este acum imun la erori şi
zgomote, câtă vreme nu este scos din subdomeniul căruia aparţine. Se poate obţine deci o
creştere de performanţă în viteza de transmisie/prelucrare, densitatea de stocare,
complexitatea algoritmilor de decizie ce pot fi implementaţi, flexibilitate, fiabilitate,
reproductibilitate, preţ, volum, consum de energie, eficienţă economică globală.
În Figura 1. se prezintă structura de principiu a unui sistem de achiziţie de date şi

control (SADC). Analizând această figură rezultă că un sistem de achiziţie şi control se poate
împărţi în trei blocuri funcţionale mari:

Sistemul de achiziţie de date (traductoare → circuite de condiţionare →

circuite de conversie analog – numerică)
Echipamentul de prelucrare numerică şi control (calculator)
Sistemul de distribuţie de date (circuite de conversie numeric – analogică →

circuite de condiţionare → elemente de execuţie)
mărimi electrice
Traductoare
mărimi fizice
Circuite de condiţionare a semnalelor
tensiuni electrice
Circuite de conversie analog-numerică

Proces fizic
semnale numerice
acţiuni fizice Echipament de prelucrare

numerică şi control
Elemente de execuţie şi control semnale numerice prelucrate
Circuite de conversie numeric-analogică
tensiuni electrice
semnale analogice prelucrate
Circuite de condiţionare a semnalelor
Figura 1. Structura de principiu a unui sistem de achiziţie de date şi control (SADC).
Un sistem de achiziţie şi control analizează datele şi acţionează asupra unui proces

fizic. Procesele fizice sunt caracterizate, descrise cu mărimi fizice: temperatură, presiune,
intensitatea luminii, etc. Starea procesului industrial este caracterizată în fiecare moment de
valori ale unui anumit număr de parametri fizico-chimici. Atribuirea unei valori numerice
unei mărimi fizice sau chimice se realizează pe baza procesului de măsurare. În vederea
prelucrării, aceste mărimi neelectrice trebuie convertite în mărimi electrice: tensiuni, curenţi.

3. Elementele componente ale unui sistem de achiziţie şi control

3.1. Traductoare
Primul bloc funcţional al unui sistem de achiziţie deci îl constituie blocul
traductoarelor. Cuvântul traductor are la origine latinescul „traduco” şi desemnează un
dispozitiv care transferă energia de la un sistem la altul în aceeaşi formă sau în formă
modificată. Traductoarele reprezintă primele elemente ale unui sistem de achiziţie de date.
Fiecărei mărimi de măsurat îi este asociat un traductor, cu rolul de a converti valoarea mărimii
într-un semnal electric (mărimea de ieşire a traductorului) care, după o etapă de condiţionare,
va fi tratat corespunzător în cadrul sistemului de achiziţie.
Traductoarele transformă mărimile fizice caracteristice procesului fizic în mărimi

electrice, de vreme ce mediul de transmisie, memorare şi procesare a informaţiilor despre
proces este electric. Unele traductoare furnizează prin însăşi natura lor mărimi electrice
compatibile (tensiuni, curenţi) urmând doar ca aceste mărimi să fie culese şi condiţionate; alte
traductoare oferă mărimi electrice (variaţii de rezistenţă, de capacitate, etc.) care trebuie
convertite în curenţi sau tensiuni. În ambele situaţii mărimea electrică furnizată de traductoare
oferă informaţii cu privire la valoarea mărimii neelectrice originale.
Se evidenţiază 6 clase de semnale (mecanic, electric, termic, optic, magnetic şi

chimic), de unde rezultă că un traductor efectuează conversia dintr-o clasă de semnale în altă
clasă.
Semnalul de ieşire al unui traductor este de natură electrică. De cele mai multe ori,
acest semnal este o tensiune analogică, dar poate fi şi intensitatea curentului electric, frecvenţa
acestuia sau o serie de pulsaţii legate de mediul în care sunt amplasate traductoarele şi de
fenomenul fizic pe care trebuie să îl detecteze.
Din punctul de vedere al principiului de funcţionare traductoarele se împart în două

categorii:
traductoare parametrice (modulatoare), care au la ieşire un parametru de

circuit (rezistenţă, capacitate, inductivitate). Circuitele de măsurare cu
traductoare parametrice trebuie alimentate de la o sursă auxiliară de curent sau
de tensiune.
traductoare generatoare, la care mărimea fizică determină producerea unei

tensiuni electrice (de natură termoelectrică, piezoelectrică, fotoelectrică,
electrochimică sau de inducţie), fără a fi alimentate de la o sursă auxiliară.

