Universitatea din Craiova

Facultatea de Inginerie Electrică

Specializarea
Sisteme electromecanice complexe

Circuite pentru conversia

analog-numerică și numeric-
analogică

Prof.dr.ing. Mircea Dobriceanu Student: Şerban Robert

Craiova
2018
Cuprins

1.Introducere.........................................................................................................................................3
2.Convertoare analog-numerice.............................................................................................................4
2.2. Variante constructive de CAN..........................................................................................................5
2.2.1. CAN cu comparatie simultană (de tip paralel)..........................................................................5
2.2.2. CAN cu aproximatii succesive...................................................................................................6
2.2.3. CAN cu dublă integrare.............................................................................................................8
3.1.Convertoare numeric - analogice (CNA, DAC)................................................................................10
3.1.1 Parametrii CNA........................................................................................................................11
3.1.2 Diferitele tipuri de erori ale unui CNA.....................................................................................12
3.2. CNA cu rețea de rezistențe ponderate..........................................................................................14
3.3.CNA cu rețea de rezistențe R-2R....................................................................................................17
3.3.1. Rețeaua R-2R..........................................................................................................................17
4. CNA și CAN utilizate in sistemele de măsură....................................................................................18
4.1. Generalități despre măsurările industriale................................................................................18
4.2.Circuitele de conversie a datelor....................................................................................................18
4.3.Principalele tipuri de convertoare analog numerice.......................................................................20
4.3.1Convertoarele analog numerice neintegratoare......................................................................21
4.4 Convertoare cu aproximări succesive.............................................................................................21
4.5. Convertoare cu rampă în trepte....................................................................................................22
4.6 Convertoare cu rampă liniară (convertor tensiune-timp)...............................................................24
5. Convertoare analog-numerice folosite cu precădere în instrumentație..........................................25
5.1 Convertor paralel sau flash.........................................................................................................25
5.2 Convertor cu rampã simplă........................................................................................................26
5.3 Convertor cu rampă dublă..........................................................................................................26
5.4 Convertor cu treceri succesive....................................................................................................27
Bibliografie...........................................................................................................................................28

2
1.Introducere

În analiza proceselor fizice se utilizează traductoare care furnizează

informațiile sub formă electrică prin semnale analogice de tensiune, curent sau
sarcină electrică. În sistemele de comunicație semnalele de la care se pleacă
(sunet, imagine ş.a.) sunt de asemenea analogice. Un semnal analogic este o
mărime care poate fi reprezentată ca o funcție continuă de timp ce poate avea
orice valoare cuprinsă în domeniul ei de variație
Prelucrarea, interpretarea, memorarea şi transmisia semnalelor analogice se
face de obicei cu introducerea unor erori importante şi utilizarea unor montaje
complicate şi neeconomice. În cazul în care se studiază simultan informații de la
un număr mare de surse prelucrarea devine practic imposibilă . Pentru a se putea
folosi avantajele oferite de calculatoare care prezintă o putere deosebită de
calcul, mărimile analogice care reprezintă informațiile trebuie convertite
(transformate) în prealabil în forme numerice de prezentare care să poată fi
prelucrate în circuitele numerice. Această operație se realizează cu ajutorul
convertorului analog-numeric (CAN).
Pentru a putea fi acceptate de calculator în vederea prelucrării numerice
semnalele analogice trebuiesc convertite în semnale numerice. În cadrul acestei
conversii semnalul analogic este supus la trei operații succesive: eşantionarea,
cuantificarea şi codarea.
Prin eşantionare se realizează o observare periodică a semnalului analogic,
materializată printr-o succesiune de eşantioane prelevate la anumite intervale de
timp.
Cuantificarea (cuantizarea) este operația prin care eşantioanelor prelevate de
dispozitivul eşantionator li se asociază semnale de aceeaşi natură, dar cu
amplitudinea bine determinată. Pentru aceasta, domeniul de variație al
semnalului analogic de intrare este împărțit într-un anumit număr de
subdomenii (nivele), de obicei egale între ele. Dispozitivul de cuantificare va
stabili în urma unei corelații prestabilite cîte subdomenii cumulate corespund
eşantioanelor de amplitudine prelevate şi implicit, ce amplitudine vor avea
semnalele de la ieşirea sa.
Deci, în urma eşantionării şi cuantificării, unui semnal analogic cu o
infinitate de valori în domeniul său de variație i se va atribui o mărime analogică
de aceeaşi natură, dar cu un număr prestabilit de valori.
Codificarea este operația prin care fiecărui semnal rezultat în urma cuantificării i
se atribuie un număr ce descrie valoric amplitudinea sa.

