Modul Curs 7 Sisteme de Achiziţie şi de Prelucrare a Datelor

Modul 7
Convertoare numeric-analogice 3. CNA pentru coduri
bipolare, Convertoare tensiune-frecvenţă

Cuprins modul

Cuprins modul ________________________________________________________________ 1

1. Introducere ______________________________________________________________ 2
1.1. Obiectivele cursului ______________________________________________________ 2
2. Convertoare numeric-analogice pentru coduri bipolare _________________________ 3
2.1. Convertor numeric-analogic pentru codul binar deplasat ______________________ 3
2.2. Convertor numeric-analogic pentru cod complement de doi ____________________ 4
2.3. Convertor numeric-analogic cu ieşiri complementare _________________________ 5
2.4. Convertorul numeric-analogic DAC08 _______________________________________ 6
3. Convertoare tensiune-frecvenţă şi frecvenţă-tensiune___________________________ 8
3.1. Convertoare tensiune – frecvenţă __________________________________________ 8
3.2. Convertoare frecvenţă – tensiune _________________________________________ 10
Concluzii ____________________________________________________________________ 11
Bibliografie _________________________________________________________________ 12
Rezumat ____________________________________________________________________ 12
Teste de autoevaluare ________________________________________________________ 13

Modul Curs 7 Pagina 1

Modul Curs 7 Sisteme de Achiziţie şi de Prelucrare a Datelor

1. Introducere

În acest curs vom analiza convertoarele numeric–analogice pentru

coduri bipolare, precum şi convertoarele tensiune–frecvenţă şi frecvenţă–
tensiune.

Introducere Pornind de la CNA pentru codul fracţionar, pe baza relaţiilor dintre

modul diverse coduri vom proiecta CNA pentru coduri bipolare: codul binar
deplasat, şi pentru codul complement faţă de doi.

1.1. Obiectivele cursului

1. Familiarizarea studenților cu tehnologia de construcţie a

convertoarelor numeric – analogice bazate pe codurile bipolare.

2. Proiectarea CNA bipolare folosind relaţiile matematice dintre

diverse coduri numerice.

3. Interpretarea fenomenelor care au loc la nivelul acestor circuite şi

relaţionarea mărimilor şi prezentarea relaţiilor matematice care
descriu funcţionarea circuitelor de conversie numeric – analogice
bipolare.

Durata medie de studiu individual : 45 minute.

Durată medie de Acest interval de timp presupune parcurgerea conţinutului capitolului,

studiu individual realizarea aplicaţiilor şi a testelor de autoevaluare.

Modul Curs 7 Pagina 2

Modul Curs 7 Sisteme de Achiziţie şi de Prelucrare a Datelor

2. Convertoare numeric-analogice pentru coduri bipolare

Cele două convertoare numeric-analogice prezentate în modulul 6 (CNA cu reţea de

rezistenţe de valori ponderate binar şi reţea de rezistenţe R-2R) sunt dedicate codurilor
unipolare (CF şi CBN). Pentru conversia semnalelor numerice bipolare se fac adaptări ale
structurii convertoarelor numeric-analogice unipolare. Prezentăm în continuare soluţiile
clasice pentru rezolvarea problemei convertoarelor pentru codurile binar deplasat şi pentru
codul complement de doi.

2.1. Convertor numeric-analogic pentru codul binar deplasat

Pentru a obţine un convertor numeric-analogic pentru codul binar deplasat se

porneşte de la definiţia acestui cod şi de la funcţia de transfer a convertorului numeric-
analogic unipolar:
(1)

(2)

Rezultă funcţia de transfer

(3)

Cu un mic artificiu obţinem

(4)

I1

Din relaţia (4) rezultă că pentru a obţine un convertor numeric-analogic bipolar

pentru codul binar deplasat dintr-un convertor numeric-analogic pentru codul binar natural
vom folosi circuitul prezentat în Figura 1, care să genereze un curent de ieşire I1:

(5)

Modul Curs 7 Pagina 3

Modul Curs 7 Sisteme de Achiziţie şi de Prelucrare a Datelor

Re

Semnal
de intrare
(CBD) Ie I1
CNA
unipolar -
(CBN)
Ue
UR +
R 2R
IR 2R
UR

Figura 1. Convertor numeric-analogic pentru codul binar deplasat

Funcţia de transfer a convertorului numeric-analogic bipolar pentru codul binar

deplasat cu ieşire de tensiune va fi

(6)

2.2. Convertor numeric-analogic pentru cod complement de doi

Pentru obţinerea unui convertor numeric-analogic pentru codul complement de doi

se procedează ca şi în cazul codului binar deplasat:
(7)

(8)

Rezultă funcţia de transfer

(9)

Separăm semnalul de intrare şi obţinem

(10)