După natura mărimii electrice de la ieşire, avem:
traductoare rezistive, la care mărimea fizică de intrare provoacă variaţii de

rezistenţă (traductoare reostatice - potenţiometre, tensiometrice rezistive,
termorezistive, termoelectrice – termocuple).
traductoare capacitive, la care mărimea fizică de intrare provoacă variaţii de

capacitate
traductoare inductive, la care mărimea fizică de intrare provoacă variaţii de

inductivitate
O altă clasificare a senzorilor şi a traductoarelor poate fi făcută:
după necesitatea alimentării: activi, pasivi;
după tipul semnalului de ieşire: analogice, numerice;
după modul intern de operare: în regim dezechilibrat, cu echilibrare automată;
după mărimea măsurată: se întâlnesc traductoare pentru fiecare categorie de

mărimi (mecanice, electrice, termice, optice, magnetice şi chimice).
1. Senzori activi: ei posedă energie proprie ce poate fi preluată în structura propriu-zisă,

nefiind necesară o sursă auxiliară.
2. Senzori pasivi: în cazul acestor senzori este necesară o sursă auxiliară de energie
(diferită de cea care alimentează circuitul) pentru activarea parametrului dependent de
mărimea măsurată. Dezavantajul lor constă în numărul mare de fire necesare. Avantajul
lor este că puterea de ieşire poate fi modulată pe baza variaţiei mărimii de intrare. Se mai
numesc şi senzori de modulare.
3. Senzori analogici: dependenţa intrare - ieşire y=f(x) este o funcţie continuă. În

majoritatea situaţiilor ieşirea unui traductor (senzor) este un semnal cu amplitudine
proporţională cu mărimea măsurată (ex: la un termocuplu semnalul de ieşire are
amplitudinea proporţională cu tensiunea termo-electromotoare obţinută la capetele libere)
4. Senzori numerici: au ieşiri digitale şi pot fi interfaţate direct cu majoritatea

microcontrolerelor.
5. Senzori în regim dezechilibrat: se caracterizează prin faptul că partea sensibilă este

introdusă într-o punte cu ieşire în tensiune. Puntea este echilibrată în interiorul
domeniului de măsurare pentru obţinerea unui echilibru.

6. Senzori cu echilibrare automată: se caracterizează prin faptul că tendinţei de

dezechilibru i se aplică o corecţie de echilibrare automată, astfel încât dezechilibrul este
aproape insesizabil.
Performanţele traductoarelor sunt evaluate din punct de vedere

static (limite de măsurare, precizie, liniaritate, sensibilitate),
dinamic (funcţie de transfer, timp de răspuns, bandă de frecvenţă),
economic (costul fiind de multe ori criteriul principal de selecţie a unui
traductor).
Caracteristicile cele mai importante ale traductoarelor sunt

domeniul de măsurare,
sensibilitatea.
Domeniul de măsurare al unui traductor reprezintă diferenţa algebrică între valorile

extreme mmax şi mmin ale mărimii de măsurat pentru care mărimea de ieşire a traductorului,
situată în interiorul domeniului nominal de utilizare, nu este afectată de erori superioare erorii
maxime tolerate:
D=mmax-mmin
Sensibilitatea S(m) a unui traductor, pentru o valoare m dată a mărimii de măsurat,

este egală cu raportul dintre variaţia mărimii electrice de ieşire şi variaţia corespunzătoare a
mărimii de măsurat:
S(m)=(Δs/Δm)m
3.2. Circuite de condiţionare a semnalelor în partea de achiziţie de date

Deoarece în procesarea numerică se folosesc echipamente de calcul (calculatoare,
microprocesoare sau microcontrolere dedicate aplicaţiilor de achiziţie), care sunt deosebit de
fragile şi necesită protecţie specială, semnalele „brute” dinspre traductoare vor trebui
prelucrate în prealabil. Este vorba despre aşa – numita fază de condiţionare a semnalelor,
pentru care sistemul de achiziţie şi control dispune de un bloc funcţional numit „circuite de
condiţionare a semnalelor”.
La acest nivel semnalele dinspre traductoare sunt amplificate (sau atenuate, după caz),
filtrate, multiplexate, etc. Deoarece următorul bloc funcţional este blocul convertoarelor
analog – numerice, în practică circuitele de condiţionare a semnalelor trebuie să furnizeze la
ieşire o tensiune între -5V ÷ +5V (domeniu bipolar) sau 0 ÷ 10V (domeniu unipolar) sau
4mA…20mA valori standardizate pentru curenţi.