3
 Eşantionarea se realizează în circuitele de eşantionare şi memorare(CEM), iar
cuantificarea şi codificarea sunt operații realizate de convertoarele analog-
numerice (CAN).
Aproape în totalitate codificarea se realizează într-un cod binar. Cele mai
folosite coduri binare sunt: codul binar natural, complementar față de 1,
complementar față de 2, Gray, binar deplasat, binar-zecimal.

2.Convertoare analog-numerice

Un convertor analog-numeric are rolul de a transforma o mărime fizică

analogică, V ¿ (de obicei o tensiune), într-o mărime numerică
proportională, reprezentată printr-un număr N (de obicei un număr binar
pe N biți).
Convertoarele analog-numerice se simbolizează într-unul din cele două
moduri reprezentate în figura 1:

2.1. Prezentare generală.Funcționare. Erori

Convertoarele analog-numerice (CAN) reprezintă blocul principal în cadrul

sistemului de conversie analog-numerică.Ele realizează conversia esantioanelor
prelevate din mărimea analogică de intrare într-o mărime numerică cu un număr finit
de valori..Această operatie reprezintă de fapt o cuantizare în nivel a semnalelor de
intare.

Mărimea numerică de la iesire este reprezentată printr-o secvență binară de n

biti.
Caracteristica statică de transfer a unui CAN este reprezentată de o functie tip
scară .Un CAN liniar are lătimea si înăltimea treptelor egale.Variatia minimă a mărimii
de intrare (o tensiune cu valoarea la cap de scară U cs), care produce două tranzitii
succesive ale secventei binare de iesire se numeste de regulă cuantă :
U
q= ncs
2 (2.1)
si care reprezintă si rezolutia absolută exprimată în valori ale mărimii de intrare.

4
 Diferenta dintre două valori consecutive ale mărimii numerice de iesire este

-½ LSB

½ LSB
reprezentată de 1LSB (bitul de semnificatie minimă).
Diferenta în amplitudine dintre semnalul analogic de la intrarea CAN si cel
numeric de la iesirea sa reprezintă eroarea de cuantizare ( fig. 5.8.b).Cu cât numărul
de la iesirea convertorului are mai multi biti, cu atât această eroare este mai mică.

numerică
Iesire
a.

caracteristică teoretică
b.

caracteristică ideală
Intrare analogică
Intrare analogică

Fig.2.1. a. Caracteristica de transfer ; b. Eroarea de cuantizare.

Deoarece valorile tensiunii de intrare corespund valorii numerice de iesire numai

pentru punctele mediane ale intervalelor de cuantificare, aceeasi eroare nu
depăseste valorile  ½ LSB. Caracteristica ideală corespunde cazului în care
numărul de biti al semnalului numeric de iesire n =  , adică convertorul nu are
eroare de cuantizare.

2.2. Variante constructive de CAN.

Din punct de vedere functional CAN pot fi :

 cu comparatie directă ;
 cu conversie intermediară în interval de timp sau în frecventă ;
 cu conversie mixtă.
CAN cu comparatie directă realizează conversia prin compararea permanentă a
tensiunii de intrare cu o tensiune de referintă.După modul în care se prezintă
tensiunea de referintă, există CAN cu comparatie simultană si CAN cu comparatie
succesivă.

2.2.1. CAN cu comparatie simultană (de tip paralel).

Acest tip de CAN realizează comparatia simultană a semnalului de intrare cu un

set de nivele fixe echidistante diferite printr-o cuantă. Nivelele fixe sunt obtinute cu o
retea divizoare de rezistente de mare precizie , careia i se aplică o tensiune de
referintă UR egală cu valoarea la cap de scală Ucs a tensiunii de intrare (fig. 2.2 ).

5
UR ui
R
-
+
C
R O
-
D
R + I
F
I
R
- C
Ci
R + A
T
Fig.2.2. CAN paralel.
R O
-
Cla
R
R Toate comparatoarele +
1 care tensiunea de intrare u i este mai mare decât

tensiunea de comparatie respectivă, vor avea starea "1" iar celelalte starea "0".
Astfel la iesirea comparatoarelor se obtine un sir de stări logice 00…0111…
1, care reprezintă raportul ui/UR.
Dacă iesirea numerică este reprezentată de n biti, vor exista 2 n rezistente si 2n-1
comparatoare.
Codificatorul face trecerea de la codul numeric de la intrarea sa, la un cod
binar (de obicei binar natural ) la iesirea convertorului.
CAN de tip paralel se caracterizează prin valori foarte reduse ale timpilor de
conversie (zeci de ns) , dar necesită un mare număr de elemente componente.

2.2.2. CAN cu aproximatii succesive

Acest tip de convertor este din categoria cu comparatie succesivă.

