1.

INTRODUCERE ÎN INSTRUMENTAŢIA VIRTUALĂ

• Ca si în cazul calculatoarelor si al sistemelor de operare, ideea instrumentatiei
virtuale s-a nascut în mintea unui tanar (James Trouchard), pe cand era
doctorand la University of Texas, in Austin USA, iar Hewlett-Packard introducea
pe piata un computer nou ce putea culege date din masuratorile efectuate cu
instrumente ale aceleasi firme.
• Trouchard a avut ideea ca in locul unui instrument gata facut, ce costa destul de
mult, sa realizeze instrumente pe care chiar utilizatorii sa le poata ansambla in
propriul calculator folosind o placa si un software.  Asa s-a nascut Instrumentatia
Virtuala si odata cu ea Compania National Instruments pe care James
Trouchard a fondat-o in 1976. Solutia propusa de Trouchard permite astazi
multor firme sa depaseaca cu usurinta decalaje tehnice şi tehnologice, pentru
eliminarea cărora ar fi necesare investiţii uriaşe. Există un singur obstacol:
creatorul, dar şi utilizatorul unui instrument virtual, nu mai poate fi inginerul sau
muncitorul anilor trecuţi.
• Instrumentele virtuale sunt combinații de elemente hardware și/sau software, utilizate cu
un PC, care au funcționalități similare instrumentelor tradiționale, clasice, de sine
stătătoare.
• Pe panoul frontal al unui instrument virtual, se vor găsi butoane, comutatoare, ecrane,
afisaje digitale, indicatoare grafice, e.t.c. cu acelasi aspect ca al instrumentelor clasice .
• Un instrument virtual este compus deci, dintr-o parte hardware si o parte software care
permite configurarea instrumentului dupa dorinta utilizatorului.
• Prin termenul de Instrumentaţie Virtuală se înţelege utilizarea unui computer, dotat cu
echipamente periferice de intrare şi ieşire specializate, pentru a simula caracteristicile şi
funcţionarea unui instrument sau sistem de măsurare, de testare sau de înregistrare a
datelor.
Instrumentele virtuale fac uz de traductoare si senzori pentru a intra în contact cu
mărimea fizică măsurată, de eventuale sisteme de condiţionare a semnalelor, precum şi
de circuite pentru conversia analog - digitală.
Diferenţa în raport cu sistemele de măsurare "clasice" este aceea că de aceasta dată
toate funcţiunile de prelucrare şi analiză a valorilor măsurate, de stocare a acestor
informaţii şi de transmitere a lor către utilizatorul uman sunt realizate de către computer şi
nu de către aparatura dedicată.
Aplicaţiile software înlocuiesc astfel componente estimate a reprezenta 80% din circuitele
unui aparat de măsurare sau testare specializat "clasic".
• Software-ul care realizează aceste funcţiuni posedă în majoritatea cazurilor o interfaţă
grafică având acelaşi aspect ca şi cel al panoului frontal al unui aparat de măsurare.
Acesta este motivul pentru care aplicaţiile respective sunt numite Instrumente Virtuale.
In sistemele de măsurare computerizate cu instrumente virtuale, natura mărimilor fizice
măsurate dictează doar configuraţia componentelor de genul traductoarelor şi în unele
cazuri a condiţionatoarelor de semnal. In aval de acestea, după convertorul analog -
digital, informaţia referitoare la valoarea mărimii măsurate este procesata doar prin
intermediul componentelor software.
• Dacă, de exemplu, un semnal de tip tensiune electrică necesită atât vizualizarea
variaţiei în timp cât şi determinarea spectrului de frecvenţe, utilizarea instrumentaţiei
virtuale permite folosirea aceluiaşi sistem de măsurare. Se înlocuieşte doar aplicaţia de
prelucrare a semnalului sau se construieşte o aplicaţie care să afişeze simultan, într-o
fereastra unică, ambele informaţii necesare. Mai mult, acelaşi sistem de măsurare, dar
cu o aplicaţie software diferita, poate fi utilizat ca voltmetru, ca instrument de stocare a
datelor sau ca sistem de avertizare.
• Apariţia instrumentelor virtuale a permis astfel ca mai multe aparate de măsurare sau
testare specializate sa poată fi înlocuite printr-o singură configuraţie hardware de sistem
de măsurare computerizat, completată apoi cu diverse aplicaţii software.