Circuitele de condiţionare pot fi:
analogice
o pasive – divizoare, punţi, filtre, etc.
o active – se bazează pe amplificatoare operaţionale instrumentale.
digitale – sisteme cu microprocesoare sau microcontrolere care rulează

programe speciale (transformata Fourier, filtrarea semnalelor, liniarizarea
caracteristicilor de transfer, etc.)
Figura 2. Condiţionarea semnalelor – transformata Fourier
3.3. Circuite de conversie analog – numerică

Semnalele analogice condiţionate, pregătite în vederea prelucrării numerice, trebuie
convertite din valori analogice în secvenţe de biţi, pe care le poate recunoaşte echipamentul de
calcul. Acest proces se numeşte conversia analog-numerică şi se bazează pe nişte circuite
speciale numite convertoare analog – numerice (CAN), (Digital – Analog Converter, DAC).

Parametrii cei mai importanţi ai convertoarelor analog-numerice sunt:
rezoluţia convertorului – numărul de biţi pe care se reprezintă rezultatul
performanţa (viteza) convertorului – durata unei conversii analog-numerice

determină frecvenţa maximă la care poate lucra un CAN.
o timp de apertură
o timp de conversie
erorile statice şi dinamice ale CAN

o eroarea de cuantizare
o eroarea de offset
o eroarea de câştig
o neliniaritatea integrală
o neliniaritatea diferenţială
o eroare de alias
Figura 3. Conversia analog-numerică
3.4. Echipament de prelucrare numerică şi control

Echipamentul de prelucrare numerică şi control este de obicei un calculator industrial
dedicat achiziţiilor de date, sau un calculator personal performant, sau un sistem cu
microprocesoare sau microcontrolere. Poate fi o arhitectură generală sau un sistem special
construit pentru achiziţii de date şi control în funcţie de cerinţe. Acest bloc funcţional este cel
mai important element din întregul sistem de achiziţie şi control.

Echipamentul de prelucrare numerică şi control procesează informaţiile

despre procesul fizic urmărit cu ajutorul unor algoritmi corespunzători şi ia
decizii privind comanda unor aşa-numite elemente de execuţie care urmează să
acţioneze asupra procesului fizic urmărit, prin efectuarea de operaţii de corecţie
a mărimilor controlate.
În plus, echipamentul de calcul conduce întreg procesul de achiziţie, în sensul că

generează semnalele de comandă a tuturor elementelor sistemului, la momente de timp bine
determinate. Tot la acest nivel se pot comunica date şi comenzi spre şi dinspre alte
echipamente de calcul. De aceea pentru calculator vom folosi termenul generic de echipament
de prelucrare numerică şi control.
Figura4. Echipament de prelucrare numerică şi control în achiziţia datelor
3.5. Circuite de conversie numeric – analogică

Echipamentul de prelucrare numerică şi control trebuie să intervină în buna
desfăşurarea procesului fizic controlat. În acest scop el emite semnale numerice de control
care trebuie convertite în analogic în vederea comandării elementelor de execuţie şi control,
dacă elementele de execuţie nu lucrează direct cu semnale numerice.

Convertoarele numeric-analogice (CNA) (Analog-Digital Converter – ADC) primesc

la intrare nişte secvenţe de biţi şi furnizează la ieşire nivele de tensiune direct proporţionale cu
valoarea numerică a secvenţelor digitale de la intrare.
Caracteristicile CNA sunt:
rezoluţia convertorului – numărul de biţi pe care se reprezintă intrarea
performanţa (viteza) convertorului – durata unei conversii numeric-analogice

determină frecvenţa maximă la care poate lucra un CNA.
o timp de conversie
o timp de stabilizare
erorile statice şi dinamice ale CNA

o eroarea de offset
o eroarea de câştig
o neliniaritatea integrală
o neliniaritatea diferenţială
Figura 5. Conversia numeric-analogică, semnal triunghiular generat cu echipamentul