I2

Din relaţia (10) rezultă că pentru a obţine un convertor numeric-analogic bipolar

pentru codul complement de doi, dintr-un convertor numeric-analogic pentru codul binar
natural, vom folosi un circuitul prezentat în Figura 2., care să genereze un curent de ieşire
I2:

Modul Curs 7 Pagina 4

Modul Curs 7 Sisteme de Achiziţie şi de Prelucrare a Datelor

(11)

Re

Semnal
de intrare
(CCD) Ie I2
CNA
unipolar -
(CBN)
Ue
UR +
b1
R R
IR R
UR

Figura 2. Convertor numeric-analogic pentru cod complement de doi

Se observă din figură că starea comutatorului este controlată de bitul b1 de semnificaţie

maximă al semnalului de intrare.
Funcţia de transfer a convertorului numeric-analogic bipolar cu semnal de intrare în cod
complement de doi şi ieşire de tensiune este dată de relaţia :

(12)

2.3. Convertor numeric-analogic cu ieşiri complementare

Acest convertor, frecvent întâlnit în cataloage, are pe lângă ieşirea directă de curent,
Ie o ieşire complementară, Iec

(13)

Ieşirile complementare simplifică proiectarea liniilor de transmisie şi filtrarea

semnalului de ieşire.

Pentru un semnal de intrare în cod binar deplasat vom folosi convertorul numeric-
analogic cu ieşiri complementare în configuraţia din Figura 3.

Modul Curs 7 Pagina 5

Modul Curs 7 Sisteme de Achiziţie şi de Prelucrare a Datelor

Re Re
Semnal de
Iec I2
intrare
(CBD) CNA cu ieşiri
complementar Ie Ue
e (CBN)

R IR

UR

Figura 3. Convertor numeric-analogic cu ieşiri complementare

Vom deduce funcţia de transfer a convertorului exprimând mai întâi tensiunea de ieşire:
(14)

(15)

Din definiţia codului binar deplasat ieşirea de tensiune devine

(16)

Expresia (16) reprezintă funcţia de transfer a unui convertor numeric-analogic bipolar

pentru codul binar deplasat. Se observă că tensiunea de ieşire este independentă de tensiunea
E.
Când convertorul numeric-analogic are semnalul de ieşire funcţie liniară de produsul
dintre semnalul de referinţă (curent sau tensiune) şi semnalul numeric de intrare (Si) cu
valoare numerică D, spunem că avem un convertor numeric-analogic multiplicator.

2.4. Convertorul numeric-analogic DAC08

În Figura 4. se prezintă schema conectării convertorului numeric-analogic DAC08,

circuit integrat multiplicator având următoarele caracteristici de catalog:
rezoluţie de 8 biţi
ieşiri complementare de curent

Modul Curs 7 Pagina 6

Modul Curs 7 Sisteme de Achiziţie şi de Prelucrare a Datelor

timp de stabilizare de 0.1 μs

tensiunea de referinţă, externă capsulei, poate fi modificată de la 1 la 40V, în
cazul de faţă având 10V. UR se aduce prin rezistenţa RR de 5k la intrarea VREF+
între intrarea VREF şi masă legându-se o a doua rezistenţă RR. Astfel se reduc
erorile datorate derivei curenţilor de polarizare de la intrare amplificatorului de
referinţă încapsulat, care generează curentul de referinţă IR=2mA.
alimentarea integratului se face cu două tensiuni continue, V+ şi V- cu valori
de la ±4.5V la ±18V, în montajul din figură ele având +15V.
tensiunea de control prag logic VLC (calculată din tensiunile de ieşire minime
pentru „1” logic respectiv „0” logic) asigură compatibilitatea circuitului cu
semnale numerice corespunzătoare diferitelor familii de circuite logice. În
cazul semnalelor de tip TTL avem VLC=0V.

b1, b2,.......b8 5k
+10V RR Ie -
VREF+ + Ue
UR DAC 08
VREF- Iec
RR V R
V- Comp V+ LC
0.1μ 5k

C1 C3
0.1μ
C2
10μ

-15V +15V

Figura 4. Conectarea convertorului numeric-analogic DAC08

Cu montajul din figură se obţin următoarele valori:

o Pentru ieşirea de curent Ie: o Pentru ieşirea de tensiune Ue:
FSR = I R = 2mA FSR = I RR = 10V
1LSB = I R/28 = 7,8μA 1LSB = I RR/28 = 39mV
IeMAX = I R(1-2-8) = 1,992mA IeMAX = 9,961V

Modul Curs 7 Pagina 7

Modul Curs 7 Sisteme de Achiziţie şi de Prelucrare a Datelor

3. Convertoare tensiune-frecvenţă şi frecvenţă-tensiune

Convertoarele tensiune-frecvenţă (Voltage-to-Frequency Converters) sunt o alternativă

simplă şi economicoasă la convertoarele analog-numerice. Ieşirea de frecvenţă este uşor de
izolat, transmis şi de înregistrat, sub formă de semnal numeric serial (dreptunghiular).
Semnalele numerice seriale sunt practic imune la perturbaţii şi trec prin izolatoarele galvanice
fără a fi afectate de erori de frecvenţă. În plus ea poate fi interfaţată cu majoritatea micro-
controllerelor şi a microprocesoarelor prin intrările de ceas.