Principiul de functionare (fig.2.3) constă într-un sir de operatii de
comparare între tensiunea de intrare ui şi o tensiune de referință UR , ce se
6
desfăsoară într-un număr de etape egal cu numărul n de biti ai numărului N de la
iesirea convertorului.

ui
-
C RAS G.T.
+

N
UR UREF
CNA

Fig.2.3. CAN cu aproximatii successive.

Concret, în fiecare etapă se decide ce valoare corespunde bitului bi de rang i.

Cele n comparări succesive sunt realizate de comparatorul C în ritmul impus
de un generator de tact GT.
Registrul de aproximări succesive RAS contine un registru de n circuite
basculante bistabile ce poate fi pozitionat în diferite moduri în raport de
tensiunea de la ieşirea comparatorului.
Acest dispozitiv conduce convertorul numeric analogic CNA, a cărui
tensiune de iesire UR reprezintă numărul binar N existent la intrarea sa.
Specific acestui tip de convertor este faptul că modificarea tensiunii cu UR
pe durata unei conversii prezintă următoarele aspecte :
 primul salt al tensiunii UR este egal cu jumătate din valoarea maximă a
tensiunii de intrare .
 variatia la un moment dat al tensiunii UR, este jumătate din variatia
suferită la tactul precedent ;
 tensiunea UR scade sau creste după cum Ui < UR , respectiv Ui > UR
Tensiunea de intrare ui supusă procesului de conversie poate fi scrisă sub
forma :
b1 2n−1 +b2 2n−2 +. ..+ bn 20
ui =U R
2n . (2.2)
Bitii b1, b2…bn se obtin în urma comparatiei dintre tensiunea UR generată de
CNA si Ux.Rezultatul acestei comparatii se materializează în valorile 0 sau 1
pentru fiecare bit.
U max U max
U R= ui >
În prima etapă se compară Ui cu 2 .Dacă 2 , rezultă
valoarea celui mai semnificativ bit b1 = 1.
7
 U U
b1⋅ max + max
În etapa a doua se compară ui cu 2 22 pentru a se decide
valoarea celui de-al doilea bit b2.
U max U max
ui <b 1⋅ +
Dacă de exemplu 2 22 rezultă b2 = 0.Comparatiile continuă
până la obtinerea bitului bn de semnificatie minimă.
Acest tip de CAN este cel mai utilizat în sistemele de achiziție a datelor.El
are întotdeauna acelasi timp de conversie determinat de cele n perioade de tact.
Eroarea de conversie depinde de exactitatea CAN si de sensibilitatea
comparatorului.Principalul dezavantaj al acestui tip de CAN îl reprezintă slaba
rejectie a semnalelor perturbatoare.

2.2.3. CAN cu dublă integrare

Acest tip de convertor face parte din categoria convertoarelor cu conversie

intermediară a tensiunii de intrare într-un interval de timp.
Schema functională a unui asemenea convertor este prezentată în
fig. 2.4.

C
Ui
1 K R
2 -
UR AO -
+ u0 COMP
+

N DC GE

Fig. 2.4. CAN cu dublă integrare

Conversia se face în două etape, fiind controlată de dispozitivul de

comandă DC în ritmul impulsurilor de tact oferite de generatorul etalon GE.
În prima etapă DC anulează continutul numărătorului reversibil N si trece
comutatorul K pe pozitia 1, astfel încât la intrarea integratorului realizat cu
amplificatorul operațional AO,rezistența R şi condensatorul C se aplică
tensiunea Ux care începe să fie integrată.Continutul numărătorului este
8
incrementat, pentru fiecare impuls cu frecventa f 0 , până la capacitatea maximă
Nmax.Integrarea tensiunii Ux se face pe durata T1 cât are loc încărcarea
numărătorului.
Tensiunea u0 la iesirea integratorului variază liniar :
1 t Uxt
u0 =− ∫ U x dt=−
RC 0 RC , (2.3)
ajungând după timpul T1 la valoarea:
U xt 1 U x N max t
U 0 =− =−
RC RC f 0
. (2.4)
După timpul T1, la încărcarea cu un nou impuls a numărătorului, continutul
acestuia este anulat, deci trece în starea zero.
În acest moment s-a încheiat etapa de integrare a tensiunii de intrare.Se dă
comanda de trecere a comutatorului K pe pozitia a doua si începe etapa de
integrare a tensiunii de referintă UR.
Pe durata integrării, dispozitivul de comandă mentine accesul impulsurilor
de frecventă f0 la intrarea numărătorului, care se încarcă din nou.
Tensiunea la iesirea integratorului va începe să scadă liniar:
t
1 U t
u0 =U 0 − ∫ U R dt =U 0 − R
RC 0 RC . (2.5)
Integrarea tensiunii de referintă are loc un interval de timp T 2, până când
circuitul comparator sesizează la iesirea integratorului aceeasi tensiune ca la
începutul conversiei, care de regulă este egală cu zero (fig.2.5).În acest moment
U0

încetează integrarea tensiunii de referintă.

