SUBIECTE 2022 - ISSI

1. CEM (circuit de esantionare si memorare) cu 2 A0 (amplificatoare) conectate in

bucla de reactie: schema si modul de functionare
Cele doua amplificatoare se pot include in bucla de reactie in cazul unor frecvente
joase si daca precizia este mai importanta decat viteza. Astfel, rezulta un sistem mai lent
dar mai precis. Comutatoarele asigura realizarea fazelor de esantionare-memorare si
tensiunea de reactie pentru amplificatorul de intrare (A1), pe durata starii de memorare.

2. CAD (convertizorul analogic digital) cu aproximatii succesive: schema + mod de

functionare
Conversia in tensiune continua a marimilor de masural este mai usor de realizat cu
ajutorul convertorului analogic digital care are sarcina de a efectua conversia tensiunii in
semnal numeric.

Durata conversiei depinde de numarul de biti ai registrului si ai CD/A si de

frecventa de ceas.

Tensiunea de convertit se poate scrie cu formula:

B1  2 n −1 + B 2  2 n − 2 +...+ B n  2 0
Ux = Ur 
2n

Pentru a obtine coeficientii B1,...Bn, aparatul genereaza o serie de tensiuni pe care le

compara cu Ux si rezultatul comparatiei va selecta bitii pe 0 sau 1.
 3. CDA (convertizorul digital analogic) cu curenti ponderati
Convertorul digital analogic CD/A converteste un cod numeric intr-o tensiune sau un
curent proportional cu acesta.

In cazul convertorului digital analogic cu curenti ponderati, principiul consta in a

creea curenti ponderati I, 2I, 4I, 8I etc. si a insuma acesti curenti in functie de codul
numeric.

Alegerea lui I se face astfel incat ponderea curentilor paraziti sa nu se simta, deci nu
prea mic, dar nici prea mare pentru a nu incarca inutil consumul.

Acest tip de CD/A este realizat in general cu tranzistoare bipolare si numai in

varianta integrata, singura capabila sa genereze tensiune VBE identice prin realizarea de
suprafete ale emitatorilor, proportionale cu curentii de colector.

Acest tip de CD/a nu este prea folosit din cauza dificultatii de a realiza surse de
curent stabile.

4. Arhitectura masinii secventiale standard (Von Newmann) : elemente componente

(3) + explicare termeni: algoritm, programare, limbaj masina
Unitatea centrala (CPU) transforma datele in rezultate pe baza executiei
instructiunlor programatului memorat.

Memoria este mediul principal de stocare/regasire a datelor, rezultatelor si

programelor.

Subsistemul de intrare-iesire este destinat realizarii interfetei om-masina sau proces-

masina.

Partea fizica a unui sistem de calcul (componentele electroce) este relativ simpla,
poate fi produsa in serie si este relativ ieftina.
 Fiind data o problema pentru rezolvarea acesteia trebuie gasita o metoda adecvata –
algoritmul. Un algoritm este o secventa de operatii, gripate intr-o succesiune de etape
ce permit rezolvarea problemelor specificate.

Pentru a fi inteles de un microprocesor, algoritmul trebuie prezentat intr-un limbaj

adecvat, limbaj care consta intr-un set de simboluri si reguli de sintaxa foarte bine
precizate.

Materializarea algoritmului cu ajutorul unui limbaj se face intr-un program ce consta

intr-o succesiune de operatii elementare – instructiuni.

La nivelul cel mai de jos, instructiunile programului se prezinta ca siruri de biti ce pot
fi transformate cu usurinta in impulsuri electrice, dar care sunt foarte greu de manevrat
de catre programator. Acest limbaj, singurul inteles de procesor este numit limbaj de
masina. Din acest motiv, au fost create programe speciale, care permit utilizarea unor
limbaje mai apropiate de cel uman (limbaj de asamblare).

Ulterior au fost create o multitudine de limbaje (BASIC, FORTRAN, C, etc) numite de

nivel ridicat, a caror scop a fost gasirea unei modalitati cat mai accesibile de a programa
un microprocesor.

SUBIECTE 2021 - ISSI

1. Structura unui sistem de achizitie date cu multiplexare temporala.
In majoritatea sistemelor de tip industrial este necesar a se achizitiona mai multe
marimi specifice procesului urmarit. Sustemul de achizitie de date se realizeaza pe baza
unei multiplexari temporale, elementul ce realizeaza aceasta functie fiind circuitul
multiplexor analogic. Acesta este o componenta electronica ce cuprinde „n”
intrerupatoare analogice, ale caror iesiri sunt conectate impreuna, pentru a furniza o
iesire unica a multiplexorului. Astfel, este posibila utilizarea unui singur CAD pentru
toate intrarile analogice.

Diferitele surse de semnal analogic sunt mulptiplexate de intrarea circuitului de

esantionare si memorare, care retine, de fiecare data, valoarea unui esantion, in vederea
conversiei. Comutarea fiecarui canal are loc pe durata cat tensiunea sa este supusa
conversiei. La sfarsitul procesului de conversie, circuitul de esantionare si memorare este
comandat in starea de esantionare, in vederea prelucrarii semnalului din canalul
urmator, deja comutat.

Se remarca functiile unitatii centrale, care asigura: semnalul de comanda a circuitului

de memorare, semnalul de initiere a conversiei CAD, semnalele de adresare secventiala
sau aleatoare a canalului pentru multiplexor. Sistemul cu multiplexor analogic, care
permite accesul secvential al semnalelor, are dezavantajul unei viteze reduse de
masurare, solutia fiind, in schimb, cea mai ieftina.

2. Multiplexor analogic
Multiplexorul analogic este o componenta electronica ce contine o baterie de
comutatoare analogice, cu iesirile legate impreuna, numarul de comutatoare
determinand numarul de canale de intrare. Comanda de inchidere si deschidere a
comutatoarelor este efectuata printr-o intrare de selectare a canalului, care este o
intrare logica, continand unul sau mai multi biti. Cu un bit se pot comanda, de exemplu,
doua canale, cu n biti, 2n canale.

MUX-urile uzuale au 4, 8 sau 16 canale. Fiecare canal este comandat prin adresa sa,
care este de fapt numarul canalului. Adresarea poate fi facuta fie secvential, fie aleator.
In ultimul caz, rolul de programator il poate avea doar microprocesorul, care acceseaza
direct fiecare canal, in timp ce la modul secvential fiecare canal este adresat intr-o
ordine bine definita, unul dupa altul.

In timpul modificarii adresei, se poate intampla ca pentru un timp foarte scurt sa fie
inchise simultan doua comutatoare. Este posibila evitarea acestei situatii prin utilizarea
semnalului de „validare” al circuitului de decodificare ce blocheaza decodificatorul la
fiecare schimbare, pe o durata precizata de timp.
 3. Convertorul analogic digital cu aproximatii succesive
Conversia in tensiune continua a marimilor de masural este mai usor de realizat cu
ajutorul convertorului analogic digital care are sarcina de a efectua conversia tensiunii in
semnal numeric.

Durata conversiei depinde de numarul de biti ai registrului si ai CD/A si de

frecventa de ceas.

Tensiunea de convertit se poate scrie cu formula:

B1  2 n −1 + B 2  2 n − 2 +...+ B n  2 0
Ux = Ur 
2n

Pentru a obtine coeficientii B1,...Bn, aparatul genereaza o serie de tensiuni pe care le

compara cu Ux si rezultatul comparatiei va selecta bitii pe 0 sau 1.

4. Convertorul analogic digital cu retea de rezistente R-2R

Acest tip de CD/A utilizeaza doua tipuri de rezistente relativ apropiate ca valoare.
Comutatoarele sunt comandate de codul numeric.

Valoarea analogica este suma curentilor insumati de pe intrarea inversoare a

amplificatorului operational care transforma curentul in tensiune. Astfel, inchiderea lui
K1 aduce la amplificatorul operational, curentul I1, inchiderea lui K4 duce la curentul
I1/8. Ponderea curentilor fiind binara, cu MSB la K1 si LSB la K4, rezulta:
 unde:

Ck este 0 sau 1 dupa cum comutatorul respectiv este conectat la masa sau la surse de
referinta.

Dezavantajul major al acestui CD/A este viteza mica de conversie datorata procesului de
inversare a curentului prin rezistenta 2R la comutarea unui bit care necesita descarcarea
si incarcarea capacitatilor parazile ale comutatorului.

SUBIECTE 2023 – EFICIENTA

1. Circuit de esantionare si memorare cu 2 amplificatoare conectate in bucla de
reactie: schema si modul de functionare
Cele doua amplificatoare se pot include in bucla de reactie in cazul unor frecvente joase
si daca precizia este mai importanta decat viteza. Astfel, rezulta un sistem mai lent dar
mai precis. Comutatoarele asigura realizarea fazelor de esantionare-memorare si
tensiunea de reactie pentru amplificatorul de intrare (A1), pe durata

2. Convertorul analogic digital cu aproximatii succesive

Conversia in tensiune continua a marimilor de masural este mai usor de realizat cu
ajutorul convertorului analogic digital care are sarcina de a efectua conversia tensiunii in
semnal numeric.
 Durata conversiei depinde de numarul de biti ai registrului si ai CD/A si de
frecventa de ceas.

Tensiunea de convertit se poate scrie cu formula:

B1  2 n −1 + B 2  2 n − 2 +...+ B n  2 0
Ux = Ur 
2n

Pentru a obtine coeficientii B1,...Bn, aparatul genereaza o serie de tensiuni pe care le

compara cu Ux si rezultatul comparatiei va selecta bitii pe 0 sau 1.

3. Convertorul analogic digital cu retea R-2R cu scara inversata

Aceasta familie ocupa la ora actuala un loc important gratie pretului accesibil si
performantelor superioare.

Structura de baza este o retea R-2R, dar curentii in rezistenta R-2R circula mereu in
acelasi sens. Se pot utiliza rezistente de valoare mare fara a compromite viteza de
conversie, ceea ce permite micsorarea erorilor datorate rezistentelor de fuga
comutatoarelor analogice.

Curentii foarte slabi pot fi influentati de curentii de polarizare ai amplificatorului de

tensiune, de decalajul de offset, etc., de accea aceste elemente pot afecta precizia
sistemului.

Doua deficiente pot fi semnalate in ceea ce priveste acest tip de CD/A:

1 – eroarea asupra unui curent ponderat corespunzator unui bit se repercuteaza in

acelasi mod in toate conversiile in care acest bit este utilizat;

2 – prezenta parazitilor de comutatie la fiecare schimbare a codului.

Este imposibil sa se asigure o functionare instantanee si simultana a tuturor

comutatoarelor. Parazitii sunt cu atat mai importanti cu cat comuta un numar mai mare
de biti.
 Circuitele prin banda de trecere limitata reduc aceste zgomote, care in multe cazuri
nu deranjeaza.

Se poate utiliza un circuit de esantionare si memorare dupa CD/A pentru a mentine

iesirea decuplata pe perioada tranzitiei.

4. Structura genetica a unui microprocesor. Explicati modul de functionare a unitatii

logico-aritmetice ALU, totodata explicati termenii: algoritm, programe si limbaj
masina.
Unitatea centrala (CPU) transforma datele in rezultate pe baza executiei
instructiunlor programatului memorat.

Memoria este mediul principal de stocare/regasire a datelor, rezultatelor si

programelor.

Subsistemul de intrare-iesire este destinat realizarii interfetei om-masina sau proces-

masina.

Partea fizica a unui sistem de calcul (componentele electroce) este relativ simpla,
poate fi produsa in serie si este relativ ieftina.

Fiind data o problema pentru rezolvarea acesteia trebuie gasita o metoda adecvata –
algoritmul. Un algoritm este o secventa de operatii, gripate intr-o succesiune de etape
ce permit rezolvarea problemelor specificate.

Pentru a fi inteles de un microprocesor, algoritmul trebuie prezentat intr-un limbaj

adecvat, limbaj care consta intr-un set de simboluri si reguli de sintaxa foarte bine
precizate.

Materializarea algoritmului cu ajutorul unui limbaj se face intr-un program ce consta

intr-o succesiune de operatii elementare – instructiuni.
 La nivelul cel mai de jos, instructiunile programului se prezinta ca siruri de biti ce pot
fi transformate cu usurinta in impulsuri electrice, dar care sunt foarte greu de manevrat
de catre programator. Acest limbaj, singurul inteles de procesor este numit limbaj de
masina. Din acest motiv, au fost create programe speciale, care permit utilizarea unor
limbaje mai apropiate de cel uman (limbaj de asamblare).

Ulterior au fost create o multitudine de limbaje (BASIC, FORTRAN, C, etc) numite de

nivel ridicat, a caror scop a fost gasirea unei modalitati cat mai accesibile de a programa
un microprocesor.