MONITOARELE CRT (Cathodic Ray Tube)

PREZENTARE GENERALA
Material pregatit de Departamentul Tehnic, Flamingo Computers SA, 2002

Partile componente ale unui monitor

1. Etajul de alimentare poate fi compus dintr-una sau mai multe surse de tensiune. Tensiunea principala, care este folosita in mai multe etaje este de regula notata cu B+. Aceasta alimenteaza in principal etajul de deflexie orizontala. In majoritatea cazurilor sursele de alimentare sunt surse de alimentare in comutatie si opereaza sincronizat cu etajul final de linii. In etajul de alimentare mai sunt sursele de tensiune joasa (ex. 5V, 12V, etc) care sunt folosite pentru alimentarea etajelor logice, BV, audio, etc. Etajul final de linii mai furnizeaza o seama de tensiuni de alimentare pentru diverse alte etaje. Monitoarele multiscan au de regula mai multe tensiuni de alimentare, folosite in functie de rezolutia necesara sau sunt prevazute cu surse de alimentare programabile, depinzand de frecventa de baleiere necesara. Demagnetizarea tubului cinescop (un factor esential pentru calitatea imaginii) este realizata de regula la fiecare pornire a monitorului. Monitoarele mai evoluate sunt prevazute cu buton separat de demagnetizare, cu ajutorul caruia se poate activa circuitul in functie de necesitati. Multe monitoare pretentioase necesita demagnetizari la simpla miscare sau rotire.

Partile componente ale unui monitor

2. Deflexia pe orizontala asigura comanda spotului de electroni pentru realizarea componentei orizontale a imaginii. Comanda se realizeaza cu frecvente cuprinse Pntre 15 KHz si 100 KHz, depinzand de rezolutia pe care o necesita imaginea formata. Etajul de deflexie este comandat de impulsurile de sincronizare provenite din sincroseparator care le decodifica din semnalul video. Monitoarele multiscan sunt realizate cu circuite mai complexe, care permit o plaja larga de frecvente de baleiere. 3. Deflexia pe verticala impulsurile necesare pentru dirijarea spotului de electroni pe verticala. Impulsurile necesare pentru acest etaj sunt asigurate de sincro-separator care le decodifica din semnalul video. Frecventele de baleiere pe verticala sunt cuprinse de regula intre 50 si 120 KHz. La monitoarele multiscan sunt intalnite circuite aditionale in etajul de deflexie pe orizontala, pentru asigurarea unei plaje mai largi de frecventa de baleiere. 4. Etajul de inalta tensiune asigura tensiunile necesare functionarii tubului cinescop. Aceste tensiuni sunt realizate cu ajutorul unui transformator de linii (FBT). Acest transformator mai asigura si alte tensiuni secundare recuperate, necesare functionarii diverselor etaje. De regula tuburile cinescop necesita valori de inalta tensiune (HV) de pana la 30 KV. La monitoarele cu pertormante ridicate, inalta tensiune este realizata cu un etaj separat (modul separat) care contine un invertor de inalta frecventa.

Partile componente ale unui monitor

5. Etajul video este compus de regula din circuitul de intrare si circuitul de amplificare cu etajul final video. Circuitul de intrare preia semnalele video provenite de la placa video a calculatorului. Amplificatoarele de semnale video analogice contin circuite de refacere a componentei continue a semnalelor de culoare, pentru stabilitatea nivelului de negru. Circuitul de amplificare si etajul final video este de regula localizat pe un modul separat, situat pe gatul tubului cinescop. Acest circuit opereaza cu valori de tensiune de max 100 de volti, valori necesare pentru comanda catozilor de culoare. 6. Etajul sincro-separator este realizat de regula cu un circuit sincroprocesor, care decodifica impulsurile de sincronizare necesare etajelor de deflexie BO si BV. Impulsurile de sincronizare sunt separate si furnizate etajelor respective. Acest etaj poate primi semnale de sincronizare separate, compozite, sau "sincro-peverde".

Partile componente ale unui monitor

7. Etajul de control este realizat de regula cu un microprocesor si se intalneste la monitoarele mai scumpe. De obicei, monitoarele de calculator care sunt echipate cu etaj de control realizate cu microprocesor sunt denumite "monitoare digitale". Atentie! A nu se confunda termenul cu intrarile digitale! Deci, monitoarele digitale sunt monitoarele care au functiile de control realizate digital. Aceste functii de control pot fi: dimensiunile imaginii (atat pe verticala cat si pe orizontala), luminozitate, contrast, reglajele de culoare, reglajele de geometrie ale imaginii, frecventele de baleiere etc. Toate valorile de reglaj se pot memora intr-o unitate de memorie nevolatila. Atentie! Anumite descarcari accidentale, caderi de retea, etc. pot provoca stergerea memoriei. De regula monitoarele digitale au posibilitatile de reglaj afisate pe ecran (OSD) intr-un meniu de reglaje de exploatare. Cele mai evoluate au si un meniu service, pentru reglaje si depanari. In aceste meniuri nu se poate intra prea usor si sunt destinate celor capabili sa intervina in aceste reglaje. Etajele de control realizate cu microprocesor comunica cu placa video a calculatorului si prin intermediul busului serial VESA (DDC) face cunoscute posibilitatile de exploatare. La fel, microprocesorul analizeaza intrarea video pentru a detecta si selecta frecventele de baleiere potrivite. Aceste circuite din etajele de control rareori se defecteaza, iar cand se intampla, se pot detecta usor.

Schema bloc a unui monitor multiscan digital

Modul de operare a etajelor finale de linii la monitoarele multiscan

Monitoarele de calculator din ultimele generatii au rezolvata problema sincronizarii imaginii pentru afisarea imaginilor de diferite rezolutii prin metoda multiscan (multisincro, autoscan, etc). Ele sunt dotate cu circuite de detectare automata a frecventelor de baleiere ale semnalelor video prezente la intrare. Vom prezenta modul de operare a etajelor finale de linii la diferite frecvente de baleiere in conditiile in care valoarea HV si valoarea curentului prin bobinele de deflexie raman constante. Influenta frecventei de baleiere asupra inaltei tensiuni si etajului final linii Pentru a intelege modul in care energia din FBT se modifica odata cu frecventa trebuie luat in calcul timpul de conductie din transformatorul de linii determinat de un ciclu de linii orizontale. Diferentele de timpi si curenti comutati la frecventele de 15 si 30 KHz sunt exemplificate in desen.

Modul de operare a etajelor finale de linii la monitoarele multiscan

15 kHZ 30kHz

Modul de operare a etajelor finale de linii la monitoarele multiscan

In momentul in care tranzistorul final linii se deschide, tensiunea de alimentare B+ produce un curent crescator in infasurarea primara a transformatorului de linii. Acest curent crescator determina aparitia unui camp electromagnetic Pn Infasurare. Intensitatea acestui camp este direct proportionala cu cresterea curentului ce parcurge Infasurarea primara a transformatorului. Acest camp electromagnetic determina aparitia tensiunilor in infasurarile secundare ale transformatorului de linii. Nivelul tensiunilor induse in infasurarile secundare determina aparitia HV si a curentului pentru bobinele de deflexie. Pentru o intelegere mai usoara a operarii la diferite frecvente, putem considera cresterea curentului ce parcurge infasurarea principala ca fiind liniara. In modul normal de operare, aceasta crestere nu este perfect liniara datorita factorilor pasivi: rezistivitatea si capacitatea transformatorului de linii.

