LABORATOR NR.

RASPUNSUL IN TIMP
SI ANALIZA IN FRECVENTA A SISTEMELOR

5.1. Introducere

Analiza frecvenţială a semnalelor numerice şi studiul ferestrei temporale are ca scop:

- calcularea transformatei Fourier discrete şi utilizarea ei în cazul unui semnal sinusoidal
pur (cu analiza influenţei numărului de perioade, a numărului de eşantioane şi cu
evaluarea preciziei le nivelul spectrului frecvenţelor);
- studiul efectelor diferitelor ferestre temporale: triunghi, Hanning, Hamming.

Pentru calculul numeric al transformatei Fourier a unui semnal s(t), acesta este eşantionat cu
o perioadă Te şi trunchiat temporal în vederea obţinerii unei serii de N termeni reprezentanţi prin:
N 1
s e , (t )   s  kTe   t  kTe 
k 0

cu termenii s(kTe) denumiţi eşantioane şi   t  denumit impuls Dirac.

Transformata Fourier discretă (TFD sau DFT) a unui semnal definit de N eşantioane este o
serie de N termeni definită prin:
N 1
 F 
S e , ( f )   S m  f  m e  cu
m0  N
N 1
 km 
S m   s k exp  j 2 
k 0  N 
Transformata Fourier discretă realizează o corespondenţă între două ansambluri de N
termeni.

5.2 Analiza frecvenţială a unui semnal sinusoidal

Dacă se consideră un semnal sinusoidal s (t )  sin  2F0 t  , de perioadă T0, limitat la n
perioade, fereastra temporală a acestuia este o funcţie poartă de lărgime . Acest semnal sinusoidal
1
trunchiat este eşantionat cu o frecvenţă Fe  T conducând la N puncte de eşantionare. Apare deci
e

următoarea relaţie între parametrii ferestrei:

nT0  NTe  
s(t) n perioade T0

Fereastră temporală de mărime 

N puncte eşantionate cu Te
Într-o reprezentare bilaterală, modulul spectrului semnalului sinusoidal este compus din
două impulsuri la frecvenţele –F0 şi F0. Spectrul semnalului trunchiat prin fereastra temporală este

1
LABORATOR NR.5

format din două funcţii sin(f ) centrate pe frecvenţele –F0 şi F0 ca în figura 2.18. Funcţia
sin(f ) este spectrul semnalului poartă de lărgime care este folosit pentru trunchierea
semnalului complet, limitat la n perioade.
Astfel spectrul semnalului, format din N eşantioane este calculat între frecvenţele 0 şi F e ca
în exemplul de mai jos. Punctele calculate ale spectrului sunt separate la distanţa D f, care
corespunde preciziei spectrului şi se exprimă sub forma:
F 1 1
Df  e  
N NTe  s(t)

frecvenţa
F0 F0 Fe
N puncte separate prin 1/

5.2.1 Exemplu de analiza spectrală a unui semnal sinusoidal

Programul de analiză spectrală a unui semnal sinusoidal este reprezentat în figura de mai
jos. Pentru afişarea curbelor cu abscisele exprimate în milisecunde sau în Hz, se utilizează structura
formule de calcul cu care sunt programate valorile Te şi Df:
1000
Te  n
NF0
Constanta 100 permite obţinerea unui rezultat în milisecunde.
F
Df  0
n

T e = n *1 0 0 0 / (N *F o );
F o = fre c v e n ta s e m n a lu lu i
D f= F o / (n );
1000 Fo

N N u m a r d e p u n c te Te

n N u m a r d e p e rio a d e Df
S e mna l
n 0

S p e c tru l d e fre c v e n ta

c a lc u lu l m o d u lu lu i s p e c t ru lu i

În fereastra panou este prezentat cazul analizei spectrale a unui semnal sinusoidal în cazul
utilizării a 256 de eşantioane (N) şi a 5 perioade (n). spectrul teoretic este centrat pe frecvenţa

2
LABORATOR NR.5

semnalului (spectrul teoretic), dar curba rezultată nu corespunde unei funcţii de tipul sin c (f ) .
1
Acest lucru se explică printr-o discretizare în frecvenţă D f corespunzând la (  fiind lărgimea

ferestrei temporale).