3.1. Convertoare tensiune – frecvenţă

C VINT

R
- - VCOMP Circuit
VIN AO Comp basculant
+ + monostabil VOUT
(fOUT)
k

IR

Figura 5. Convertor tensiune - frecvenţă

În principiu un convertor tensiune-frecvenţă conţine un circuit integrator, un

comparator, un monostabil, un comutator şi o sursă de curent de referinţă, ca în Figura 5.
Condensatorul de integrare şi rezistenţa de intrare R sunt de regulă exterioare capsulei
convertorului, pentru a mări flexibilitatea aplicaţiilor acestuia.
Pe baza diagramei de timp a convertorului tensiune-frecvenţă din Figura 6, descriem
modul de funcţionare al acestuia:

Modul Curs 7 Pagina 8

Modul Curs 7 Sisteme de Achiziţie şi de Prelucrare a Datelor

VIN
VINT

t
VCOMP

t
VOUT
(fOUT)
t
tR
TOUT

Figura 6. Diagrama de timp a convertorului tensiune – frecvenţă

Tensiunea de intrare VIN , pozitivă este adusă la intrarea integratorului. Ea este

considerată constantă pe întreaga perioadă TOUT = 1 / fOUT a semnalului de ieşire VOUT. Are
loc integrarea tensiunii de intrare, la ieşirea integratorului obţinându-se o tensiune VINT care
variază liniar şi cu pantă negativă. Când tensiunea VINT atinge nivelul zero, circuitul
comparator comută şi declanşează circuitul basculant monostabil, plasându-l într-o stare
cvasi-stabilă. Pe durata tR a acestei stări se comandă cuplarea comutatorului k şi are loc
integrarea curentului de referinţă, IR. Tensiunea de la ieşirea integratorului are o variaţie
liniară şi cu pantă pozitivă în acest timp (tR) deoarece

(17)

Funcţia de transfer a convertorului tensiune-frecvenţă se deduce aplicând principiul

conservării sarcinii electrice la bornele capacităţii condensatorului C în intervalul de timp
corespunzător unei perioade TOUT a semnalului VOUT de ieşire:

(18)

(19)

Din funcţia de transfer (19) a convertorului tensiune-frecvenţă rezultă că frecvenţa

semnalului de ieşire variază liniar cu tensiunea de intrare.

Modul Curs 7 Pagina 9

Modul Curs 7 Sisteme de Achiziţie şi de Prelucrare a Datelor

3.2. Convertoare frecvenţă – tensiune

Acelaşi circuit de principiu, cu modificări minime poate fi conectat şi pentru conversia

frecvenţă – tensiune: la intrarea invertoare a comparatorului se aduce semnalul de frecvenţă
fIN iar rezistenţa de intrare R se conectează şi ea în bucla de reacţie a integratorului, ca în
Figura 7.
(5VLogic Input)
fIN VOUT
C

VCOMP Circuit
- -- basculant
AO Comp
+ + monostabil

IR

Figura 7. Convertor frecvenţă – tensiune

Funcţionarea convertorului frecvenţă-tensiune se bazează pe comutarea

comparatorului pe fiecare front căzător al impulsurilor de intrare de frecvenţă fIN şi nivel
standard logic de 5V (semnal TTL), care declanşează impulsuri ale curentului de referinţă I R.
Aceste impulsuri sunt mediate (filtrate) cu ajutorul filtrului RC.
Condensatorul de integrare C este ales de valori corespunzătoare frecvenţei de intrare:
C mare netezeşte oscilaţiile semnalului de ieşire, iar o valoare redusă a lui C asigură
stabilizarea mai rapidă a răspunsului convertorului la modificări ale frecvenţei semnalului de
intrare.
Datorită procesului de integrare a semnalului de intrare, convertoarele tensiune-
frecvenţă sunt ideale pentru mediile industriale puternic zgomotoase. Conectate şi pentru
modul de lucru frecvenţă-tensiune, ele se folosesc în circuite de control al tahometrelor, al
motoarelor şi în telemetrie.