din laboratorul SAPD

3.6. Circuite de condiţionare a semnalelor în partea de distribuţie de

date
Semnalele analogice de la ieşirea convertoarelor numeric-analogice trebuie prelucrate
astfel încât ele să fie capabile să comande elementele de execuţie şi control. Deoarece
controlul procesului fizic implică de multe ori folosirea unor motoare puternice, elemente de
încălzire de putere mare (cazane, cuptoare inductive), instalaţii de răcire (aer condiţionat,
climatizare) şi se cere deseori manipularea unor mase mari de materie, rezultă că pentru buna
desfăşurare a procesului controlat trebuie ca procesul fizic să fie cunoscut cu exactitate.
Semnalele analogice, deci, trebuie să treacă printr-un proces de condiţionare (filtrare,

amplificare, demultiplexare, etc.).
3.7. Elemente de execuţie şi control

Aceste elemente de execuţie şi control prin acţiuni fizice intervin în mod direct în buna
desfăşurare a procesului fizic (industrial). Câteva exemple pentru elemente de execuţie şi
control: motoare de putere mare, motoare pas cu pas, supape, elemente de încălzire şi de
răcire, instalaţii de iluminat, etc.
Concluzii
În concluzie, sistemele de achiziţie şi control sunt ansambluri de circuite complexe
care transformă mărimile caracteristice proceselor fizice în semnale numerice, curenţi sau
tensiuni, pe care le transferă apoi unor sisteme de calcul. Acestea procesează semnalele
numerice achiziţionate şi generează semnale numerice şi/sau analogice pentru controlul
proceselor fizice.
Din structura sistemului de achiziţie şi control din Figura 1. reiese că acesta se poate
împărţii în trei mari zone funcţionale:
Sistemul de achiziţie de date (traductoare → circuite de condiţionare →

circuite de conversie analog – numerică)
Echipamentul de prelucrare numerică şi control (calculator)
Sistemul de distribuţie de date (circuite de conversie numeric – analogică →

circuite de condiţionare → elemente de execuţie)

Din motive de eficienţă, din procesul fizic se vor achiziţiona mai multe semnale, pe
care sistemul de achiziţie şi control le va multiplexa. Secvenţa de operaţii descrisă mai sus se
repetă în mod similar pentru fiecare semnal de intrare.
Procesul de achiziţie – prelucrare – control se repetă cu o frecvenţă numită frecvenţă

de achiziţie, pentru a putea surprinde şi controla evoluţia dinamică a procesului fizic urmărit.
Devine semnificativ astfel intervalul de timp dintre două eşantioane succesive ale aceluiaşi
semnal de intrare, numit perioadă de eşantionare (timpul necesar achiziţiei câte unui
eşantion din fiecare semnal de intrare analogică).
Figura 6. Eşantionarea (discretizarea) unui semnal analogic continuu
Pentru o achiziţie corectă de date trebuie să avem în vedere teorema eşantionării lui
Shannon, care arată că un semnal analogic de frecvenţă maximă f0 este unic determinat de
eşantioanele sale, prelevate la momente echidistante în timp, dacă frecvenţa de eşantionare
este mai mare decât 2∙f0. Rezultă deci, că pentru a construi un SADC performant trebuie să
cunoaştem cu aproximaţie spectrul de frecvenţe al semnalului analogic de la intrare şi trebuie
să alegem un sistem de achiziţie care poate „ţine pasul” cu semnalul de intrare. Astfel, dacă
prelevare eşantioanelor se face cu o frecvenţă mică, sistemul de prelucrare numerică şi control
va „vedea” prea puţin din dinamica intrării şi, mai rău, ar putea interpreta complet eronat
fenomenele care se petrec în procesul fizic.
Dacă se foloseşte deci o frecvenţă de eşantionare mică (feş<2∙f0) (sub-

eşantionarea semnalului de intrare), rezultatul achiziţionării va fi complet greşit,
forma semnalului astfel obţinut neavând nici o asemănare cu forma semnalului
real de la intrare. Poate apare deci fenomenul de aliere („alias”): două semnale
de frecvenţe diferite pot avea aceleaşi valori la momentele prelevării
eşantioanelor, ele putând fi astfel confundate, achiziţia fiind astfel compromisă.