Modul de operare a etajelor finale de linii la monitoarele multiscan

Modul de operare a etajelor finale de linii la monitoarele multiscan

Astfel, la o frecventa de 15 KHz, tensiunea de alimentare B+ (100V) poate produce un curent cu valoarea de varf de 2A prin infasurarea primara a transformatorului. In conditii normale, tranzistorul final de linii conduce cca. 1/2 din durata unui ciclu de linii. Daca valoarea curentului creste liniar, in timpul de conductie al tranzistorului, rezulta o valoare medie de 0,5 A. La tensiunea de alimentare data (100V) rezulta o putere de 50W. O parte din aceasta putere este transferata in infasurarile secundare al transformatorului de linii iar capacitorul Ct determina aparitia HV si a curentului de deflexie. La frecventa de 30 KHz, timpul de conductie al tranzistorului final de linii se injumatateste. Prin reducerea timpului de conductie, se reduce si valoarea curentului prin infasurarea primara, la valoarea de cca. 1A, la aceeasi valoare a tensiunii de alimentare (B+ 100V). In comparatie cu timpul de conductie in cazul folosirii frecventei de 15 KHz, la frecventa de 30 KHz au loc doua cicluri de conductie in acelasi timp de 6,7 msec. Valoarea medie a curentului scade la valoarea de 0,25A iar valoarea puterii consumate scade la 25W. Aceasta inseamna ca valoarea medie a curentului folosit scade la jumatate. Deoarece am folosit pentru exemplu o crestere liniara a curentului, a rezultat o relatie liniara intre frecventa de oscilatie si energia consumata. Dar nu trebuie omis faptul ca aceste variatii nu sunt liniare (fapt aratat mai sus). In concluzie, orice crestere de frecventa determina o scadere a curentilor comutati prin tranzistorul final linii (si implicit puterea consumata) iar orice reducere a frecventei de baleiere conduce la o crestere a curentilor si energiei consumate. Energia consumata prin infasurarea primara a transformatorului final linii (in functie si de frecveta de comutatie) induce o tensiune si un curent alternativ in infasurarile secundare ale acestuia. Condensatorul Ct se incarca si descarca intr-un timp bine determinat, in functie de valoarea sa. Intensitatea campului magnetic determina valoarea tensiunii si a curentului de incarcare. Daca acest camp magnetic este rezultatul unei comutari la o frecventa de 15 KHz si o valoare medie de curent de 0,5A (in exemplul precedent) atunci valoarea tensiunii induse in infasurarile secundare ajung pana la o valoare data. La o frecventa de 30 KHz si o valoare medie a curentului de 0,25A valoarea tensiunii induse este mai mica.

Modul de operare a etajelor finale de linii la monitoarele multiscan

Modificarile de stare ale etajului final linii pentru reglarea HV si a curentilor de deflexie Pentru ca un etaj final de linii sa poata mentine un nivel constant al valorii inaltei tensiuni si a curentilor de deflexie energia electrica, pe ansamblul ei, trebuie sa fie suficient de mare. Pentru asigurarea nivelelor constante la iesire (inalta tensiune si curentii), in conditiile in care frecventa de oscilatie se modifica, sunt cunoscute patru metode: 1. Cresterea sau scaderea valorii tensiunii de alimentare B+ 2. Cresterea sau scaderea timpului de conductie al tranzistorului final linii. 3. Cresterea sau scaderea valorii capacitatii Ct. 4. Cresterea sau scaderea valorii inductantei infasurarii. Primele doua metode determina modificarile valorii curentului ce trece prin infasurarea primara. Daca valoarea medie a curentului ce trece prin infasurarea primara creste sau scade in aceeasi masura se modifica si valoarea campului magnetic indus. Valoarea curentului ce parcurge infasurarea primara a transformatorului de linii depinde direct proportional de valoarea tensiunii de alimentare B+, O valoare mai mare a tensiunii B+ determina o crestere mai accentuata a varfului de curent. O valoare mai mica a acestei tensiuni, determina o crestere mai lenta a valorii de varf a curentului. La fel si valoarea amplitudinii tensiunilor induse in infasurarile secundare este direct proportionala cu valoarea tensiunii de alimentare B+, Deci, pentru mentinerea constantei valorilor inaltei tensiuni si a curentilor de deflexie, la frecvente mai ridicate, nivelul tensiunii de alimentare B+ poate fi ridicat dupa necesitati. Valoarea curentului ce trece prin infasurarea primara a FBT depinde de valoarea timpului de conductie al tranzistorului H OUT. Daca tranzistorul este in starea de conductie 40 % din timpul unui ciclu de linii, curentul atinge o anumita valoare de varf. Daca tranzistorul este in starea de conductie 60 % din timpul unui ciclu de linii, valoarea curentului de varf a curentului va fi mult mai mare. Deci valoarea medie a curentului creste, determinand o crestere a valorii campului electromagnetic, determinand la randul lui o crestere a valorii tensiunilor induse in infasurarile secundare ale transformatorului de linii. Concluzia pe care o putem trage este ca prin modificarea timpului de conductie al tranzistorului final de linii se pot modifica valorile tensiunilor induse in infasurarile secundare. Prin modificarea valorii capacitorului Ct, se modifica in mod similar, valorile tensiunilor induse. O valoare mai mica a capacitatii condensatorului Ct, determina o crestere a frecventei de rezonanta , rezultand astfel o crestere a tensiunilor induse. O valoare mai mare a capacitatii determina o reducere a frecventei de rezonanta iar astfel scad valorile tensiunilor induse.

Modul de operare a etajelor finale de linii la monitoarele multiscan

Modul de operare a etajelor finale de linii la monitoarele multiscan

Exemple practice de etaje finale I

Modul de operare a etajelor finale de linii la monitoarele multiscan

Exemple practice de etaje finale II

Modul de operare a etajelor finale de linii la monitoarele multiscan

Exemple practice de etaje finale III
Aici, tensiunea de alimentare a etajului final linii (B+ 80V), este livrata de sursa de alimentare si este trecuta printr-un regulator serie ICO1, care este un circuit integrat regulator de tensiune. Tensiunea obtinuta la iesirea CI este aplicata pe infasurarea primara a FBT, prin care ajunge pe colectorul tranzistorului H OUT. Rezistorul R3 este un rezistor de sunt, pentru asigurarea tensiunii de pornire si reducerea puterii disipate pe capsula CI in operare normala. In conditii normale de operare, valoarea tensiunii B+ este reglata usor (fara modificari bruste) pentru a asigura valoarea constanta a HV si a curentului de deflexie. Un exemplu, pentru intelegere, este faptul cand pe ecran este redata o imagine cu mult alb, curentul consumat creste, iar compensarea energiei este realizata cu marirea tensiunii B+ cu IC01.

Baleajul Orizontal

Baleajul Orizontal
Avem schema simplificata a unui bloc baleaj orizontal din a carui componenta lipsesc unele piese fara de care nu ar putea functiona practic, insa ajuta la intelegerea schemei. De retinut! curentul din primarul transformatorului de linii NU are aceeasi intensitate cu cel din colectorul tranzistorului final linii! Sa consideram punct de pornire momentul in care incepe cursa inversa: 1 - La sfarsitul cursei directe curentul traverseaza primarul spre Q1. La inceputul cursei inverse Q1 se blocheaza. Datorita inductantei primarului FBT energia inmagazinata se transfera in condensatorul C2. Bobina primara si C2 formeaza un circuit rezonant datorita caruia tensiunea urca pana la 1000-1500V pe bornele lui C2 in timp ce curentul scade. 2 - Dupa ce se incarca condensatorul C2, procesul se inverseaza si incepe descarcarea lui prin bobina primara inspre B+, pana cand tensiunea pe borne atinge OV(deasemenea si tensiunea CE atinge OV). 3 - Daca nu ar exista dioda de recuperare (D1) tensiunea ar continua sa scada spre valori negative, continuand sa oscileze liber, insa dioda intra in conductie si blocheaza aceasta tendinta mentinand tensiunea in jur de OV. In aparatele ieftine sau cu diagonala mica, care nu necesita diferite corectii (E-W, etc..) dioda de recuperare poate fi inclusa in capsula tranzistorului final linii. Secventele 1-3 indeplinesc functiile de cursa inversa, inversand curentul in T1 si deasemenea in bobina de deflexie. In acest moment intregul curent de cursa inversa, inclusiv curentul bobinei de deflexie trece prin D1. 4 - La inceputul cursei directe tot curentul trece prin D1. Prin T2 de la B+ circula un curent linear crescator, in timp ce curentul prin D1 descreste. 5-Aproximativ la mijlocul cursei directe curentul trece prin zero schimbandu-si polaritatea din negativ in pozitiv. Dioda D1 se blocheaza si intra in conductie tranzistorul Q1 prin care trece curentul ; tranzistorul Q1 prin care trece curentul din B+, Localizarea punctului de trecere prin zero depinde de sarcina din secundar (curentul de fascicol). O marime mai mare a curentului de fascicol necesita o intrare in conductie mai devreme a tranzistorului final linii. 6 - In a doua parte a cursei directe curentul prin Q1 creste aproximativ linear. 7 - La sfarsitul cursei directe Q1 se blocheaza si tot ciclul se repeta. Tranzistorul are o perioada de cadere cu un interval de timp cuprins intre 3ns si 7ns, cauza din care comanda de blocare pe baza trebuie sa parvina inaintea terminarii cursei directe. Valoarea de varf a curentului de comanda pe baza si modul in care este aplicat determina ultima disipare de putere pe tranzistor. TIPS&TRICKS : Forma tensiunii si a curentului pe colectorul tranzistorului final linii poate sa ne dea intormatii deosebit de pretioase, insa ATENTIE! - se foloseste sonda 100:1 pentru a putea face fata celor 2kV. In lipsa acestei sonde se poate urmari semnalul si cu o sonda 1:1 sau 1:10,dar ATENTIE! - alimentand finalul linii cu o tensiune mult mai scazuta. Oricum nu trebuie uitat ca acest etaj este deosebit de periculos datorita curentilor si a tensiunilor mari.

Sursa de alimentare

Sursa de alimentare
Optocuploarele sunt des utilizate la realizarea surselor n comutatie mai ales pentru realizarea trecerilor de semnale dinspre sarcin sau partea secundar a sursei nspre etajul primar al acesteia. Prin folosirea optocuploarelor se realizeaz si izolarea galvanic dintre cele dou prti ale sursei. Gama de semnale care pot fi transmise de optocuploare poate cuprinde semnale analogice si semnale digitale. La sursele n comutatie semnalele folosite pot fi pentru controlul amplificrii, controlul tensiunilor secundare, sincronizri cu sarcina, realizarea buclei de reactie, etc. Optocuploarele sunt realizate (n cadrul aceleeasi capsule) cu o diod electroluminiscent (LED) si un fototranzistor cu un mediu de transfer a informatiei luminoase de la LED la fototranzistor. Acest mediu realizeaz si izolarea dintre cele dou prti de intrare si iesire a optocuplorului. Principala carateristic electric a optocuplorului este factorul de amplificare (CTR). Acesta reprezint valoarea de curent care poate fi livrat la iesire, raportat la curentul care parcurge LEDul. Factorul de amplificare este dat n procente. Factorul de transfer poate depinde direct de temperatur. Pentru compensarea acestui neajuns se foloseste de regul un amplificator de eroare pe iesirea optocuplorului. Cea mai rspndit metod de folosire a unui optocuplor n sursele n comutatie este prezentat n figura. n acest exemplu este folosit CI TL 431.

DEPANAREA MONITOARELOR
Primii pasi Unul dintre primii pasi, n momentul nceperii depanrii unui monitor ar fi verificarea . Sursa de semnal video este de regul placa video a calculatorului. A nu se omite (cablul de legtur) dintre placa video si monitor. La fel, este util a se verifica programul al plcii video si a setrilor corecte pentru monitorul folosit. De regul, este indicat a se lua n considerare, urmtoarele cele mai rspndite tipuri de defecte ale monitoarelor: 1 - Monitorul nu mai functioneaz. n majoritatea acestor cazuri defectele sunt localizate n sursa de alimentare sau etajul final linii 2 - Schimbri intermitente de culoare, luminozitate, dimensiuni sau geometrie. Pot fi provocate de legturi electrice (contacte) intermitente, defecte ale tensiunilor de alimentare ale etajelor sincro, video, corectii, baleiaje, etc., defecte ale componentelor pasive din etajele respective (n special capacitile), defecte ale semiconductoarelor, defecte ale CI. 3 - Umbre, desincronizri, imagini multiple, etc. De regul sunt cauzate de probleme a semnalului video de intrare. Pot fi provocate de legturi imperfecte ale cablului de legtur, lungimea excesiv a cablului, legturi de mas imperfecte, sau n ultim instant, probleme pe placa video. 4 - Magnetizarea ecranului Acest fapt poate duce la distorsiuni de culoare, imagini ptate, etc.

DEPANAREA MONITOARELOR
5 - Interferente perturbatoare ale imaginii Interferentele ce pot cauza distorsiuni ale imaginii pot fi de natur electric local sau extern. Interferentele de natur extern pot aprea din cauza plasrii monitorului n apropierea conductorilor electrici, aparate care opereaz la nalt frecvent aflate n aproprierea monitorului (ex. Telefoane celulare, statii radio, motoare electrice, diferite aparate electrice cu surse n comutatie, etc.).Interferenele electrice locale pot surveni n cazurile n care ecranajele cablurilor si a legturilor sunt deteriorate, filtraje pe alimentare devalorizate, legturi de mase ntrerupte, ecranaje lips, etc. Interferentele electrice se manifest prin umbre dinamice peste imagine, dungi nchise la culoare, distorsiuni fine ale imaginii, ondulatii, desincronizri, etc. 6 - Monitorul nu se sincronizeaz n acest caz, sursa defectului poate fi localizat ori n sursa de semnal video si conexiunile acesteia la monitor, sau n monitor. 7 Probleme de iluminare, contrast, focalizare Sint dese cazurile in care aceste probleme se pot rezolva prin simple reglaje (unele chiar si externe). In alte insa cazuri trebuiesc verificate circuitele care fac aceste reglaje. Problemele pot proveni si din CRT. 8 Probleme de culoare Multe probleme de culoare pot proveni din semnalul video, dar la fel de bine pot proveni din etajul final video sau din CRT. 9 Probleme generate de sursa de semnal Problemele generate de sursa de semnal video se pot manifesta in multe moduri, de la lipsa imaginii pina la defectarea etajului final linii.(in cazul semnalelor de Sincro H generate aiurea)

DEPANAREA MONITOARELOR
SFATURI PRACTICE IN DEPANARE: Atentie la capacitatile de valori mari care pot ramane incarcate datorita faptului ca monitorul nu functioneaza nu consuma energia. Este recomandat a se efectua determinari si masuratori cu aparatul scos de sub tensiune... Unde este cazul se recomanda utilizarea unui transformator separator de retea. Nu este recomandat a se efectua reparatii in stare de oboseala inaintata. Nu luati niciodata de bun nimic. Trebuie sa verificati totul, si sa va convingeti singuri.

DEPANAREA MONITOARELOR, Sursa de alimentare

Probleme ale etajului de alimentare

Monitoarele moderne au sursele de alimentare realizate n comutatie cu circuite de reactie, ce permit o larg plaj pentru tensiunea de retea, de la 110V la 250V. Etajele de alimentare asigur tensiunile de baz pentru etajele functionale ale monitorului. Tensiunea principal pe care o surs de alimentare o livreaz este notat de regul cu B+. Aceasta alimenteaz etajul final de linii, de unde se obtin tensiuni recuperate, necesare etajelor de mic putere. n cazul surselor de alimentare ce echipeaz monitoarele multiscan, acestea livreaz majoritatea (sau chiar n totalitate) tensiunilor reduse tensiunile recuperate din etajul final linii sunt mai putin (sau deloc) folosite. Din punct de vedere constructiv se disting trei tipuri de surse de alimentare pentru monitoarele moderne: 1 - surse de alimentare n comutatie separat, programabil (n functie de rezolutia de operare a monitorului) 2 - surse de alimentare n comutatie, care regleaz tensiunea principal B+ furnizat de ctre o surs primar 3 - surse de alimentare n comutatie, cu multiple tensiuni de iesire, selectate n functie de rezolutia de operare a monitorului.

DEPANAREA MONITOARELOR, Sursa de alimentare

Prtile componente ale unei surse de alimentare Toate sursele ce se gsesc n monitoarele de calculatoare au: - un etaj de pilotare a etajului de alimentare n comutatie (poate fi realizat cu componente discrete, CI sau CI hibride specializate). - un etaj final, care de regul este realizat cu un tranzistor de putere de nalt frecvent (comutatie) care poate fi bipolar sau MOSFET. - un transformator chopper. - un etaj divizor si redresor de tensiune, care asigur majoritatea tensiunilor de baz. - un circuit de demagnetizare a tubului cinescop (care poate fi realizat cu termistor sau posistor Positive Temperature Coefficient PTC). Unele monitoare au un buton separat de demagnetizare. - un circuit de pornire (amorsare) a etajului de linii, care poate fi realizat cu CI, etaj multivibrator cu componente discrete sau chiar un etaj comandat de intrarea video. - un circuit pentru starea de "standby" n cazul n care sursa principal nu are aceast facilitate. - comutator, releu sau triac pentru comutarea tensiunii de retea - etaj de filtrare a tensiunii de retea (filtre inductive, filtre capacitive, retele de filtrare) - etaj de redresare a tensiunii (punte redresoare sau diode, care au n parale capacitti de mic valoare pentru reducerea perturbatiilor de pe retea) - unul sau mai multe filtraje capacitive pentru filtrarea tensiunii redresate

DEPANAREA MONITOARELOR, Sursa de alimentare

Simptome ale defectarii surselor de alimentare De regula, cauzele defectarii unui etaj de alimentare sunt nelimitate ca numar. In cele ce urmeaza, va prezentam cele mai des intalnite tipuri de defecte ale acestora, pentru orientarea rapida a depanatorului: 1 - Monitorul nu functioneaza, nu se aude nici macar circuitul de demagnetizare, LED-ul indicator de pe panou nu lumineaza. Cauze posibile: - Intrerupere de retea, cablu de alimentare - comutator de retea defect - siguranta principala arsa. Acest fapt Inseamna, aproape sigur, un defect major intern al monitorului (scurtcircuit sau supra-sarcina) - defect intern al sursei 2 - Monitorul nu functioneaza, dar se aude zgomotul intermitent al sursei Cauze posibile: - consum exagerat pe iesirea sursei de alimentare (au intrat in functiune circuitele de protectie) - defect localizat in partea de putere a etajului final linii (intrerupere, scurtcicuitare, supratensiune) 3 - Miros de Incins, cantitati mici de fum sau descarcari electrice (scantei). Cauze posibile: - circuite sau componente degradate in sursa - circuite sau componente degradate pe partea de putere a etajului final linii - strapungeri sau scurtcircuitari intermitente in partea de HV. De regula aceste manifestari sunt urmare a unor scurtcircuitari ale componentelor aflate pe partea de consum ridicat (putere) a monitorului, iar circuitele de protectie sau elementele de protectie nu au ajuns cu parametrii la stadiul de declansare. 4 - Imagine instabila, vibratii, etc. Reglajele nu au efectui de a Inlatura aceasta manifestare. Cauze posibile: - zgomot provenit din circuitui de alimentare in urma defectarii unor etaje stabilizatoare de tensiune, filtre de tensiune depreciate sau elemente rezistive devalorizate - contacte imperfecte (incl. lipituri reci) 5 - Monitorul nu porneste imediat la punerea sub tensiune. Cauze posibile: - capacitoare din etajul de alimentare depreciate valoric - contacte imperfecte (cuple, lipituri reci) 6. Interactionarea reglajelor inderpendente (ex. reglarea luminozitatii duce la desincronizare). Cauze posibile: - tensiuni de alimentare reduse - limitari ale curentului tensiunii de alimentare - filtraje deteriorate - devalorizari ale rezistentelor de pe alimentare 7 - Lipsa imagine. Cauze posibile: - scurtcircuitarea tranzistorului final linii, care determina blocarea functionarii sursei - scurtcircuitarea unor spire din infasurarile de deflexie - scurtcircuitarea capacitatilor din partea de putere a etajului de deflexie pe orizontala - verificati sursa de semnal video Nota. Unele monitoare din ultima generatie, controlate de un procesor de comenzi si prevazute meniuri service, unde depanatorul poate afta date concrete si trimiteri la cauzele defectelor. Si aceasta doar in cazul in care monitoriul porneste!

DEPANAREA MONITOARELOR, Sursa de alimentare

Cauze ce pot determina defectarea surselor 1- Scurtcircuitarea tranzistorului final linii. Acesta determina arderea sigurantei de protectie, rezistoarelor fuzibile, diodei redresoare a tensiunii B+, etc. Deseori, in aceste cazuri, sursa face tentative de pornire, dar circuitele de protectie nu permit livrarea tensiunii B+. 2 - Scurtcircuitarea diodelor redresoare din partea secundara a sursei 3 - Scurtcircuit survenit intre spirele/infasurarile transformatorului de linii. Aici mai poate fi incadrat si scurtcircuitarea etajului de inalta tensiune al acestui transformator (reteaua divizoare pentru HV, focus, G2). Aceste defectari pot provoca deteriorarea tranzistorului final linii, generand la randul sau blocarea functionarii sursei. Atentie! Unele scurtcircuite sau scurgeri de curent in partea secundara a tranformatorului de linii (tensiuni ecuperate) pot sa nu determine pe moment defectarea sursei, dar in timp pot aparea probleme majore. 4 - Strapungerile tubului catodic pot provoca defecte majore in sursa de alimentare (si nu numai!). 5 - Defectarea oscilatorului de orizontala, a tranzistorului driver de etaj final linii, a transformatorului driver (de impulsuri) a tranzistorului final linii. 6 - Defectarea etajului de alimentare la pornire, cauzata de devalorizarea capacitatilor electrolitice. Acest fapt poate duce la supratensiuni periculoase pentru toate blocurile functionale, alimentate direct din sursa. 7 - Lipituri reci sau contacte imperfecte. Printre altele, efectele acestora pot duce la supraincalziri excesive si carbonizarea circuitului imprimat si exfolierea/intreruperea traseelor.

DEPANAREA MONITOARELOR, Sursa de alimentare

Depanarea surselor de monitoare Este imperios necesar ca inainte de a incepe depanarea sa decuplati cablul de legatura dintre monitor si calculator! Va poate costa o placa video sau chiar o placa de baza! Pentru inceput, este recomandat sa puteti decupla etajul de alimentare de la monitor si sa inspectati vizual si ohmetric starea sigurantelor, elementelor de protectie (inclusiv rezistoarele fuzibile) si semiconductorii din acest etaj. Treceti apoi la inspectarea capacitatilor electrolitice, care deseori sunt sursa majora a defectelor. Nu scapati din vedere capacitatile cu temperatura ridicata in functionare! - sunt cele mai susceptibile la devalorizari. Verificati deasemenea tranzistorul final sursa (care deseori poate fi un tranzistor MOSFET), diodele redresoare din etajul secundar al sursei (inclusiv protectiile si filtrajele liniilor redresate), rezistoarele de pornire a circuitelor de oscilatie ale sursei, contacte imperfecte. Atentie! Sunt cazuri in care sursele de alimentare in comutatie nu pornesc fara sarcina sau fara circuitele de reactie!

Se intalneste cazul in care dupa depanarea sursei, monitorul nu porneste, in schimb se and oscilatii de diferite frecvente. Aceasta poate sa insemne ca este o problema generata de valori reduse de tensiuni livrate sau derivate din sursa de alimentare (in unele cazuri poate sa apara o urma de rastru). In acest caz trebuie verificate tensiunile livrate de etajul secundar at sursei si etajul final linii. Cauze posibile: - tranzistorul final linii - rezistente fuzibile - etajul secundar de redresare/stabilizare a sursei - circuitui de amorsare a oscilatorului de - transformatorul de linii - circuitele de tensiuni recuperate din etajul final linii - capacitati si diode redresoare de pe bara principala (B+) scurtcircuitate - lipituri reci, contacte imperfecte De retinut este faptui ca orice deteriorare a sigurantei principale este cauzata de etajele de putere a monitorului - sursa de alimentare sau etajul final linii. 0 alta manifestare la repunerea sursei in circuit poate fi ca aceasta sa faca cateva tentative de pornire si pe urma sa se opreasca. in aceste cazuri, de regula, actioneaza circuitele de protectie la supratensiune. Cauze posibile: - blocarea etajului final linii - sarcina prea mare - tensiuni recuperate prea mari - tensiuni de alimentare prea ridicate pentru etajele de comenzi digitale.

DEPANAREA MONITOARELOR, Sursa de alimentare

Manifestarea in cazul in care sursa este functionala, monitorul nu porneste (sau ramane in standby).Cauze posibile: - in cazul in care pornirea este realizata cu un circuit de pornire (releu, triac, etc) se verifica circuitui de comanda. La monitoarele controlate de un microprocesor, acesta are de regula un pin care realizeaza pornirea/oprirea sursei (sau starea de standby). Acest pin comanda de regula un tranzistor care activeaza circuitui de pornire. defect in circuitui de amorsare a oscilatorului pe orizontala Atentie! Unii producatori de monitoare au prevazut un numar limitat de porniri/opriri a aparatului (fapt nedeclarat!). Circuitul de amorsare poate fi prevazut sa se defecteze la un anumit numar de cicluri! (proiectat la limita!). Acelasi lucru poate fi intalnit si in circuitul de pornire al sursei! - defect in oscilatorul de linii. Verificati prezenta tensiunii B+ pe colectorul tranzistorului final linii si impulsurile de comanda in baza - intreruperi pe circuitui de alimentare (5V) a partii logice - unele monitoare au realizata pornirea din etajul de intrare a semnalelor de la calculator. Verificati aceste conditii de pornire.

Manifestarea defectului care determina pornirea tarzie (intarziata) a monitorului.Cauze posibile: - devalorizarea unor capacitati din circuitui de pornire ("uscare") - defect termic la unele componente din etajul primaral sursei In aceste cazuri este recomandat ca sa se foloseasca spray-uri de racire sau un jet de aer cald, pentru localizarea componentelor devalorizate. Acest fenomen se poate intampla si in cazul in care monitorul a stat mai mult timp. - in momentui pornirii este livrat un impuls de tensiune prea ridicat care determina intrarea in functiune a circuitului de protectie la radiatii X (circuit situat de regula in partea secundara a etajului final) - lipituri reci (in unele cazuri chiar si contacte de proasta calitate in interiorul componentelor terminal-suprafata activa) - contacte proaste la cuple sau mufe de legatura. In timpul functionarii imaginea vibreaza, este instabila fata de diferite rezolutii, apar dungi intunecate defilante sau stationare pe imagine Cauze posibile: primul pas in aceste manifestari este sa se determine cauza defectului, care poate proveni din etajul de alimentare sau extern acestuia. Cauza externa poate proveni din: placa video, interferente electromagnetice, oscilatorul de linii. Cand aceste manifestari provin din etajul de alimentare trebuiesc identificate: capacitati devalorizate (in primul rand filtrajele de retea si filtrajele de iesire ale sursei), circuitui regulator al tensiunii B+, alte regulatoare de tensiune, rezistoare decalibrate (prin marirea valorii -"alungite"), contacte imperfecte. Manifestarea defectiunii care, la marirea luminozitatii sau a contrastului determina decuplarea monitorului. Cauze posibile: - sursa poate avea prevazut un circuit de protectie la un curent de fascicol prea ridicat (acest circuit poate fi localizat si in etajul de deflexie orizontala). Acest circuit poate fi decalibrat. - curent prea ridicat pe circuitui de curent de fascicol (verifica G2, reglajul general de luminozitate). Decuplati filamentui si verificati asa reglajele. - verificati sursa de tensiune pentru alimentarea circuitului de filament - posibil defect transformatorul de linii - verificati stabilitatea si valoare tensiunii B+ - verificati capacitatile electrolitice, diodele, rezistoarele - posibil contact imperfect

DEPANAREA MONITOARELOR, Sursa de alimentare

DEPANAREA MONITOARELOR, Sursa de alimentare

Aspecte importante de retinut 1. Comutatoarele de retea pot provoca multe neplaceri unui depanator de monitoare 2. Nu uitati! In multe cazuri functia de pornit/oprit este realizata prin circuit digital: procesor - etaj comanda - releu 3. Nu intotdeauna releele din sursa sunt pentru comutarea tensiunii de retea! Ele pot sa fie folosite pentru comutarea tensiunii B+ la diferite valori, necesare operarii la diferite frecvente de rezolutie 4. Aceste relee opereaza de regula la tensiuni de comanda de 6-12V. 5. Nu omiteti importanta surselor de "standby". 6. Pot exista cazuri in care pornirea monitorului este conditionata de existenta unui semnal de activare din semnalele video. 7. Nu minimalizati importanta sigurantelor! 8. Atentie la inlocuirea rezistoarelor fuzibile! Aceste sunt de regula simbolizate "FR" Fusable Resistor. Pot fi asemanate cu rezistoarele de putere, darau culori albastre sau gri, sau mai pot fi intalnite in capsule dreptunghiulare. Au o mare importanta in functionare si se recomanda inlocuirea doar cu valori si caracteristici identice! In acest caz "nu tin" improvizatiile!

Etajul de deflexii are trei parti distincte: 1. Etajul de deflexie orizontala Acest etaj asigura impulsurile de comanda a spotului de electroni pentru desfasurarea lui pe orizontala ecranului. Aceste impulsuri - in cazul monitoarelor - pot avea frecvente cuprinse intre 15 si 100 KHz (in unele cazuri si peste), depinzand de rezolutia necesara redarii imaginii. 2. Etajul de deflexie verticala Acest etaj asigura impulsurile de comanda de desfasurare a spotului de electroni pe verticala ecranului. Impulsurile de desfasurare pe verticala pot avea frecvente cuprinse intre 50 si 120 Hz (sau chiar mai mari). 3. Etajul sincroprocesor Acest etaj are rolul de a asigura comanda etajelorde deflexie orizontala si verticala. Comanda acestora se realizeaza in functie de impulsurile de sincronizare decodificate din semnalele video. Acest etaj poate accepta diferite moduri de semnale pentru asigurarea comenzii deflexiilor . Acest etaj preia semnalele compozite si extrage semnalele separate de sincronizare verticala si orizontala, cu care comanda respectivele etaje de deflexie. In cazul monitoarelor multiscan complexitatea circutelor de deflexie create direct proportional cu plaja de frecvente pe care le recunoaste. Pentru exemplificare, la diferite rezolutii, etajele de deflexie trebuie sa opereze la frecvente precise, toleranta fiind aproape exclusa, datorita rigurozitatii necesare redarii imaginii, astfel valorile frecventelor pentru diferite moduri sunt: MDA - b.v. 50 Hz b.o. 18,43 KHz, CGA - b.v. 60 Hz b.o. 15,75 KHz, EGA - b.v. 60 Hz b.o. 15,75 - 21,85 KHz, VGA - b.v. 60 - 70 Hz b.o. 31,4 KHz, SVGA (800x600) b.v. 50 75 Hz b.o. 35 - 40 KHz, SVGA (1024x768) b.v. 43 - 75 KHz b.o. 43 - 52 KHz, SVGA (1280x1024) b.v. 60 - 75 Hz b.o. 64 72 KHz. Monitoare cu frecventa fixa (Workstation) b.v. 60 - 76 Hz b.o. 64 102 KHz. Astfel, referitor la etajele finale de deflexie, la monitoarele multiscan, exista diferite solutii de rezolvare a operarii la frecvente de baleiere variate: prin comutarea (selectarea) tensiunii de alimentare B+ cu relee sau circuite electronice, prin modificarea valorii inducantei infasurarii primare a transformatorului de linii sau prin modificarea timpilor de conductie ai tranzistorului final linii. De regula defectele din aceste etaje nu pot fi depistate usor fara schemele de rigoare. In aceste etaje se regasesc circuite si inductante pentru realizarea geometriei corectiilorde imagine. Blocurile functionale in care trebuiesc identificate defectele etajului de deflexie sunt: - etajul sincroseparator - aici pot interveni probleme legate de detectarea corecta si separarea semnalelor de sincronizare, polaritatea acestora, comanda deflexiei verticale si a celei orizontale - etajul oscilator de orizontala, care furnizeaza impulsurile de comanda pentru etajul final linii - etajul de comanda si etajul final linii - transformatorul de linii (FBT) - etajul de inalta tensiune (HV) - etajul oscilator de verticala, care furnizeaza impulsurile pentru comanda etajului final B.V. - etajul final de B.V. - circuitele de corectie si reglaje - bobinele de deflexie - etajul de control automat al frecventei de baleiere (de regula realizat cu un procesor de semnal sau comandat de catre un microprocesor) - acesta poate chiar si memora valorile frecventelor de baleiere - anumite circuite de comutare (cele mai des intalnite sunt releele).

DEPANAREA MONITOARELOR, Deflexia

Defecte tipice in etajele de deflexie 1 - Imagine deplasata fata de centrul ecranului. Cauze posibile: - setare incorecta a driverului de monitor pentru diverse aplicatii (DOS, WINDOWS) - dereglare sau defect in etajul sincroseparator (dereglari de faza H sau pozitia pe orizontala) - in unele cazuri pot fi probleme de ecranari - defect in etajul de detectare automata a frecventei (la monitoarele multiscan) - valoare incorecta a tensiunii de alimentare a etajului final linii vezi valoarea tensiunii B+ - setare incorecta a tensiunii de alimentare a etajului final linii - comanda defectuoasa in cazul in care este folosit un microprocesor de selectare (incercati resetarea valorilor) - semnale video denaturate/perturbate provenite din placa video a calculatorului - pene de contact/contacte imperfecte la cuple sau pe trasee 2 - Imagine redusa. Cauze posibile: - nu intotdeauna este un defect de monitor. Verificati suprafata afisata. Nu intotdeauna corespunde cu diagonala ecranului (mai ales la monitoarele din generatii mai vechi) - verificati setarile driverului de monitor - posibil valoare redusa a tensiunii de alimentare a etajului final linii B+ - capacitate devalorizata (inclusiv cele de decuplare) in etajul final linii (acestea provoaca de regula micsorari neliniare) - etajele de selectie a frecventelor de operare - intrerupere la una din infasurarile bobinei de deflexie (la multe monitoare bobina de deflexie pe orizontala poate avea mai multe infasurari in paralel) Cauze posibile: - defectarea tranzistorului final linii - etajul de comanda a tranzistorului final linii (de regula tranzistor bipolar si transformator separator) - transformatorul de linii - defect in etajul secundar al transformatorului de linii - intrarea in functiune a circuitelor de protectie la supratensiune, supracurent, etc. - contacte defectuoase

DEPANAREA MONITOARELOR, Deflexia

3 - Dimensiunile imaginii se modifica. Cauze posibile: - daca nu este problema cu sursa de semnal video (placa video) atunci aproape sigur problema parvine din etajul de alimentare - deriva termica la unele componente active din etajul final linii - in cazul in care se creste valoarea luminozitatii dimensiunea imaginii scade (sau invers) poate fi suspectat etajul de inalta tensiune - transformatorul de linii - pana de contact Nota! In cazul unor monitoare sunt acceptate modificari ale dimensiunii imaginii in proportie de 1-2% si aceasta deorece producatorul nu a folosit componente sortate 4 - Imagine comprimata pc laterale. Cauze posibile: - capacitate devalorizata in circuitul de corectie S - capacitati devalorizate in circuitul bobinelor de deflexie sau in jurul tranzistorului final linii - circuitele de corectie nu lucreaza liniar 5 - Imagine restransa pe orizontala. Cauze posibile: - defect circuitui de alimentare a etajului final linii - defect in etajul de detectie a frecventei de operare - defect in circuitui bobinelor de deflexie - comanda incorecta a etajului final linii - capacitate devalorizata in circuitui etajului final linii (de regula capacitate de inalta frecventa, nepolarizata, in jurul tranzistorului final linii) - la unele modele de monitoare poate fi un defect general de bobina de liniaritate orizontala (sau in circuitui electric al acesteia) - contacte imperfecte 6 - Imagine insuficient desfasurata. Cauze posibile: - problema de alimentare, tensiuni prea reduse - circuite de corectie defecte (Est-Vest) - inalta tensiune cu valoare marita (comanda etaj final linii defectuoasa) - sarcina prea mare pe partea secundara a transformatorului de linii - in unele cazuri, defect de sincronizare, de regula dupa incalzire - oscilatorul de linii

DEPANAREA MONITOARELOR, Deflexia

Acest tip de defect reprezinta de regula faptul ca oscilatorul de linii nu mai lucreaza sincronizat. Factorul de multiplicare al deplasarii frecventei de oscilatie (fata de imp. de sincronizare) este egal cu numarul complet de imagini afisate. Cauze posibile: - impulsuri sincro din semnalul de intrare denaturate (vezi si sursa de semnal) - etajul sincro defect - etajul video defect (in cazul in care apar doua trei imagini multiple) 8 - Parte din imagine lipsa (portiunea de imagine afisata nu este distorsionata). Cauze posibile: - tensiunea de alimentare a etajului de deflexie verticala insuficienta (vezi capacitatile si diodele din circuitui de alimentare al acestui etaj) - etajul sincro defect - verificati semnalul video de intrare 9 - Monitorul nu se sincronizcaza. Cauze posibile: - verificati existenta semnalelor de sincronizare la intrare. Astfel, pentru cupla VGAHD15-pinii 13 (sincro H) si 14 (sincro V), pentru cuple de tipul BNC verificati intrarile sincro H si sincro V, sau (unde este cazul) corectitudinea semnalului G+sinc. - defect in etajul sincro - defect in oscilatorul de linii sau de verticala - verificati sursa de semnal video - verificati setarile soft a driver-ului de monitor - pana de incalzire in etajele de sincronizare (H sau V sau sincroseparator) - contacte imperfecte (verificati ecranajele cablurilor de legatura) 10 - Linie verticala. Atentie! Reduceti luminozitatea (chiar si G2) pana la nivelul la care linia abia devine vizibila, pentru a preintampina distrugerea luminoforului din zona iluminata puternic!. Cauze posibile: - verificati legaturile bobinei de deflexie - verificati bobinele de liniaritate orizontala - contacte electrice intrerupte De retinut! In acest caz toate etajele de deflexie lucreaza (inclusiv transformatorul de linii) si este aproape sigur ca nu aveti element activ (Cl sau tranzistor) defect.

DEPANAREA MONITOARELOR, Deflexia

DEPANAREA MONITOARELOR, Deflexia

11 - Linie orizontala (vedeti precautiile de la pct. precedent). Cauze posibile: - contact imperfect la bobinele de deflexie - In unele monitoare este prevazut un comutator service care poate intrerupe deflexia pe verticala. Verificati pozitia si contactele acestuia - pene de contact in jurul componentelor de putere din etajul B.V. (lipituri reci, trasee intrerupte) - defect etajul final B.V. (tranzistoare sau Cl) - capacitati sau diode defecte in etajul B.V. - lipsa tensiune de alimentare B.V. - lipsa impuls de sincronizare verticala 12 - Bare luminoase sau intunecate (verticale sau orizontale) pe margini. Cauze posibile: - sursa de semnal video (placa video) - etajele de deflexie (inductante sau capacitoare) - tensiuni de alimentare incorecte valoric - reglaje de incadrare, dimensiuni sau pozitie sau circuitele acestora - amplificatorul video (de obicei in etajul final) - capacitatile de filtrare - legaturi (cabluri) imperfecte (verificati si ecranajele) 13 - Imagine redusa pe verticala (distorsionata sau nu). Cauze posibile: - verificati sursa de semnal video (setari) - capacitati devalorizate in etajul B.V - circuitele dintre etajul B.V si transformatorul de linii (diode, rezistente) - oscilatorul de verticala - etajul final B.V. (Cl sau tranzistoare) - in unele cazuri infasurarea de deflexie pe verticala (unde este cazul verificati si rezistenta de atenuare - tipic 500 ohmi - legata in paralel cu infasurarea) - contacte imperfecte (ex. semireglabilele)

DEPANAREA MONITOARELOR, Deflexia

14 - Tranzistorul final linii defect. In aceste cazuri, diversitatea cauzelor este foarte mare, incepand cu calitatea slaba a semiconductorului si neincadrarea lui in parametrii necesari (caracteristici electrice) si terminand cu cele mai mici amanunte de functionare. Cauze posibile: - impulsuri de comanda incorecte - tensiune prea mare de alimentare (pe colector) - diodele si capacitatile de protectie ale acestuia defecte - intrerupere transfer termic catre radiator - scurtcircuitarea tubului cinescop - scurtcircuitarea sau (intreruperea) transformatorului de linii - setare incorecta a rezolutiei - pene de contact (in special lipituri reci) - intreruperi ale rezistentelor din circuitul final linii - intreruperi ale bobinei de deflexie - capacitati devalorizate Nota. in multe cazuri, se inlocuieste corect tranzistorul final linii iar dupa un timp (o ora, o zi, o saptamana, etc.) se distruge. Gasirea cauzelor de defectare este mai dificila, datorita necesitatii urmaririi in functionare a monitorului. Nu trebuie sa excludeti posibilitatea ca unele componente sa se scurtcircuiteze temporar (ex. tubul cinescop), fapt extrem de greu de detectat, pene de contact bine camuflate, defect de sursa (in special filtraje si circuite stabilizatoare), impulsuri de comanda incorecte (care pot duce la supraincalzirea tranzistorului final linii si distrugerea lui in timp), scurtcircuitarea a doua spire din bobina de deflexie poate duce la un consum marit de curent si de aici distrugerea in timp a tranzistorului, devalorizarea capacitatii de decuplare (in paralel cu tranzistorul) si un amanunt care nu ar trebui neglijat: unii producatori de monitoare proiecteaza la limita etajul final linii iar de aici provin o multime de necazuri. Se poate incerca (la defectari repetate si neexistand alte cauze) o marire a suprafetei radiatorului sau montarea unei rezistente (a carei valoare trebuie etatonata de la 2 la 22 ohmi - nu in toate cazurile!) intre baza tranzistorului final linii si masa. Atentie! Incepeti cu valorile mai mari pentru tatonari! Verificati constanta impulsurilor de comanda a tranzistorului final linii (cu un osciloscop) - s-ar putea sa aveti surprize! Verificati temperatura de lucru a tranzistorului final linii. La inlocuirea tranzistorului final linii trebuie sa va asigurati ca tranzistorul nou corespunde din punct de vedere al caracteristicilor si conditiilor de operare! De regula, aceste tranzistoare sunt special concepute pentru etaje finale linii iar echivalente sunt putine ca numar. Cand inlocuiti tranzistorul final linii verificati si potrivirea timpilor de comutare.0 nepotrivire poate duce la distrugerea tranzistorului, daca nu imediat, atunci in timp, sigur. Nu omiteti sa refaceti legatura cu radiatorul (folosind si pasta siliconica). La fel ca orice alta caracteristica, transferul termic este important. In cazul in care testati un monitor la un calculator si nu cunoasteti posibilitatile sale de rezolutie, este recomandabil sa incepeti cu rezolutia cea mai scazuta (setata din programul placii video) pentru ca s-ar putea ca din cauza unei frecvente prea ridicate de comanda a tranzistorului final linii acesta sa se distruga foarte rapid.

DEPANAREA MONITOARELOR, Deflexia

15 - Defecte de corectie a imaginii. Cauze posibile: - defect m circuitele de corectie S (care pot fi realizate cu circuite dinamice sau rezonante) - defect m circuitui de corectie est-vest (de regula tranzistorul final al circutului) - Cl de corectie - diode defecte - capacitati devalorizate in etajul secundar al transformatorului de linii - intreruperi ale bobinelor de corectie (au valorile cuprinse de regula intre 5 si 15 ohmi) - defecte de izolatie la acestea - contacte imperfecte

DEPANAREA MONITOARELOR, Modulul video

Modul de operare a etajului final video intr-un monitor Multiscan Pentru exemplificarea modului de operare a unui etaj final video pentru monitoare de inalta rezolutie am ales un monitor cu diagonala mare a ecranului (21") cu o rezolutie de 1600x1280. La aceasta rezolutie, este necesara un semnal video cu o largime de banda de 160 Mhz. Pentru aceasta rezolutie timpul de activare a unui pixel este de 6,25 nsec. Frecventele de baleiere sunt de 74 Khz pe orizontala si 60 Hz pe verticala. Pentru aceste conditii de operare este necesar ca timpul de comanda al unui catod sa fie mai mic de 4 nsec. De regula, semnalele video au valoarea de 1Vvv. Pentru a putea comanda catozii de culoare este nevoie ca semnalul sa aiba valori cuprinse intre 40 si 60Vvv. Pentru atingerea acestor valori este necesara amplificarea semnalelor video in doua etape: - prima etapa este realizata prin folosirea unui preamplificator care realizeaza amplificarea de la valoarea de 1Vvv la 4-6Vvv. - a doua etapa este amplificarea in tensiune a semnaleleor de valoarea de 4-6Vvv la valori de 4060Vvv. 1. Etajul preamplificator La iesirea din acest etaj semnalul video amplificat are valori de pana la 4Vvv. 2. Etajul final de comanda al tubului cinescop Pentru realizarea comenzii catozilor de culoare este necesara o valoare de semnal cuprinsa Tntre 40 si 60Vvv. Pentru monitoarele de inalta rezolutie este necesara folosirea cate unui amplificator separat pe fiecare canal de culoare, avand in vedere frecventele ridicate de operare si valorile mari de tensiune folosite.

DEPANAREA MONITOARELOR, Modulul video

Defecte tipice etajelor finale video. Cauzalitatea defectelor tipice In cazul in care monitorul functioneaza functioneaza (sursa, liniile, etajul de control) iar ecranul ramane negru, fara imagine, este recomandata determinarea daca exista rastru. Daca bine sa determinam daca nu cumva calculatorul a intrat in starea de standby (power save mode). In aceasta stare nu exista semnale video catre monitor. In cazul in care nu este rastru se pun urmatoarele probleme: - daca se poate obtine rastru prin cresterea tensiunii G2 - daca filamentul tubului cinescop este alimentat - daca este prezenta inalta tensiune. Cauzele posibile care determina lipsa rastrului ar fi: - lipsa tensiunii de alimentare a grilelor G1 si G2 - lipsa alimentarii filamentului sau intreruperea acestuia - lipsa alimentarii etajului final video - defectarea etajului final video - blocarea etajului final video. Blocarea etajului final video poate proveni de pentru protejarea tubului cinescop, din circuitui de protectie al radiatiilorX, lipsa semnalelor video de la placa video, defect al etajului video, diverse pene de contact. In cazul in care avem de-a face cu monitoare cu control digital al functiilor, trebuiesc verificate circuitele de comanda a digitale si etajele analogice. La inceputui depanarii, cand cauzele nu pot fi depistate facil este recomandat ca monitorul sa fie incercat si pe alta sursa de semnal video (alt calculator). Un alt tip de defecte cu manifestare pe imagine sint defectele de culoare. Aici paleta de manifestari este mai vasta. Unele drivere de monitoare pot sa cauzeze lipsa de culori. Verificati setarile si conditiile de operare a monitoarelor. Venficati, in cazul in care exista, setarile mecanice din microswitch-uri - posibil contacte imperfecte sau o mana "dibace" le-a deplasat. In unele cazuri se pot intaini nepotriviri dintre placi video si monitoare. Cazurile in care una din culori este prea stearsa sau prea intensa pot fi generate de reglaje de balans de culoare, nivel de culoare sau nivelul amplificarii pe culoarea respectiva, in aceste cazuri este bine de determinat daca anomalia respectiva se manifesta in alb sau in negru. Astfel, trebuiesc verificate: - conexiunile cablurilor viceo(pini oxidati, contacte imperfecte, lipituri reci, intreruperi) - conexiunile placii etajului final video, conexiunile la tubul dnescop (pinii de catozi) sau componente defecte pe placa etajului final video - placa video (grafica) defecta sau setare incorecta a driver-ului - slabirea emisiei de electroni a tubului cinescop.

DEPANAREA MONITOARELOR, Modulul video

Recomandan pentru depanare: 1 - Palpairi ale culorilor, disparitii: posibil ca defectele sa fie determinate de componente defecte, localizate in etajul final video. In cazul in care culoarea dispare si reapare la un interval de 10-15 sec probabil defectul este localizat in tub. - verificati daca toate trei filamentele ard continuu - verificati lipiturile pe partea de alimentare cu tensiune ridicata a etajului final video - verificati traseele de alimentare si comanda a catozilor, posibil carbonizate -verificati soclul tubului cinescop, sau pinii tubului cinescop 2. Dubluri, umbre, striatii ale imaginii pe verticala De regula nu sunt defecte de monitor. Aceste manifestari sunt cauzate de obicei de deficientele de cabluri sau legaturi. Trebuie venficate liniile de legatura ale semnalelor video, inclusiv adaptable de impedanta ale acestora, care in general sunt de 75 de ohmi. In cazul folosirii cablunlor de semnal RGB, verificati cablurile si legaturile de masa ale acestora.. 3. Aparitia unor umbre verticale vizibile mai ales pe fond alb, culorile pline apar prea luminoase sau prea intunecate: prin reglarea contrastului si a din etajul de preamplificare a semnalului video. In aceste cazuri verificati alimentarea acestor etaje posibil capacitati de filtrare uscate. La fel sunt posibile devalorizari ale capacitatilor de cuplaj de pe semnalul video (insa acestea nu pe toate trei deodata). Mai rar, dar este posibil, ca manifestarea sa provina din tubul cinescop.