Modul Curs 7 Pagina 10

Modul Curs 7 Sisteme de Achiziţie şi de Prelucrare a Datelor

Convertoarele tensiune-frecvenţă oferă o alternativă simplă şi ieftină a

convertoarelor analog-numerice. Ele pot fi interfaţate cu majoritatea microcontrolerelor şi
procesoarelor prin porturile de intrare a circuitelor de sincronizare.
Ca mărimi caracteristice, dăm mai jos câteva date de catalog ale convertoarelor
tensiune-frecvenţă produse de compania americană Burr-Brown:
Bandă de frecvenţă: 500 kHz ... 4 MHz (selectabilă prin program)
Domeniu de tensiune: 0 V ... 10 V sau -5 V ... +5V
Liniaritate a funcţiei de transfer: ±0.1 ... ±0.01 (% FSR)

Concluzii

În acest modul am analizat convertoarele numeric – analogice pentru

coduri bipolare. Am proiectat un CNA pentru codul binar deplasat şi un CNA
pentru codul complement faţă de doi, pornind de la relaţiile matematice
existente între codul fracţionar, codul binar natural şi codurile bipolare mai sus
menţionate. În practică de multe ori se folosesc şi convertoarele cu ieşiri
complementate, deoarece aceste ieşiri complementare simplifică proiectarea
liniilor de transmisie şi ajută la filtrarea semnalului de ieşire. Am văzut şi un
exemplu concret, un CNA pe 8 biţi de tipul DAC08, precum şi schema reală de
conectare a convertorului.

O alternativă simplă şi economicoasă la CAN reprezintă convertoarele

tensiune-frecvenţă, respectiv o alternativă la CNA poate fi un convertor
frecvenţă – tensiune. Am studiat posibilităţile de realizare ale acestor
convertoare, având în vedere faptul că ele pot fi interfaţate foarte uşor cu
majoritatea microcontrolerelor prin porturile de intrare a circuitelor de
sincronizare, numărare – temporizare. Convertoarele tensiune-frecvenţă sunt
ideale pentru mediile industriale puternic zgomotoase. Conectate şi pentru
modul de lucru frecvenţă-tensiune, ele se folosesc în circuite de control al
tahometrelor, al motoarelor şi în telemetrie.

Modul Curs 7 Pagina 11

Modul Curs 7 Sisteme de Achiziţie şi de Prelucrare a Datelor

Bibliografie

[1]. Aparate electronice pentru măsurare şi control, Bodea M., Mihuţ I., Turic
L., Tiponuţ V., Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 1985
[2]. Process Control Instrumentation Technology, Johnson Curtis D., Prentice-
Bibliografie Hall International, 1988
[3]. Sisteme de achiziţie şi prelucrare numerică a semnalelor, Toma Liviu,
Editura de Vest, Timişoara, 1996
[4]. Tehnici moderne de măsurare, Pop E., Stoica V., Naforniţă I., Petriu E.,
Editura Facla, Timişoara, 1983
[5]. Computer Design, 1995, 1996, 1997
[6]. www.romania.ni.com
[7]. http://zone.ni.com/wv/app/doc/p/id/wv-2233

Rezumat
 Convertoare numeric – analogice pentru coduri bipolare
o CNA pentru codul binar deplasat
o CNA pentru codul complement faţă de doi
Rezumat o CNA cu ieşiri complementare
o Exemplu: CNA DAC08
 Convertoare tensiune – frecvenţă
 Convertoare frecvenţă – tensiune
 Concluzii

Modul Curs 7 Pagina 12

Modul Curs 7 Sisteme de Achiziţie şi de Prelucrare a Datelor

Teste de autoevaluare

1. Marcaţi convertoarele numeric – analogice pentru codurile bipolare:

R:  CNA cu reţea de rezistenţe de valori ponderate binar
 CNA pentru codul binar deplasat
Teste de
 CNA cu reţea de rezistenţe de tip R-2R
autoevaluare
 CNA pentru codul complement faţă de doi
 CNA cu ieşiri complementare
I: răspuns corect la pagina 3, 4, 5, 6 şi 12.

2. Enumeraţi cel puţin 4 caracteristici ale convertorului numeric – analogic

DAC08
1. 2. 3. 4.
5. 6. 7. 8.

I: răspuns corect la pagina 6, 7.

3. Care dintre circuitele de mai jos poate fi o alternativă la CAN:

R:  Convertoare tensiune – frecvenţă
 Convertoare frecvenţă – tensiune
I: răspuns corect la pagina 8.

4. Funcţia de transfer a convertorului tensiune – frecvenţă este:

R:
I: răspuns corect la pagina 9, ecuaţia 19.

5. Un convertor tensiune – frecvenţă conţine un circuit:

R:  integrator
 derivator.
I: răspuns corect la pagina 9.

6. Un convertor tensiune – frecvenţă conţine un :

R:  CBA – circuit basculant astabil
 CBB – circuit basculant bistabil
 CBM – circuit basculant monostabil
I: răspuns corect la pagina 8, figura 5.

Modul Curs 7 Pagina 13