Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CONVERTOARE CAD/CDA
FILTRE DIGITALE – notiuni de baza
Convertoare Analog Digitale (CAD)
Transformă un semnal analogic prezent la intrarea sa într-unul digital,
obţinut la ieşirea sa prin procesele de eşantionare-reţinere, la intervale
regulate de eşantionare şi eşantioanele cuantificate pe baza unui număr
de biţi.
Caracteristica de transfer are forma unei funcţii în trepte
LSB sau bitul cel mai puţin semnificativ este definit ca incrementul
minim de tensiune pe care CAD îl poate converti
FS reprezintă domeniul de variaţie al intrării. Dacă FS pentru semnalul
de intrare este de 10V, atunci LSB pentru un CAD pe trei biţi este:
10/(23)=1.25V. Pentru un CAN pe 12 biţi, valoarea LSB este:
10/(212)=2.44mV
Principalele tipuri de CAD sunt:
• CAD cu simplă rampă
• CAD folosind aproximaţii
succesive
• CAD cu dublă rampă
• CAD lucrând în mod paralel (flash)
• CAD Sigma Delta
Convertoarele analog numerice sunt structuri monolitice care primesc la
intrare o tensiune standardizată şi oferă la ieşire echivalentul numeric al
acesteia corespunzător unui cod precizat. Caracteristice CAD-urilor sunt
două operaţii esenţiale:
cuantificarea (cuantizarea sau discretizarea în valoare), adică operaţia prin care
intervalul maxim de variaţie a tensiunii de la intrare e împărţit în intervale egale
elementare denumite cuante sau intervale de cuantizare, fiecărui interval
atribuindu-i-se un număr în ordinea crescătoare a numerelor naturale.
kUi(k+1) , unde =cuanta.
Atribuirea numărului k pentru mărimea cuantizată se face în raport cu mijlocul
intervalului de clasă k în care se află tensiunea de intrare Ui. Cuantizarea ideală
este pentru =0.
codificarea (codarea), adică alocarea de simboluri convenţional alese mărimii
discretizare în valoare.
, unde ai=0 sau 1; b =baza de numeraţie
B1 2 n 1 B2 2 n 2 ... Bn 2 0
Ux Ur
2n
Ur U U U U
Tact 3. Ux se compara cu B1 B2 r r ; U x r 0 r B3 1
2 4 8 2 8
Ur
Rezulta: Ux 3
(101) 2 impulsuri
2
Diferenta dintre Ux si tensiunea U de comparatie nu este anulata, ci neglijata si este
inferioara lui Ur / 2n.
CAD cu dublă rampă
Elemente de bază:
Circuit integrator
Circuit detector de trecere prin zero
Numărător binar
Logică de comandă şi circuite de comutare
Mod de operare:
Numărătorul este resetat şi comutatorul este conectat la intrarea analogică;
Integratorul (generator de rampa)generează o tensiune negativă de tip rampă, cu o înclinare ce depinde de
mărimea intrării analogice;
• Comparatorul prezintă la ieşirea sa nivel ridicat, ce permite impulsurilor de ceas să comande numărătorul
• Când numărătorul indică depăşire (semnal overflow activ), este resetat la zero şi circuitele de control
schimbă poziţia comutatorului la o tensiune negativă de referinţă;
• Aceasta comandă integratorul să genereze a rampă cu înclinare pozitivă;
• Când această rampă trece prin zero, comparatorul generează la ieşire valoare coborâtă, ce stopează
numărătorul, iar valoarea din acel moment reprezintă echivalentul numeric al semnalului analogic de la
intrare.