• De aici derivă unele dintre avantajele utilizării Instrumentaţiei Virtuale:
- flexibilitatea sporită a configuraţiilor sistemelor de măsurare;
- fiabilitatea crescută a componentelor;
- precizia crescută a prelucrării informaţiei;
- capacitatea de a efectua prelucrări de mai mare complexitate;
- costul mult redus în raport cu aparatele clasice.
• Aplicaţiile instrumentaţiei virtuale nu se rezumă doar la măsurarea de mărimi fizice
analogice. Rezidente în sisteme computerizate, instrumentele virtuale pot fi folosite
drept generatoare de semnale analogice, pot manipula bidirecţional semnale digitale şi
pot efectua operaţiuni de numărare/cronometrare sau de generare de trenuri de
impulsuri.
• Instrumentele virtuale pot transforma un computer în "centrul de comandă" al unei
reţele de zeci de aparate de măsura capabile sa comunice prin protocolul GPIB. Seturi
de instrumente virtuale specializate pot efectua funcţii de comandă a motoarelor pas cu
pas sau operaţii evoluate de prelucrare şi analiză a imaginilor sau sunetelor.
• Sistemele de instrumentaţie virtuală nu se rezumă astfel doar la a înlocui aparatele de
măsurare utilizate în aplicaţiile din laboratoarele de cercetare sau didactice, ci devin
unelte complexe şi puternice de monitorizare şi control ale proceselor industriale.
• Un sistem de instrumentaţie virtuală nu trebuie înţeles ca fiind majoritar rezident într-un
computer. In laboratoarele de cercetare se utilizează îndeosebi plăci multifuncţionale
de achiziţie de date montate în PC-uri, conţinând multiplexoare şi convertoare A/D şi
D/A. Sistemele de achiziţie "Real Time" îşi îndeplinesc funcţiunile şi în timpul
"căderilor" sistemului de operare sau al resetărilor computerului gazdă.
• In multe categorii de sisteme distribuite, multiplexoarele şi convertoarele au "migrat"
din computer în zona condiţionatoarelor de semnal, însoţite de o interfaţă serială.
Computerul gestionează astfel o reţea de puncte de măsurare, mult mai numeroase
decât ar fi permis varianta sub forma analogică.
Sistemele dedicate uzului industrial, din gama PXI, utilizează computere de proces
(controllere), având configuraţii şi caracteristici de funcţionare specifice şi dispunînd de
o întreagă gamă de posibilităţi de comunicaţie ce includ protocoalele serial, Ethernet,
SCSI, GPIB (IEEE 488), PCMCIA, CAN şi DeviceNet.
• Facilităţile oferite de hardware-ul de achiziţie de date şi control de proces nu ar putea fi
puse în valoare fără existenţa unui software adecvat. În acest sens se foloseşte mediul
LabVIEW (LABoratory Virtual Instrument Engineering Workbench) – un mediu de
programare bazat pe limbajul de programare graficǎ G, produs de Firma National
Instruments (NI).
• Avantajul folosirii mediului de programare grafica LabVIEW în instrumentaţia virtuală constă în
abordarea în mediu unitar a dezvoltării aplicaţiilor pentru configuraţii hardware diverse şi
protocoale de comunicaţie dedicate interacţiunii cu procese (începând de la cele mai simple pana
la procese industriale de mare complexitate).
• Funcţiunile mediului de programare grafică LabVIEW de transmitere a informaţiei prin intermediul
diverselor protocoale de comunicaţie specifice Internet-ului vor face posibil un salt calitativ în
dezvoltarea utilizatorilor spre folosirea de laboratoare virtuale şi spre monitorizarea şi comanda la
distanţă a proceselor.
• În concluzie, se poate aprecia că Instrumentaţia Virtuală are, datorită flexibilităţii şi versatilităţii
sale, un potenţial imens pentru cei ce lucrează în domeniul educaţiei, ştiinţei şi tehnologiei,
indiferent de gradul lor de specializare sau de nivelul de calificare. Instrumentele şi aparatele vor
deveni din ce în ce mai ieftine şi mai performante, software-ul va putea fi dezvoltat în masă, chiar
de către programatori neprofesionişti, iar aplicaţiile realizate vor avea un grad mare de
accesibilitate datorită facilităţilor de comunicaţie existente.