Ux
T1

Nmax
T2
N

N
UR
x
t

Fig. 2.5. Diagrama tensiunii si variatia continutului numărătorului

t

Tensiunea la iesirea integratorului fiind nulă, rezultă:

U R T1 UR Nx
U 0− =U 0 − ⋅ =0
RC RC f 0 , (2.6)
9
unde Nx este continutul numărătorului la sfârsitul conversiei.
Din relatiile (5.12) si (5.14) rezultă :
Nx
U x=U R
N max . (2.7)
După cum de vede pentru ca efectele integrării celor două tensiuni să fie de
sens opus, este necesar ca acestea să aibă polarităti diferite, ceea ce reprezintă o
limitare majoră.

3.1.Convertoare numeric - analogice (CNA, DAC)

Convertorul numeric analogic este un circuit electronic care furnizează la

ieşire o mărime analogică (tensiune sau curent) proporțională cu numărul aplicat
la intrare sub formă de combinație de variabile binare.
După cum rezultă din această definiție, legătura dintre intrare şi ieşire este o
funcție definită pe o mulțime discretă - mulțimea numerelor aplicate la intrare –
cu valori într-un anumit interval de tensiuni sau curenți de ieşire.

Fig.3.1.1 Convertor digital analogic. Schemă bloc.

Pentru un CNA ideal se poate scrie: corespunzător unei ieşiri în tensiune şi

respectiv în curent. Variabila N reprezintă numărul aplicat la intrare iar DV şi DI
treptele de tensiune respectiv de curent corespunzătoare unei unități aplicate la
intrare (pentru N=1, V0=DV).

10
 Pentru definirea parametrilor CNA şi CAN este necesar să definim următoarele
noțiuni:
- Cuantizare = împărțirea intervalului de variație a unei mărimi analogice într-un
număr determinat de trepte (cuante).
- MSB = (Most Significant Bit), bitul cel mai semnificativ, este bitul având
ponderea cea mai mare la scrierea binară a numerelor.
- LSB = (Least Significant Bit), bitul cel mai puțin semnificativ, cu ponderea
cea mai mică la scrierea binară a numerelor.
Pentru exemplificare considerăm reprezentarea binară a numărului N:

unde bk{0,1} şi k{0,1,...,n}. În această scriere bn=MSB, b0=LSB, bk=bit

intermediar.

3.1.1 Parametrii CNA

Gama de variație a semnalului de ieşire: reprezintă domeniul maxim de

variație pe care îl poate avea mărimea analogică de la ieşirea convertorului D/A.
Rezoluție: reprezintă treapta minimă ce poate fi sesizată la ieşirea unui
convertor numeric - analogic; trebuie precizat că specificarea rezoluției se poate
face prin valoarea absolută a treptei minime de la ieşirea convertorului, fie prin
numărul maxim de trepte distincte de la ieşire. De exemplu un CNA de 4 biți are
o rezoluție de 1/(24 – 1) = 1/15. Exprimat procentual rezoluția este (1/15)*100 =
6,67%. Numărul maxim de trepte discrete egale este 2n – 1, unde n este numărul
de biți, în cazul convertorului de 4 biți fiind 15. Rezoluția poate fi de asemenea
exprimata prin numărul de biți aplicați la intrarea convertorului.

Precizia. Precizia rezultă din compararea valorii actuale cu valoarea

aşteptată. Se exprimă în procente din domeniul maxim. De exemplu pentru un
convertor cu domeniul maxim de variație de 10 V şi o precizie de ± 0,1%,
eroarea maximă pentru orice tensiune de intrare este (10 V)*(0,001) = 10 mV. În
mod ideal precizia trebuie să fie mai mică decât ±½ LSB. Pentru un convertor de
8 biți cel mai puțin semnificativ bit reprezintă 0,39% din domeniul total.
Precizia trebuie să fie de aproximativ ± 0,2%.

Timpul de conversie: reprezintă intervalul de timp necesar pentru a se

executa o conversie; conversia se consideră încheiată când mărimea de ieşire se
stabileşte la valoarea finală ±½ LSB.

Rata de conversie: reprezintă numărul de conversii pe secundă ce pot fi

11
executate de convertor.

3.1.2 Diferitele tipuri de erori ale unui CNA.

Există mai multe tipuri de erori ce pot să apară la efectuarea unei conversii
digital analogice, şi anume:

Eroare de neliniaritate: exprimă abaterea caracteristicii reale de la

caracteristica ideală-linia dreaptă a convertorului D/A; se măsoară în LSB. Ea
poate fi de două tipuri: eroare de neliniaritate integrală şi eroare de neliniaritate
diferențială.

Eroare de câştig: este abaterea pantei caracteristicii de transfer reale față de

panta caracteristicii de transfer ideale; se măsoară în %. Astfel pot să apară erori
de câştig mai mic sau de câştig mai mare, toate treptele de amplitudine
fiind mai mici respectiv mai mari decât cele ideale.

Eroare de offset: reprezintă deplasarea caracteristicii de transfer față de origine;

se măsoară în LSB. Se mai poate defini şi ca valoarea mărimii analogice de
ieşire când numărul de intrare este „0”.

Fig.3.1.2. Abaterile caracteristicii CNA

Pentru exemplificarea acestor noțiuni să considerăm un convertor

numericanalogic de 4 biți, care generează în consecință 15 paşi distincți. Fiecare
12
grafic din figură include rampa ideală pentru comparație cu semnalul de ieşire
eronat.

Fig.3.1.3. Exemplificarea diferitelor tipuri de erori ale unui CNA.

3.2. CNA cu rețea de rezistențe ponderate.

13
 O metodă de conversie D/A utilizează o rețea de rezistențe a căror valoare
reprezintă ponderea binară a biților de intrare a codului digital. Figura 9.8
prezintă un CNA de 4 biți de acest tip. Fiecare rezistențe de intrare va fi parcursă
sau nu de curent în funcție de nivelul tensiunii de intrare. Dacă tensiunea de
intrare este zero atunci curentul de intrare este zero, dacă tensiunea de intrare
este de nivel ridicat (1logic) valoarea curentului depinde de valoarea rezistenței
şi este diferită pentru fiecare rezistență de intrare aşa cum se indică în figură.

Fig.3.2.1. CNA cu intrări ponderate.

Deoarece curentul de intrare într-un amplificator operațional este practic zero

toți curenții de intrare se însumează şi trec prin Rr . Deoarece intrarea inversoare
este la zero volți (masă virtuală) căderea de tensiune pe Rr este egală cu tensiunea
de ieşire, deci Vout egal cu Ir Rr.
Valorile rezistențelor de intrare sunt alese să fie invers proporționale cu
ponderile binare ale biților de intrare. Rezistența cu cea mai mică valoare (R)
corespunde intrării binare cu ponderea cea mai mare (23). Celelalte rezistențe
sunt multiplii de R (2R, 4R şi 8R) şi corespund ponderilor binare 22, 21 şi 20.
Curenții de intrare sunt de asemenea proporționali cu ponderile binare. Astfel
tensiunea de ieşire este proporțională cu suma ponderilor binare deoarece suma
curenților de intrare trece prin Rr.

Unul dintre dezavantajele acestui tip de CNA este numărul de rezistențe de

valori diferite. De exemplu un convertor de 8 biți necesită rezistențe de la
valoarea R până la valoarea 128 de R în paşi reprezentând puteri ale lui 2.
Acest domeniu de rezistențe necesită o toleranță de 1/255 (mai puțin de 0,5%)
pentru a converti intrarea cu precizie, făcând acest tip de CNA dificil pentru
producția de masă.

În exemplul din figura 3.2.2.a se prezintă un convertor numeric analogic de 4

biți la intrarea căruia se aplică formele de undă din figura 3.2.3.

14
 Fig.3.2.2. CNA de 4 biți cu rețea de rezistențe ponderate

Fig.3.2.3.Forme de undă aplicate la intrarea CNA

Pentru început se determină curenții prin fiecare din intrările programate.

Deoarece intrarea inversoare este la zero volți (masă virtuală) şi un 1 logic
corespunde unei tensiuni de + 5V, curentul prin oricare din rezistențele de
intrare este egal cu 5V împărțit cu valoarea rezistenței.

I0 = 5V/ 200kW = 0,025 mA

I1 = 5V/ 100kW = 0,05 mA
I2 = 5V/ 50kW = 0,1 mA
I3 = 5V/ 25kW = 0,2 mA

Deoarece curentul de intrare în amplificatorul operațional este practic zero, tot

15
curentul trece prin rezistența de reacție Rr. Deoarece unul din terminalele lui Rr
este la 0V (masa virtuală) căderea de tensiune pe rezistența de reacție Rr este
egală cu tensiunea de ieşire, care este negativă în raport cu masa.