Caracteristici:
Rezoluţie înaltă, dar viteză de conversie modestă; cost mai
ridicat ca anteriorul;
Utilizat în special în construirea aparatelor de măsură;
Puţin sensibil la zgomot sau la modificările semnalului de
ceas ;
CAD de tip paralel (flash)
Elementele componente de bază:
Circuit divizor multiplu de tensiune
Set de circuite comparatoare
Circuit codificator bazat pe prioritate
Compară tensiunea de intrare în mod
paralel, folosind un set de comparatoare
ataşate la o reţea de rezistenţe. Se
produce astfel o ieşire numerică într-un
singur ciclu de operare, ceea ce dă viteza
deosebită a acestui CAD
Dezavantajul este preţul ridicat, dat de
necesitatea fabricării de rezistenţe cu
valori foarte precise, şi a creşterii
exponenţiale a numărului de componente
odată cu creşterea numărului de biţi
folosiţi la conversie
Mod de operare:
Intrarea analogică este aplicată la toate
intrările comparatoarelor
Codificatorul bazat pe priorităţi converteşte
valorile de la ieşirile comparatoarelor în
informaţie binară, bazat pe o tabelă
specifică. Pentru un CAD pe trei biţi, se dau
exemplele următoare şi tabela:
Pentru 0001111 codificatorul generează 100
Pentru 0111111 codificatorul generează 110
CDA cu rezistenţe ponderate
Bazat pe un circuit amplificator operaţional sumator
Fiecare rezistor de intrare este dublu ca valoare faţă de anteriorul
Intrările prezintă mărimi (ponderate) care depind de rezistoarele aferente
Rezistorul R, care este cel de valoare minimă, afectează bitul cel mai
semnificativ MSB şi trebuie să prezinte precizie maximă. Dacă numărul de
biţi folosiţi N este mare, convertorul devine nepractic, deoarece un număr
mare de rezistoare (de valori R, 2R, 3R ...) trebuie să fie fabricate cu precizie,
deci apar dificultăţi în procesul de integrare. Valoarea tensiunii analogice de
la ieşire se obţine după formula:
Vo = -(VR + 0.5V2R + 0.25V4R + 0.125V8R + ….)
R
R
MSB
-
2R Vo
OUT
4R +
LSB
0
CDA cu reţea de rezistenţe R-2R
Bazat pe rezistori cu valori similare, deci prezintă avantaje pentru integrare.
Mod de operare:
Când bitul k este 1, comutatorul corespunzător este conectat la tensiunea de referinţă VREF
Când bitul k este 0, comutatorul corespunzător este conectat la masă GND
Exemplu: dacă se presupune că toate liniile, cu excepţia uneia sunt conectate la masă:
• Linia conectată la VREF va genera un curent ce va circula către intrarea invertoare a
amplificatorului operaţional
• Acest curent este înjumătăţit la fiecare nod al reţelei de rezistenţe
• Astfel contribuţia fiecărei intrări este dată de poziţia bitului aferent în cadrul configuraţiei binare
2R R R
-
Vo
0 2R 2R 2R OUT
LSB MSB
0 0 0
Vref
FILTRELOR DIGITALE
CU R SPUNS FINIT LA IMPULS
Un filtru digital sau numeric este un sistem discret care scalează şi/sau defazează
în mod selectiv componentele spectrale ale semnalului discret de intrare, oferind la
ieşire un semnal discret optim pentru scopul dorit.
Scopul filtrării - de a îmbunătăţi calitatea semnalului (de a reduce sau înlătura
zgomotul), de a extrage informaţii sau de a separa două sau mai multe semnale
combinate.
Filtrarea numerică este preferată celei analogice datorită unuia sau mai multora
din următoarele avantaje:
Filtrele numerice pot avea caracteristici imposibil de realizat cu filtrele
analogice,
Spre deosebire de filtrele analogice, performanţele celor digitale nu variază cu
variabilele mediului, de exemplu, temperatura; elimină necesitatea calibrării
periodice.
Răspunsul în frecvenţă poate fi ajustat automat prin implementarea filtrelor cu
procesoare programabile, motiv pentru care se folosesc în filtrarea adaptivă, mai
eficient decât cele analogice.
Diferite semnale de intrare pot fi filtrate de un singur filtru digital, fără
modificarea structurii hard, prin multiplexare.
Atât datele filtrate cât şi cele nefiltrate pot fi stocate pentru o prelucrare
ulterioară.
Folosind avantajele tehnologiei VLSI, aceste filtre pot fi realizate la
dimensiuni mici, putere mică, preţ scăzut.
În practică, precizia unui filtru analogic este limitată, atenuarea în banda
de oprire pentru filtrele active fiind în jur de 60 ÷ 70 dB, la filtrele
digitale, aceasta este limitată numai de lungimea cuvântului folosit,
ajungându-se în mod curent la 80-100 dB.
Performanţele filtrelor digitale sunt repetabile de la procesor la procesor,
fără necesitatea reglajelor.
Filtrele digitale pot fi folosite la frecvenţe foarte scăzute, unde cele
analogice nu sunt utilizabile, acoperind un larg domeniu de frecvenţe
prin simpla schimbare a frecvenţei de eşantionare.
Dezavantajele importante ale filtrării digitale faţă de cea
analogică
O altă reprezentare pentru filtrele FIR şi IIR se poate face folosind funcţiile de
sistem: