6. SISTEME DE ACHIZIŢIE DE DATE.

SISTEME INTEGRATE DE MĂSURARE

6.1. INTRODUCERE. GENERALITĂŢI. CLASIFICĂRI

O importanţa deosebită este acordată in zilele noastre utilizarii calculatorului in

prelucrarea numerică a datelor disponibile in urma masurării unor parametrii fizici ai
diferitelor procese industriale si nu numai. Calculatorul poate fii privit ca un sistem de
prelucrare numerică constituit pe baza utilizarii unui circuit integrat pe scara larga de
tip microprocesor, microcontroler sau procesor numeric de semnal. In majoritatea
aplicatiilor se pune problema de a se obţine informaţii despre aceste procese fizice
in vederea memorării si redării pentru comunicatie sau pentru control. Un astfel de
proces este caracterizat prin mărimi fizice care ulterior pot fii transformatein semnale
electrice analogice utilizand traductoare. Prelucrarea acestor semnale se poate face
utilizand tehnici analogice sau numerice. In vederea unei prelucrari numerice este
necesara transformarea semnalelor in semnale numerice cu un sistem de achizitie
date.

Sistemele de achiziţie de date sunt sisteme complexe de supraveghere a unor

procese in care intervin, de regula, mai multe mărimi fizice. Ele realizează
prelevarea, prin intermediul unor traductoare adecvate, de semnale analogice sau
numerice (in funcţie de natura traductorului), in scopul memorării, transmiterii sau
prelucrarii informatiei achizitionate. Memorarea poate fi făcuta direct sau dupa
prelucrarea datelor, pe intervale de timp mai lungi, medii sau scurte. Transmiterea
datelor e necesar a fi facută pe distante mai lungi sau mai scurte. .

    Prelucrarea informatiei poate consta in operatii simple (comparari), pâna la

prelucrari matematice complicate (integrari, diferentieri, medieri, calcul de
transformate Fourier, etc.). Scopul prelucrarii diferă de la caz la caz: comanda unui
proces (industrial, militar, de cercetare), sau numai informare asupra evolutiei
procesului prin vizualizarea datelor. Operaţia cea mai importanta este conversia
analog – numerică, realizata cu unul sau mai multe circuite. In funcţie de tipul
aplicatiei mai pot fi necesare si alte circuite analogice de prelucrare.
.
    Este necesară supunerea semnalelor, provenite de la iesirea traductoarelor,
unor transformari primare si transformate in tensiuni electrice. Trasformări cum ar fi:
atenuarea, filtrarea, amplificarea, izolarea, conversia tensiune-current, etc. sunt
realizate la nivelul blocurilor de circuitelor de condiţionare. Semnalele numerica se
obţin prin prelevarea la un moment dat a valorii semnalelor analogice si conversia
acestor esantioane in semnale numerice cu ajutorul circuitelor de eşantionare si
memorare si circuitelor de conversie analog numerica. Funcţiile executate de
sistemul de prelucrare numerica pot fi de filtrare numerica, identificare, reprezentare
in domeniul frcventa, clasificare, etc. In urma acestor operatii numerice se obtin
semnale numerice prelucrate care contin informaţii despre procesul fizic scopul fiind
acela de a monitoriza, sau controla procesele. Semnalele electrice obţinute vor
actiona asupra elementelor de executie: motoare, relee, etc. Ce intervin in
desfăsurarea proceselor pe baza buclelor de reglare.

Configuraţia si tipurile de circuite utilizate intr-un sistem de achizitie de date –

SAD – depind de o serie de factori:

 rezoluţia si precizia cu care se cere realizarea conversiei A/N;

 numărul de canale analogice investigate;

 frecvenţa de esantionare pe fiecare canal;

 capacitatea sistemului de prelucrare in timp real a datelor;

 necesitatea conditionarii (adaptarii) semnalului analogic de intrare.

    Datele achizitionate pot fi:

 analogice (tensiuni, curenţi – continue sau alternative) si reprezinta, de
regula, iesirile unor traductoare ce supraveghează marimile care intervin in
procesul condus;
 numerice, provenind de la traductoare cu iesire numerica sau de la alte
echipamente implicate in desfasurarea procesului.

    SAD va fi prevazut deci cu un numar corespunzator de intrări adecvate acestor

date:
 intrari analogice;
 intrari numerice.
    Alta operaţie frecvent intâlnita in SAD este esantionarea si memorarea temporara
a esantioanelor prelevate. Frecvenţa de esantionare se stabileste in functie de:
 spectrul de frecvenţă al semnalelor de intrare;
 viteza de lucru a convertorului A/N;

 precizia impusă procesului de prelucrare.

    O frecventa minimă si care permite determinarea parametrilor statistici ai

semnalului este dublul frecvenţei maxime din spectrul acestui semnal. Dacă se cere
ca esantioanele prelevate sa reprezinte cu suficientă precizie un semnal continuu de
la intrare, fara a mai calcula valori intermediare esantioanelor prelevate, frecvenţa de
esantionare trebuie sa fie de cel putin 8…10 ori mai mare decât frecventa celei mai
inalte armonici. Perioada de esantionare nu poate fi mai mica decât timpul de
conversie.
    Inaintea esantionării, semnalele analogice sunt supuse unor operatii de
adaptare cu sistemul de prelucrare, numite generic condiţionare. Acestea pot fi:
 amplificare/atenuare cu câstig programabil;
 amplificare cu izolare galvanica;

 comutare automată a intervalelor de masurare;

 compresie logaritmica;

 filtrare;

 conversie tensiune - frecventa;

 conversie curent – tensiune.

6.2. CLASIFICARI ALE SISTEMELOR DE ACHIZITII DATE

1. Dupa condiţiile de mediu in care lucrează:

 sisteme destinate unor medii favorabile (laborator),

 SAD destinate utilizării in condiţii grele de lucru (echipamente militare,
instalatii telecomandate, anumite procese industriale, etc.).
2. Dupa numarul de canale supravegheate:

 monocanal, cu una din variantele:

o numai circuite pentru conversia directă a semnalului;

o preamplificator urmat de circuitele de conversie;

o preamplificator, circuite de eşantionare-memorare, urmate de circuite

de conversie;

o preamplificator, circuite de condiţionare a semnalului si una din

variantele anterioare;

 SAD multicanal in una din variantele:

o cu multiplexarea iesirilor unor convertoare analog-numerice, fiecare

convertor corespunzând unui canal;

o cu multiplexarea intrarilor circuitelor de eşantionare-memorare (S/H –

sample and hold –engl.);

o sisteme de achiziţie destinate multiplexarii semnalelor de nivel scazut.

7. STRUCTURA UNUI SISTEM DE PRELUCRARE NUMERICĂ PENTRU

CONTROLUL UNUI PROCES FIZIC:
 Fig. 7.
7.1. SAD CU UN SINGUR CANAL (MONOCANAL)

    Este varianta cea mai simplă, conţinând un singur CAN si având schema
minimală din Fig. 7.1.b, in care:

 CAN – convertor analog-numeric;

 MT- memorie tampon;

 DC – dispozitiv comanda.

Frecvenţa maximă a semnalului de intrare, la care variaţia semnalului de

intrare pe durata unui ciclu de conversie Tc nu depăseste 1 LSB (Last Significant Bit-
bit de semnificaţie minimă - engl.), pentru a evita erori grosolane, este:

2   N1 
fmax 
π TC

unde N este numărul de ranguri binare al convertorului, T c durata conversiei.

Fig. 7.1.a.

Sistemele cu conversie directă se folosesc când semnalul analogic ar trebui

transmis printr-un mediu cu perturbaţii puternice si se amplaseaza direct lângă sursa
de semnal.

Structura standard a sistemului de achiziţie cu un semnal analogic de intrare:

 Fig. 7.1.b

Componentele schemei bloc si functiile lor principale sunt:

- Traductorul: este compus din doua blocuri principale: elmentul sensibil si
adaptorul. Elementul sensibil (senzorul) poate fi de tip parametric (inductiv,capacitiv,
rezistiv, etc.) sau de tip generator (piezoelectric, termocuplu, tahogenerator).
Adaptorul este circuitul care realizeaza transformarea primara in semnal electric
cum ar fi: oscilatoare, amplificatoare de sarcina, punte Wheastone, etc. In actualitate
exista tendinta realizarii de traductoare „inteligente” care sa contina si alte blocuri
incorporate cum ar fi: filtre, circuite de esantinare si chiar de conversie analog-
numerica. Semnalul generat este de natura electrica (tensiune sau curent)
proportional cu marimea fizica masurata.
- Filtru de intrare: cuprinde un filtru trece jos cu rol de a eliminare a efectelor
de aliere care rezulta din conversia analog-numerica a semnalului analogic.
- Circuite de conditionare a semnalelor: contine circuite care realizeaza
prelucrarea analogica: amplificatoare, circuite de conversie analogica, circuite de
izolare, etc. Daca este utilizat un amplificator cu castig programabil acesta poate
permite marirea gamei dinamice a semnalului de intrare. Gama dinamica (G) poate fi
exprimata in functie de valoarea maxima a semnalului de intrare U imind rezultand:
Ui max
G  20 log
Ui min d
- Circuite de esantionare si memorare: are rolul de prelevare de esantioane din
semnalul de convertit in vederea conversiei analog-numerice. Frecventa semnalului
de esantionare si memorare (SE/M) trebuie sa respecte conditia Nyquist din teorema
esantionarii a lui Shannon:

fE/M › 2fUi
in practica aceasta frecventa se ia de 10 ori mai mare.
- Convertorul analog-numeric: realizeaza conversia analog-numerica a
semnalului analogic esantionat. Infunctie de precizia si viteza de l;ucru a aplicatieise
pot alege diferite variante: CAN cparalel, CAN cu aproximatii succesive, CAN serie-
paralel, CAN delta-sigma, etc. Ingeneral circuitul trebuie sa fie capabil sa genereze
catre SPN un semnal de sfarsit conversie (END CONV.) sisa fie controlat de SPN
prin START CONV. Rezultatul conversiei apare sub forma unei segvente binare pe
N biti.
7.1.1. SISTEME CU PREAMPLIFICARE SI CONVERSIE DIRECTA

    Tensiunile de intrare sunt in game standardizate. Modificarea acestei game se poate
face prin modificarea factorului de amplificare al unui AO sau amplificator diferential
instrumental pentru semnale foarte mici sau având o componenta de mod comun insemnata,
ori amplificator de izolare cu cuplaj prin transformator sau prin elemente electrooptice,
pentru separare galvanica.

7.1.2. SISTEME UTILIZÂND CIRCUITE DE ESANTIONARE SI MEMORARE

Fig. 7.1.2.

Aceste circuite asigura o crestere a vitezei de variaţie admise a semnalului supus

conversiei, fară diminuarea preciziei.
  PA – preamplificator;
 CEM – circuit de esantionare – memorare.

Intre doua conversii succesive, CEM urmăreşte variaţiile semnalului de

intrare. Inainte de initierea conversiei, CEM este trecut in starea de memorare in
care ofera la iesire valoarea momentană a semnalului de intrare de la sfârsitul etapei
de urmarire. Starea de memorare se mentine pe toată durata conversiei. Astfel
precizia CAN nu este afectată, indiferent de viteza de variaţie a semnalului de intrare
si de tipul de CAN folosit. La eşantionare cu o frecvenţa prea scazută, in semnalul
rezultat apare o componenta de JF suparătoare, denumita semnal alias, si care
trebuie rejectat, prin filtrare.

7.2. SISTEME DE ACHIZITIE MULTICANAL

7.2.1. SISTEM DE ACHIZIŢIE DATE CU MULTIPLEXAREA SEMNALELOR

ANALOGICE DE INTRARE.
Cuprinde o structură CEM-CAN la intrările căreia se conectează succesiv
semnalele analogice de intrare prin intermediul unui comutator analogic (multiplexor
analogic). Generarea intrărilor de selecţie ale multiplexorului se face de către SPN ,
fiecare intrare selectată corespunzând unei adrese de selecţie. Sunt utilizate pe
scară largă circuite de multiplexare cum ar fi: MMC4053( MUX8:1), MMC4052
(2xMUX4:2)etc, sau multiplexarea integrată prezentă la generaţia nouă de CAN:
ADC0808 sau ADC0816. Schema bloc a unei astfel de structuri şi organigrama de
semnale este prezentată în Fig. 7.2.1.a. Procesul de eşantionare este declanşat
(Fig. 7.2.1.b.) la momentul t1 prin activarea semnalui S E/M corespunzător după ce în
prealabil canalul dorit a fost selectat de semnalele SEL. Circuitul de eşantionare şi
memorare aflat în starea de eşantionare are acum accesibil la intrare semnalui
Uik.Conversia este declanşată de către SPN prin activarea semnalului START
CONV. La momentul t2 conform: t2-t1tap+ts. unde tap este timpul de apertură a CEM
şi ts este timpul de stabilizare a CEM [1]. Tot la momentul t 2 multiplexorul comută
semnalul de intrare u i,k+1 la intrarea CEM. Momentul se sfârşit al conversiei
semnalului u i,k este evidenţiat de coborârea în zero a semnalului END CONV.(timpul
t3). Rezultă t3-t2=TC. unde Tc este timpul de conversie al CAN. Valoarea minimă a
perioadei de achiziţie se obţine din relaţia:
TAC=K(tap+ts+TC+tac)
unde K este numărul semnalelor analogice de intrare.

C ana l1
TR A D U C TO R
E LE M E N T S E N S IB IL A D A P TO R F ILTR U C IR C U IT
M A R IM E F IZ IC A
D E IN TR A R E DE C .E .M C .A .N .
C O N D ITIO N A R E

E N D C O N V.
C ana lK SE /M
C U V A N T N U M E R IC
TR A D U C TO R S TA R T C O N V. b o ,b 1 , . . . . b N
E LE M E N T S E N S IB IL A D A P TO R F ILTR U C IR C U IT M UX
M A R IM E F IZ IC A
D E IN TR A R E DE k+ 1 :1
C O N D ITIO N A R E

C a n a l K+ 1
TR A D U C TO R SEL
E LE M E N T S E N S IB IL A D A P TO R F ILTR U C IR C U IT S IS TE M D E P R E LU C R A R E N U M E R IC A
M A R IM E F IZ IC A
D E IN TR A R E DE
C O N D ITIO N A R E

Fig. 7.2.1.a

SEL

SE/M

S TA R T C O N V .

E N D C O N V.

C U V A N T N U M E R IC
b o ,b 1 , .. . .b N

B N ( U i, k ) B N U i, k + 1

T1 T2 T3 TA C T4 T5
TC
Fig. 7.2.1.b.

7.2.2. SISTEM DE ACHIZIŢIE DATE CU MULTIPLEXAREA IEŞIRILOR C.E.M.

Prezentând dezavantajul complexităţii constructive, această structură este construită
pe principiul multiplexării eşirilor CEM. În acest sens fiecare canal va avea CEM-ul
lui propriu. Achiziţi se execută controlat de către SPN conform organigramei din Fig.
7.2.2a.

C a na l1
TR A D U C TO R
E L E M E N T S E N S IB IL A D A P TO R F ILTR U C IR C U IT
M A R IM E F IZ IC A
D E IN TR A R E DE C .E .M C .A .N .
C O N D IT IO N A R E

S
E/M 1
E N D C O N V.
C a na lK SE /M
C U V A N T N U M E R IC
TR A D U C TO R S TA R T C O N V . b o ,b 1 , . . . . b N
E L E M E N T S E N S IB IL A D A P TO R F ILTR U C IR C U IT M UX
M A R IM E F IZ IC A
D E IN TR A R E DE C .E .M k+ 1 :1
C O N D IT IO N A R E
SE /M k
C a n a l K+ 1
TR A D U C TO R SEL
E L E M E N T S E N S IB IL A D A P TO R F ILTR U C IR C U IT
M A R IM E F IZ IC A
D E IN TR A R E DE C .E .M
C O N D IT IO N A R E

S
E/M
S
E /M k+ 1

Fig. 7.2.2a.

SEL

S E /M ,K

S
E/M ,K+ 1

S TA R T C O N V .

E N D C O N V.

C U V A N T N U M E R IC
b o ,b 1 , .. . .b N B N ( U i, k ) B N U i, k + 1

T1 T2 T3 T4 T5 T6

TC TC
TA C
Fig. 7.2.2.b

Procesul este Declan;at la timpul T1 prin activarea semnalului de memorare al

lui CEMK.La momentul T2 ie;irea CEMK selectat este comutat la intrarea CAN.
Începutul conversiei eşantionului prelevat din semnalul de intrare U I,K are loc la
timpul T3 odată cu activarea lui START cu T 3-T2Tsm , unde Tsm este timpul de
stabilizare a multiplexorului. Conform teoriei de la pct. 1.3 timpul de achiziţie se
obţine conform relaţiei:
TAC=K(tsm+TC) unde K este numărul de canale

Există aplicaţii in care e necesară achiziţionarea simultană, din mai multe puncte de
măsurare, a unor date, intr-un timp relativ scurt. Schema care corespunde cel mai
bine acestor cerinţe este se da in Fig. 7.2.2.c.

Fig. 7.2.2.c.

Sursele de semnal analogic sunt conectate la câte un CEM. Comanda de

trecere in starea de memorare este dată simultan pentru toate CEM, după care
ieşirile acestora sunt multiplexate la intrarea CAN. Multiplexarea se poate face
secvential sau cu adresare aleatoare. CEM trebuie sa aibă o stabilitate foarte buna a
tensiunii memorate, având in vedere numarul de canale multiplexate (timp lung de
multiplexare).

7.2.3.SITEME DE ACHIZITIE CU MULTIPLEXAREA IESIRILOR CONVERTOARELOR

CU UN SINGUR CANAL
 Fig. 7.2.3.

Este un sistem paralel (Fig. 7.2.3.), pentru fiecare sursa de semnal se utilizează câte
un CAN, care nu ridică in mod deosebit pretul.

PA – preamplificator; P – procesor;

Avantaje fată de sistemele cu multiplexare analogică:

 se pot folosi si CAN mai putin rapide, chiar pentru o viteză dorita mare
de achiziţie;
 permit conversia locală, la locul de amplasare a traductoarelor,
informatia fiind ulterior transmisă sub forma numerică, mai imună la
perturbatii;

 posibilitatea unei separari galvanice mai usoare a sursei de semnal

impreună cu CAN aferent, fata de restul sistemului;

 incluzând un bloc procesor local, datele numerice de pe fiecare canal

pot fi prelucrate inainte de a fi multiplexate si transmise.

7.2.4. SISTEME DE ACHIZITIE DATE CU MULTIPLEXAREA INTRARILOR CEM

Este o structura mai simpla decât cea anterioara – Fig. 7.2.4.

 Fig. 7.2.4.

Sursele de semnal sunt multiplexate la intrarea CEM, care va retine, de fiecare data,
valoarea unui singur esantion in vederea conversiei. Pentru a optimiza timpul de
achizitie, comutarea la urmatorul canal are loc pe durata starii de memorare a CEM
pentru canalul precedent (conversie), la sfârsitul careia circuitul CEM este comandat
in starea de esantionare, pentru preluarea semnalului canalului urmator, deja
comutat. Sistemul este mai lent decât precedentele, dar mai ieftin.

7.2.5. SISTEME DE DISTRIBUŢIE DE DATE CU UN CANAL (SAU MAI MULTE

PRIN MULTIPLEXARE) ANALOGIC LA IEŞIRE.

Datele odată procesate de un SPN pot fi utilizate pentru redarea unui rezultat
care apoi poate fi memorat sau pot fi utile pentru o serie de comenzi externe în
direcţia închiderii unei bucle de reglare automată. Pentru acest lucru ieşirile
numerice prelucrate trebuie întâi convertite în semnal analogic ca apoi să acţioneze
asupra elementelor de execuţie. In general rezultatul prelucrării numerice este iniţial
memorat într-un registru paralel la momente care corespund frecvenţei de distribuţie
a datelor. În general această frecvenţă este egală cu frecvenţa de achiziţie. Schema
bloc a unei astfel de structuri este prezentată în Fig. 7.2.5. extinsă prin multiplexare
şi pentru mai multe canale de ieşire. Filtru de ieşire realizează funcţia de interpolare
a semnalului de la ieşirea convertorului numeric analogic.
 F ILTR U
R E G IS TR U C .N .A 1 D E IIE S IR E E .E .1 M A R IM E
R E G L A TA
C a na l1
M1

F ILTR U
R E G IS TR U C .N .A 1 D E IIE S IR E E .E .K M A R IM E
R E G L A TA
C a na lK
MK

F ILTR U
R E G IS TR U C .N .A 1 D E IIE S IR E E .E .K+ 1 M A R IM E
R E G L A TA
C a n a l K+ 1
M K+ 1

Fig. 7.2.5.

8. SISTEME DE MĂSURARE CU TEHNICA DE CALCUL

    Sistemele moderne de măsurare sunt numerice si ele pot fi concepute in una din
formele:

 sisteme cu tehnica de calcul incorporată;

 sisteme de măsurare cu tehnica de calcul asociata.

    In prima variantă, putem vorbi de aparate de masurat numerice, cu o

puternică sectiune de prelucrare numerica incorporată. Functiile partii numerice sunt
subordonate functiilor de măsurare, existând si posibilitatea conectarii acestor
aparate la un sistem de calcul exterior, prin magistrale de date standard cuplate la
modulele de interfata ale aparatelor respective. Astfel de aparate pastrează
denumirea aparatelor clasice cu aceleasi functii: osciloscoape digitale, generatoare
de forme de unda arbitrare, analizoare spectrale, etc. Funcţia de masurare este
data, echipamentul incorporat este specific acestei funcţii, inclusiv partea de
prelucrare numerică, care poate fi mai mult sau mai putin extinsă si permite
cresterea substantială a preciziei. Prin complexitatea sa, ea poate conferi aparatului
o structura de calculator. .
    In a doua variantă, se folosesc module electronice asociate tehnicii de calcul,
de regula un calculator. De cele mai multe ori aceste module sunt incorporate
calculatorului, in conectoarele de extensie prevazute. Astfel de module poarta
denumirea de module de achizitie de date. Destinatia ansamblului rezulta pe doua
cai:
 prin alegerea modulului compatibil cu tipul de semnale care se preiau
din aplicaţia supravegheată prin intermediul unor traductoare adecvate;
 prin asigurarea unor programe care sa rezolve tipul de masurare dorit,
după algoritmi specifici. Programele folosite sunt dezvoltate de firmele
producatoare de astfel de echipamente, fiind intr-o continua evolutie, in
concordanţa cu cea a echipamentelor hardware.

Actualmente, in tehnica masurarilor se foloseşte pe scara larga calculatorul

personal. Structura unui astfel de sistem care foloseste tehnica de calcul in asociere,
este redata in Fig. 8.

  

Fig. 8.

La realizarea unui sistem de achiziţie de date computerizat se pot urmari etapele:

a. identificarea tipurilor de intrari si iesiri:

o intrari analogice (temperaturi, presiuni, punti tensiometrice,

tensiuni, curenti, semnale acustice sau vibratii, etc.);

o iesiri analogice (tensiuni, curenti, generatoare de functii);

o intrări/iesiri numerice (compatibile TTL, de tensiune ridicată c.c.,

c.a., comunicatie paralelă, comandă relee);
 o intrări/iesiri de temporizări (de frecventă, numărare evenimente
si temporizare, masurări de durate de impulsuri, generare de
trenuri de impulsuri);

a. alegerea metodei de conditionare a semnalelor:

o pentru semnalele sensibile fată de zgomote, circuitele de

condiţioare (amplificări, izolare, filtrare) pot fi grupate in module
speciale, plasate intre sursa de semnal si unitatea de calcul,
având posibilitatea de a procesa concomitent un mare numar de
canale;

o la aplicatii cu numar redus de intrări si la care pretentiile de

imunitate sunt mai reduse, condiţionarea se poate realiza direct
pe placa de achiziţie sau cu module mai putin complexe;

o la aplicaţii care nu necesită conditionare, aplicarea semnalelor

se realizează direct, prin elementele de conectare: placi cu
conectori, mufe BNC, alte accesorii;

a. alegerea modulului de prelucrare potrivit – se face in funcţie de

precizie, frecventă de achiziţie, număr de canale, repetabilitate,
expandabilitate, platforma de calcul de care se dispune, adică:

o module de instrumentatie – asigură performanţe superioare ca

timpi de stabilire, precizii garantate, viteze ridicate de
esantionare, sincronizare multiplă, număr de temporizari si
contorizari, conectori ecranati;

o placi de achiziţie de cost redus, cu număr de intrări redus si

performanţe nu prea ridicate;

o sisteme de achiziţie portabile, folosite in mijloace care se

deplaseaza, testări ale mediului, aplicaţii aerospaţiale, etc.;

a. alegerea cablurilor de legatură si a accesoriilor pentru condiţionarea

semnalelor: pentru precizii bune, protecţie fată de zgomote si
 conectare sigura la modulele de instrumentaţie se recomandă
conductoare ecranate; in situatii de precizii reduse si cost redus se pot
folosi cabluri panglică;

b. alegerea metodei software de prelucrare – se face in functie de

platforma de calcul de care se dispune, de tipul de magistrală cu care
acesta este echipat, de functiile de calcul, instrumentele virtuale
necesare; fiecare firma are dezvoltate sisteme software proprii,
compatibile cu produsele hardware furnizate; se pot achizitiona parţi de
soft in functie de nevoi, care sa acopere necesitatile si sa