Se remarcă în fereastra panou:

- două intrări numerice: N – numărul de puncte şi n – numărul de perioade;
- un indicator grafic pentru vizualizarea spectrului, gradat în ms;
- un indicator grafic pentru vizualizarea spectrului, gradat în Hz.
Programul de analiză este compus din următoarele secvenţe:
- sinteza semnalului sinusoidal anterior studiat;
- calculat transformatei Fourier;
- calculul modulului;
- trasarea spectrului (amplitudinea maximă 1).

Programul este descris de următoarele linii:

1. Deschide o nouă aplicaţie.

2. Selectează Controls/Graph/Waveform Graph de două ori şi amplasează-le pe panou şi
daţi numele Semnal şi Spectrul de frecvenţă.
3. Setează scara în domeniul 0 . . . 2000 pentru graficul Spectrul de frecvenţă.

3
LABORATOR NR.5

4. Selectează Controls/Numeric/Digital Control de două ori şi daţi numele N Număr de

puncte şi n Număr de perioade.
5. In fereastra diagramă Functions/Structures/Formula Node. Clic dreapta pe buclă,
adăugaţi 3 intrări Add Input Fo, N, n şi 2 ieşiri Te, Df.
6. Functions/Numeric/Numeric Constant – daţi numele Fo frecvenţa semnalului de
valoare 1000.
7. Functions/Numeric/Numeric Constant – de valoare 0.
8. Functions/Numeric/Conversion/To Word Integer.
9. Functions/Numeric/Conversion/To Unsigned Word Integer
10. Functions/Analyze/Signal Processing/ Signal Generation/Sine Pattern.vi
11. Functions/Analyze/Signal Processing/ Frequency Domain/Real FFT.vi
12. Functions/Numeric/Complex/Complex To Re-Im
13. Functions/Structures/For Loop
14. Functions/Numeric/Multiply de două ori.
15. Functions/Numeric/Add
16. Functions/Numeric/Square Root.
17. Functions/Analyze/Mathematics/Array Operations/Quick Scale.vi
18. Functions/Custer /Bundle de 2 ori.
19. Realizaţi conexiunile şi rulaţi aplicaţia.

5.2.2 Programul complet de analiză spectrală a unui semnal sinusoidal

Pentru un program complet de analiză spectrală trebuie mărită discretizarea în frecvenţă sau
să se utilizeze o fereastră temporală mai îngustă decât numărul de puncte de eşantionare.

s(t) n perioade T0

Fereastră temporală de mărime 

N puncte eşantionate cu Te

Îngustarea ferestrei este

F o = fre c v e n ta s e m n a lu lu i
T e = echivalentă
n *1 0 0 0 / (N *F o ); cu lungimea semnalului cu valori nule ca în exemplul

prezentat în figura 1 0 0 0de mai

F o sus. Se poate utiliza în program următorul instrument virtual de
D f= F o / (n );

redimensionare:
N N u m a r d e p u n c te Zerro Padder.vi - care permite T emodificarea unui vector sau a unei serii de

numere prin adăugarea de N0; dacă N este dimensiunea de intrare şi N’ cea de ieşire rezultă pentru
e rio'a
n n+1
m a r că
de pN d e 2 n şi pentru N=2 că N’=2 .
n
Nn 
N u2 Df
S e mna l
Prin utilizarea a două astfel de instrumente virtuale se obţine
n 0 divizarea cu 4 a preciziei în

scara frecvenţelor.
Programul din fereastra diagramă este prezentat în continuare.
S p e c tru l d e fre c v e n ta

c a lc u lu l m o d u lu lu i s p e c t ru lu i
LABORATOR NR.5

Spectrul semnalului sinusoidal cercetat apare în fereastra panou sub forma:

9.3 Studiul ferestrei temporale

5
LABORATOR NR.5

9.3.1 Program de analiză spectrală realizat cu ajutorul unei ferestre temporale

Un program de analiză spectrală realizat cu ajutorul ferestrelor temporale are un conţinut
asemănător programului aplicaţiei precedente de analiză spectrală, deosebirea constând în
adăugarea unei intrări numerice pentru a permite alegerea ferestrei.
Obiectul poate fi însoţit de o etichetă Text Labels. Eticheta conţine textele max şi min în
poziţiile extreme ale obiectului de intrare.
Modificarea textului unei etichete a unui obiect de tip intrare se face cu ajutorul unei liste de
comenzi.
Obiectul utilizat în această aplicaţie are patru intrări corespunzătoare celor patru tipuri de
ferestre temporale posibile:
1. fereastră naturală (poartă);
2. fereastră triunghiulară;
3. fereastră Hanning;
4. fereastră Hamming.

În cazul ferestrei triunghiulare se utilizează un instrument virtual definit de Tri(t).vi –

fereastră numerică triunghiulară care permite obţinerea unui semnal y(t), plecând de la semnalul
2  i
x(t) definit de eşantioanele (xi), aplicând funcţia: y i  xi tri ( ) pentru i   0, n  1 cu  
n
şi tri ( )  1  abs( )
În cazul ferestrei Hanning se utilizează un instrument virtual definit de Han(t).vi –
fereastră numerică care permite obţinerea unui semnal y(t), format din eşantioanele (y i), plecând
de la un semnal x(t) format din eşantioanele (x i), aplicând funcţia: y i  0,5 xi 1  cos   pentru
2i
i   0, n  1 cu   .
n
Pentru fereastra Hamming, instrumentul virtual este definit de Ham(t).vi – fereastră
numerică prin care se obţine un semnal y(t), format din eşantioanele (y i), plecând de la semnalul
x(t) definit de eşantioanele (xi), aplicând funcţia: y i  xi  0,54  0,46 cos   pentru i   0, n  1
2
cu   .
n
Un program realizat cu ferestre temporale conţine o structură de tratare opţională (Case)
comandată la intrare de 4 valori Alegerea ferestrei temporale: 1 pentru fereastra triunghi, 2 pentru
fereastra Hanning şi 3 pentru fereastra Hamming. Figura de mai jos prezintă un program de analiză
spectrală a unui semnal sinusoidal, cu alegerea ferestrei temporale triunghiulare. La alegerea cazului
zero, structura opţională devine o simplă legătură între intrare şi ieşire.

6
LABORATOR NR.5

7
LABORATOR NR.5

Spectrul obţinut printr-o fereastră temporală naturală are abateri faţă de spectrul tepretic.
Pentru diminuarea abaterilor se pot utiliza ferestre triunghiulare, de tip Hanning sau de tip
Hamming. Aceste ferestre atenuează până la suprimare lobii secundari şi acţionează asupra lăţimii
lobului principal.
În condiţiile utilizării parametrilor N=256 şi n=10, se pot observa efectele diferitelor
ferestre. Pentru observarea unor modificări foarte mici sa apelat la vizualizarea detaliilor lobilor
secundari modificând scara axei ordonate.
Rezultatele observării sunt prezentate în tabelul următor:
Amplit.primului
Poziţia primului Poziţia primului Lărgimea lobului
Tipul ferestrei lob/amplit.
lob negativ lob pozitiv principal
lobului principal
Naturală 0,217 1,43 2,46 0,6
Triunghiulară 0,047 - 2,86 0,89
Hanning 0,025 1,09 1,41 1,1
Hamming 0,0015 1,09 1,41 0,91