Vout(D0) = 10 kx (-0,025 mA) = - 0,25 V

Vout(D1) = 10 kx (-0,05 mA) = - 0,5 V
Vout(D2) = 10 kx (-0,1 mA) = - 1 V
Vout(D3) = 10 kx (-0,2 mA) = - 2 V

Din figura 3.2.3. primul cod binar de intrare este 0000 care determină o ieşire
egală cu 0V. Următorul cod de intrare este 0001 care determină o tensiune de
ieşire de – 0,25 V. Următorul cod este 0010 iar tensiunea corespunzătoare
– 0,5 V.
Pentru codul de intrare 0011 tensiunea de ieşire este de – 0,25 V + (- 0,5 V) =
-0,75 V.
Pentru fiecare cod succesiv tensiunea de ieşire creşte cu – 0,25 V, deci pentru
această secvența binară particulară, tensiunea de ieşire este o tensiune în trepte
de la 0 V la – 3,75 V în trepte de – 0,25 V, aşa cum se prezintă în figura 3.2.4.

Figura 3.2.4.Tensiunea de ieşire din CNA

16
3.3.CNA cu rețea de rezistențe R-2R
O altă metodă de conversie D/A este cea folosind o rețea de rezistențe
R-2R aşa cum se prezintă în figura 3.3.1. Înlătură una din problemele CNA cu
intrări ponderate prin aceea că foloseşte doar rezistențe de două valori R şi 2R.

3.3.1. Rețeaua R-2R

Utilizarea acestor rețele la sumarea ponderată de tensiuni şi curenți este
ilustrată în figura 9.12. Rețeaua din figură are drept mărimi de intrare tensiunile
bk.VR cu bk{0,1}, şi furnizează la ieşire suma lor ponderată. Amplificatorul
operațional este conectat ca repetor de tensiune, asigurând o impedanță de
intrare foarte mare pentru a nu modifica tensiunea de ieşire din rețea.
Determinarea expresiei tensiunii de ieşire se face prin superpoziție. Se va
considera bk=1 iar toți ceilalți coeficienți se vor lua nuli, respectiv
b0=b1=...=bk-1=bk+1=...=bn=0

Fig.3.3.1. CNA cu sumare ponderată şi rețea R-2R

17
4. CNA și CAN utilizate in sistemele de măsură.

4.1. Generalități despre măsurările industriale

Necesitatea de a măsura şi controla funcționarea utilajelor sau a

echipamentelor de proces este la fel de veche ca şi revoluția industrială.
Instrumentația de măsură şi control devine acum nervii şi creierul uzinelor
moderne. Aceasta reglează şi supervizează operațiile echipamentelor industriale
furnizând şi mijloacele necesare pentru a face uzinele viabile din punct de
vedere economic. Folosirea instrumentației de măsură şi control permite
folosirea unor procese care ar fi foarte dificil sau chiar imposibil să funcționeze
fără operare automată.
Instrumentația de măsură şi control poate fi diversificată începând de la un
simplu sistem analogic până la sistemele inteligente folosite astăzi, de la un
simplu potențiometru până la analizoare complexe cum ar fi spectrometrele în
infraroşu. Pentru toate sistemele avansate, mărimile analogice şi semnalele
electrice care le „poartă” sunt componente definitorii.
Măsurările analogice pot lua multe forme, dar pot fi clasificate în două tipuri:
măsurări fizice şi măsurări compoziționale. Primele includ măsurarea unor
mărimi ca presiune, temperatură , debit, forță, vibrație, masă, densitate etc. Al
doilea tip include măsurări de PH, conductivitate, analize chimice.
Obținerea, menținerea şi îmbunătățirea calității acestor măsurători este scopul de
bază al circuitelor de condiționare. O bună condiționare a semnalelor păstrează
calitatea mărimilor de măsurat disponibile şi folosirea optimă a sistemelor de
achiziție în controlul proceselor industriale. Un exemplu al acestui tip de
măsurări poate fi monitorizarea vibrațiilor în instalațiile industriale. Deşi o parte
din informațiile date de amplitudinea şi frecvența vibrațiilor nu sunt necesare
pentru controlul automat al procesului, cunoaşterea acestora poate oferi
suficiente informații cu privire la condițiile de funcționare şi a stării
tehnice a instalației.

4.2.Circuitele de conversie a datelor

Aşa cum am prezentat în paragrafele anterioare informațiile provenite din

lumea fizică reală trebuie convertite într-o formă compatibilă pentru prelucrarea
lor cu ajutorul sistemelor numerice. De asemenea, semnalele provenite de la
sistemele numerice ca urmare a prelucrării semnalelor de intrare trebuie
convertite în semnale electrice .

18
 În figura 4.2.1 se observă că după blocul corespunzător traductoarelor şi
circuitelor de condiționare a semnalelor urmează un bloc de conversie analog-
numerică care are ca principal element convertorul analog-numeric.

Fig. 4.2.1 Conversia analog-numerică

De asemenea în figura 4.2.2 se prezintă schema bloc pentru conversia din

semnal numeric în semnal electric având ca element principal convertorul
numeric-analogic.

Fig. 4.2.1 Conversia numeric-analogică

După cum se observă în ambele figuri apare semnalul electric reprezentat sub
formă numerică. Pentru a înțelege mai uşor această reprezentare se vor prezenta
în continuare câteva din cele mai utilizate coduri numerice .

19
4.3.Principalele tipuri de convertoare analog numerice

Există in prezent o mare varietate de scheme de conversie analog-numerică.

Alegerea uneia din ele se face pornind de la principalele cerințe impuse in
aplicația concretă (viteză, precizie, cost,consum, complexitate).
Convertoarele utilizate in instrumentele de masură pot fi clasificate in două mari
categorii:
CAN integratoare - lente, precise, ieftine, frecvent folosite in voltmetrele
numerice.
CAN neintegratoare - rapide, relativ scumpe, si de regulă mai puțin precise
decat primele, sunt preferate in cazurile in care principala cerință este viteza, de
exemplu in cazul osciloscopului numeric.

Convertoarele numeric–analogice pot fi clasificate în funcție de modul de

funcționare şi de tipul de comunicație. O astfel de clasificare poate fi făcută
conform figurii 4.3.1.

Deasemenea convertoarele numeric analogice pot fi clasificate în funcție

de principiul de construcție. În funcție de acesta rezultă şi diferitele avantaje dar
şi dezavantajele inerente. Pentru o bună alegere a convertoarelor numeric

20
analogice trebuie cunoscute atât avantajele cât şi dezavantajele diferitelor
principii constructive prezentate în continuare.

4.3.1Convertoarele analog numerice neintegratoare

Pot fi impărțite in două mari categorii:

Convertoarele analog numerice neintegratoare cu reacție:

- cu aproximări sucesive
- cu numărare
- cu urmărire
- cu rampă in trepte

Convertoarele analog numerice neintegratoare fără reacție:

- cu rampă liniară
- paralel
- serie
- paralel-serie

4.4 Convertoare cu aproximări succesive

Schema bloc a unui asemenea convertor este dată în figura:

unde:
RAS - registru de aproximări successive
COMP - comparator
CNA - convertor numeric analogic
REF - sursă de referință a CAN

21
RM - registru de memorie

Registrul de aproximări succesive este un bloc specific acestui tip de convertor.

El funcționează secvențial, cu tactul aplicat la intrarea T . Pe intrarea SC (“start
conversie”) se aplică semnalul de comandă pentru inceperea unui ciclu de
conversie, iar D este o intrare de date.
Registrul de aproximări successive generează pe iesirile Q1 …Q n, numerele N
după un anumit algoritm . După primirea semnalului SC =1, pe frontul primului
impuls de tact, se pune bitul cel mai semnificativ Q1 =1 si Q i =0 , i ≠ 1.Valoarea
corespunzătoare a tensiunii U c generată de CNA, este aplicată comparatorului si
comparată cu tensiunea de intrare, in U ¿ .
Pe următorul tact, semnalul de la iesirea COMP, aplicat pe D , este memorat in
Q 1 , rămanand astfel pană la sfarsitul ciclului de conversie, iar Q 2 =1. Procesul
continuă pană la epuizarea celor n biți. Sfarsitul conversiei este semnalizat prin
semnalul “conversie completă”, CC =1.

4.5. Convertoare cu rampă în trepte

Un convertor mai ieftin se poate obține inlocuind registrul de aproximări

successive cu un bloc de control, (BLC) mult mai simplu, ca in figura:

22
 Odată cu aplicarea comenzii “start conversie” (SC =1) , bistabilul SR trece in
starea 1 si deschide poarta P ce permite accesul impulsurilor de tact catre
numărător. Acesta incepe să numere pornind din starea 0, iar numărul respectiv
este aplicat pe intrările convertorului numeric analogic. La iesirea lui va rezulta
deci o tensiune de forma unei rampe in trepte.
Procesul continuă pană cand tensiunea U c depăseste nivelul U ¿ . In momentul
cand acest nivel a fost depăsit, comparatorul trece in starea 1 si resetează
bistabilul.
In consecință, se blochează poarta P si se opreste accesul impulsurilor de tact
către numărător. Totodată se completează sfarsitul conversiei prin semnalul CC
si se transferă conținutul numărătorului in registrul de memorie RM (figura
următoare).

Timpul de conversie este dependent de tensiunea U ¿,conform relației:

U¿
t CONV =
∆U T
Valoarea maximă este 2n T , deci creste exponențial cu numărul de biți. Cum
alegerea perioadei tactului T este supusă acelorasi restricții ca in cazul
convertorului cu aproximări succesive, rezultă ca in general, acest convertor este
mai lent, mai simplu, deci mai ieftin si comparabil ca precizie cu convertorul cu
aproximații succesive.