U(t)
Figura 7. Fenomenul de aliere („alias”)
Figura 8. Eşantionare corectă şi sub-eşantionare
Pe piaţă există multe companii care produc sisteme de achiziţie şi control deosebit de
importante. Dacă plăcile de achiziţie se instalează direct în sloturile calculatorului, aşa -
numitele plug-in boards, se obţin viteze de transfer mari, la preţuri rezonabile, iar prelucrarea
datelor se poate face cu un grad sporit de sofisticare. Atunci când se achiziţionează semnale
din medii improprii pentru un calculator, zgomotoase sau în condiţii extreme de temperatură,
se pot folosi dispozitive de transmisie la distanţă a semnalelor analogice sau digitale spre
porturile standard de comunicaţie ale calculatorului.
În cazul când nu există un calculator dedicat pentru achiziţie sau dacă este nevoie de
un sistem de achiziţie portabil, se poate recurge la plăci de achiziţie de tip data-loggers, care
stochează datele achiziţionate într-o memorie internă, urmând ca prelucrarea lor numerică să
se facă ulterior, după descărcarea lor într-un calculator. Astăzi sunt răspândite din ce în ce mai
mult sistemele de achiziţie portabile care se conectează la un laptop prin portul USB.
Firmele producătoare furnizează împreună cu plăcile de achiziţie şi control software de

achiziţie deosebit de puternic. Acesta constă din biblioteci de funcţii de achiziţie, apelabile din
limbaje de programare de nivel înalt. Marii producători mai pun la dispoziţia utilizatorilor
adevărate medii de achiziţie, cu procesare vizuală a semnalelor. Cel mai frecvent folosit
mediu de programare este LabView, produs de firma National Instruments.

Bibliografie
[1]. Aparate electronice pentru măsurare şi control, Bodea M., Mihuţ I., Turic
L., Tiponuţ V., Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 1985
[2]. Process Control Instrumentation Technology, Johnson Curtis D., Prentice-
Hall International, 1988
Bibliografie
[3]. Sisteme de achiziţie şi prelucrare numerică a semnalelor, Toma Liviu,
Editura de Vest, Timişoara, 1996
[4]. Tehnici moderne de măsurare, Pop E., Stoica V., Naforniţă I., Petriu E.,
Editura Facla, Timişoara, 1983
[5]. Computer Design, 1995, 1996, 1997
[6]. www.romania.ni.com
[7]. http://zone.ni.com/wv/app/doc/p/id/wv-2233
Rezumat
 Definirea unui Sistem de Achiziţie de Date şi Control – SADC
 Terminologia achiziţiei de date
 Prezentarea structurii de principiu a unui SADC
Rezumat  Cunoaşterea elementelor componente ale unui SADC
 Clasificarea componentelor unui SADC şi explicarea rolului fiecărui bloc
funcţional
 Cunoaşterea stadiului actual în domeniul achiziţiei de date din punct de
vedere hardware şi software
Teste de autoevaluare
1. Enumeraţi componentele unui SADC
1. 2. 3. 4.
5. 6. 7. 8.
Teste de
autoevaluare I: răspuns corect la pagina 4, Figura 1.
2. Marcaţi componentele unui SADC care fac parte din sistemul de
distribuţie a datelor:
R:  Traductoare
 Circuite de conversie numeric-analogice
 Circuite de conversie analog-numerică
 Circuite de condiţionare a semnalelor în partea de distribuţie
 Elemente de execuţie şi control
I: răspuns corect la pagina 4 şi în Figura 1.

3. Care dintre circuitele de condiţionare analogice se bazează pe

amplificatoare operaţionale instrumentale:
R:  Active
 Pasive
I: răspuns corect la pagina 8
4. Ce reprezintă rezoluţia unui convertor analog-numeric?
R:
I: răspuns corect la pagina 9.
5. Ce este fenomenul de „alias” (fenomenul de aliere)?
I: răspuns corect la pagina 13-14.
6. Fenomenul de aliere apare în urma:

R:  sub-eşantionării
 supra-eşantionării semnalului analizat.
I: răspuns corect la pagina 13-14.

Sisteme de Achiziţie Şi de Prelucrare A Datelor-Curs01

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sisteme de Achiziţie Şi de Prelucrare A Datelor-Curs01

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modul Curs 1 Sisteme de Achiziţie şi de Prelucrare a Datelor

Cuprins modul ________________________________________________________________ 1

1. Introducere. Bazele sistemelor de achiziţie de date _____________________________ 2

1.1. Obiectivele cursului__________________________________________________________2

2. Definiţia unui sistem de achiziţie şi control. Terminologia achiziţiei de date ________ 3

3. Elementele componente ale unui sistem de achiziţie şi control ___________________ 5

3.1. Traductoare ________________________________________________________________5

3.2. Circuite de condiţionare a semnalelor în partea de achiziţie de date __________________7

3.3. Circuite de conversie analog - numerică _________________________________________8

3.4. Echipament de prelucrare numerică şi control ____________________________________9

3.5. Circuite de conversie numeric – analogică ______________________________________10

3.6. Circuite de condiţionare a semnalelor în partea de distribuţie de date _______________12

Teste de autoevaluare ________________________________________________________ 15

Modul Curs 1 Pagina 1

1. Introducere. Bazele sistemelor de achiziţie de date

Sistemele de achiziţie şi de prelucrare a datelor au o importanţă

1.1. Obiectivele cursului

2. Acest curs introductiv îşi propune definirea unui sistem de

3. Al treilea obiectiv al acestui curs constă în prezentarea structurii

Durata medie de studiu individual : 45 minute.

Durată medie de Acest interval de timp presupune parcurgerea conţinutului capitolului,

Modul Curs 1 Pagina 2

2. Definiţia unui sistem de achiziţie şi control. Terminologia

Definiţie. Achiziţia de date se poate defini ca procesul de preluare

Circuitele electronice numerice revoluţionează bucla de control descrisă mai sus.

În Figura 1. se prezintă structura de principiu a unui sistem de achiziţie de date şi

Modul Curs 1 Pagina 3

Sistemul de achiziţie de date (traductoare → circuite de condiţionare →

Echipamentul de prelucrare numerică şi control (calculator)

Sistemul de distribuţie de date (circuite de conversie numeric – analogică →

Circuite de conversie analog-numerică

acţiuni fizice Echipament de prelucrare

Elemente de execuţie şi control semnale numerice prelucrate

Circuite de conversie numeric-analogică

Circuite de condiţionare a semnalelor

Figura 1. Structura de principiu a unui sistem de achiziţie de date şi control (SADC).

Un sistem de achiziţie şi control analizează datele şi acţionează asupra unui proces

Modul Curs 1 Pagina 4

3. Elementele componente ale unui sistem de achiziţie şi control

Traductoarele transformă mărimile fizice caracteristice procesului fizic în mărimi

Se evidenţiază 6 clase de semnale (mecanic, electric, termic, optic, magnetic şi

Din punctul de vedere al principiului de funcţionare traductoarele se împart în două

traductoare parametrice (modulatoare), care au la ieşire un parametru de

traductoare generatoare, la care mărimea fizică determină producerea unei

Modul Curs 1 Pagina 5

După natura mărimii electrice de la ieşire, avem:

traductoare rezistive, la care mărimea fizică de intrare provoacă variaţii de

traductoare capacitive, la care mărimea fizică de intrare provoacă variaţii de

traductoare inductive, la care mărimea fizică de intrare provoacă variaţii de

O altă clasificare a senzorilor şi a traductoarelor poate fi făcută:

după necesitatea alimentării: activi, pasivi;

după tipul semnalului de ieşire: analogice, numerice;

după modul intern de operare: în regim dezechilibrat, cu echilibrare automată;

după mărimea măsurată: se întâlnesc traductoare pentru fiecare categorie de

1. Senzori activi: ei posedă energie proprie ce poate fi preluată în structura propriu-zisă,

3. Senzori analogici: dependenţa intrare - ieşire y=f(x) este o funcţie continuă. În

4. Senzori numerici: au ieşiri digitale şi pot fi interfaţate direct cu majoritatea

5. Senzori în regim dezechilibrat: se caracterizează prin faptul că partea sensibilă este

Modul Curs 1 Pagina 6

6. Senzori cu echilibrare automată: se caracterizează prin faptul că tendinţei de

Performanţele traductoarelor sunt evaluate din punct de vedere

Caracteristicile cele mai importante ale traductoarelor sunt

Domeniul de măsurare al unui traductor reprezintă diferenţa algebrică între valorile