23
4.6 Convertoare cu rampă liniară (convertor tensiune-timp)

Structura acestui tip de convertor este următoarea:

GTLV este un generator de tensiune liniar variabilă comandat. Acesta generează

o rampă liniară crescătoare incepand de la nivelul -U fM pe durata cat tensiunea
de comandă are nivel logic 0.

Bucla formată de COMP3, MS si bistabilul D are rolul de a permite pornirea

acestei tensiuni atunci cand se aplică un front pozitiv pe intrarea SC , si oprirea,
cand s-a stins nivelul U fM.
U fM
Panta TLV este m=
T

24
5. Convertoare analog-numerice folosite cu precădere în instrumentație.

5.1 Convertor paralel sau flash

Acest tip de convertor are ca principiu măsurarea prin comparaţie a obiectului

de măsurat cu o rigla comparatoare (etalon). În termeni de tensiune electrică,
putem spune că tensiunea de convertit este comparată cu fracţiuni de tensiune de
referinţă, furnizate de un divizor rezistiv (rigla sau etalonul).
Tensiunea obţinută este cea corespunzatoare ultimului nivel logic „1” întalnit.
Un lanţ de 2 N+1 resitenţe electrice determină o eşalonare cu pasul q (cuantum) a
valorilor cuprinse în scala de tensiuni (Vmin... Vmax). Excepţie face doar prima
valoare, care are pasul q/2.

Avantaj: timpul scurt de conversie.

Dezavantaj: este foarte complex, fiind necesarã o creştere exponenţialã a

numărului de compărători cu numărul de biţi şi numărul de porţi logice.

Spre exemplu, pentru o conversie pe 8 biţi avem nevoie de 255 comparatoare.

Fig. 5.1:CAN flash sau paralel

25
5.2 Convertor cu rampã simplă

Acest convertor utilizează un contor care se incrementează începând din zero.

Tensiunea internă V i se foloseşte drept element de comparaţie pentru tensiunea
externă de convertit V e. Contorul se incrementează atât timp cât V i este inferior
lui V e. Când cele două valori sunt egale, contorul se opreşte, furnizând rezultatul
la ieşirea contorului.

Fig. 5.2: CAN cu rampă simplă

Avantaj: Este simplu ca si construcţie.

Dezavantaj: are precizie redusă şi este lent (timpul de conversie creşte cu

valoarea tensiunii de convertit).

5.3 Convertor cu rampă dublă

Pentru a ameliora precizia se utilizează principiul de integrare a
tensiunii de măsurat V e in timpul unei perioade predeterminate, timp în
care contorul se incrementează. La finalul procesului, valoarea Nc este
atinsă pentru o tensiune internă maximă V i. Integrarea unei tensiuni de
referintă negative, V ref , produce descreşterea V i. Când aceasta tensiune se
anulează, contorul atinge valoarea N d . Rezultatul pentru valoarea tensiunii de
ieşire convertite este obţinut astfel:

26
Avantaj: Este precis.Aparatele de masură utilizează cu preponderenţă acest gen
de CAN.

Dezavantaj: relativ lent.

Fig.5.3: CAN cu rampă dublă

5.4 Convertor cu treceri succesive

Tensiunea de intrare de convertit se aplică la una din intrarile comparatorului.

Această tensiune este comparată succesiv cu tensiuni de referintă, procedeul
fiind asemănător cu cel de cântărire cu balanţa. În figura 5.4. avem reprezentarea
schemei funcţionale şi a diagramei funcţionale a unui CAN cu treceri succesive.

27
 Fig. 5.4: CAN cu treceri succesive
schema functională (a) si diagrama functională (b)

Avantaj: Relativ rapid (1+log 2 n perioade de ceas, în care

perioada de ceas este dictată de timpul de stabilizare a convertorului)

Dezavantaj: Nu este cel mai precis, fiind un compromis între precizie si

rapiditate.

28
 Bibliografie

1.https://www.scribd.com/document/57738852/Curs-SAD

2.http://ece.ubm.ro/ea/cursuri/circuite_digitale/pdf/CD%20-%20C9%20CAN
%20si%20CNA.pdf

3. https://www.scribd.com/document/58139007/Convertoare-Analog-Numericeâ

4.https://www.researchgate.net/profile/Viorel_Paleu/publication/316738787_Sis
teme_de_achizitie_si_interfete_-
_Curs_pentru_studentii_facultatii_de_Mecanica/links/59102e474585159781876
11b/Sisteme-de-achizitie-si-interfete-Curs-pentru-studentii-facultatii-de-
Mecanica.pdf

29