• Astăzi, utilizatorul introduce o placa de achizitie date in computer si cu ajutorul soft-ului de
programare grafica isi configureaza instrumentul de masurare si in plus poate crea si cate
inregistratoare grafice doreste. Toata partea fizica a lantului de masurare aflandu-se pe o placa
controlata de microprocesorul computerului, utilizatorului nu-i ramane decat sa se conecteze la
traductoarele specifice marimii de masurat si sa stie sa manevreze un mouse. Reprezentarea
instrumentelor fizice se face pe monitorul computerului cu ajutorul elementelor grafice existente in
biblioteca limbajului de programare grafica.
Din punct de vedere al domeniului de utilizare, sistemele de instrumentaţie virtuală pot fi
clasificate în:
• sisteme pentru testare şi măsurări;
• sisteme de control automat al proceselor;
• sisteme pentru efectuarea de cercetări ştiinţifice.
Din punct de vedere al modului în care poate funcţiona un instrument virtual există două variante:
• modul de lucru “live”, în care se configurează fizic echipamentul de măsurare, cuplat la sistemul
de calcul şi care achiziţionează date din procesul studiat, urmat de procesul de analiză,
interpretare şi afişare a rezultatelor;
• modul de lucru “not live” (simulare), în care se poate doar simula funcţionarea echipamentului
de măsurare asupra eşantioanelor unor semnale generate prin mijloace software.
Exista doua posibilitati de a lucra cu instrumentatia virtuala:
• doresti sa-ti creezi singur instrumentele necesare si atunci trebuie sa cunosti limbajul de
programare grafica si sa dispui de acesta (necesarul de timp minim pentru invatare ar fi de 30
de ore);
• doresti sa fii numai utilizator de instrumentatie virtuala, si atunci trebuie sa-ti cumperi de la un
dezvoltator de aplicatii un program executabil ce va face numai ceea ce iti doresti.
Avantajele instrumentatiei virtuale față de instrumentele tradiționale:
• ocupa un spatiu mic (practic un computer si un monitor);
• poate fi cu elemente distribuite (pot masura in mai multe locuri odata);
• datele se pot transmite prin internet (laboratorul de masurare se poate afla intr-un anume loc iar analiza
rezultatelor se poate face in cu totul alta parte);
• instrumentele nu mai ocupa un spatiu fizic (o magazie) ci sunt stocate in memoria computerului;
• flexibilitate maxima privind configurarea instrumentelor (oricand se poate sterge un instrument din memorie si
se poate face altul, se pot adauga elemente de comanda sau indicatoare, canale sau memorie);
• dispar practic problemele legate de murdarirea comutatoarelor sau imperfectiunea conexiunilor;
• costurile privind achizitia de aparate si intretinerea lor se reduc foarte mult, tinand cont ca o singura placa
multifunctionala de achizitie date, impreuna cu softul aferent poate inlocui o multime de alte instrumente fizice
dedicate;
• interfata grafica foarte prietenoasa cu utilizatorul;
• timpul relativ mic de invatare a limbajului de programare grafica;
• multimea de instrumente virtuale gata construite pentru a masura, a face analiza semnalului, a-l prelucra si a-l
transmite oriunde doreste utilizatorul;
Instrumentaţie Virtuală cu LabVIEW
Laboratory Virtual Instruments
Engineering Workbench
• LabView este un limbaj de programare grafică (limbaj G) care foloseşte diagrame bloc în loc de
linii de text pentru a crea aplicaţii.
• Este destinat în special, construirii de aplicaţii pentru controlul şi achiziţia de date, analiza
acestora şi prezentarea rezultatelor
• LabView a fost dezvoltat de firma National Instruments, prima variantă a programului apărând în
anul 1986. În prezent s-a ajuns la versiunea a 8-a a programului. Denumirea sa provine dintr-o
prescurtare din limba engleză: “Laboratory Virtual Instruments Engineering Workbench”.
• Noutatea adusă de LabView, comparativ cu limbajele de programare clasice (Pascal, C,C+
+,BorlandC++), este rapiditatea programării datorită introducerii unei interfeţe grafice mai
intuitive.
• Mediile de programare grafică înlătură necesitatea cunoaşterii unui limbaj de programare. În
locul descrierii algoritmului de calcul sub forma unui set de instrucţiuni în format text, într-un
mediu de programare grafică algoritmul este descris desenându-l sub forma unei scheme logice
(organigramă, diagramă). Dispare astfel necesitatea memorării unor nume de instrucţiuni şi a
unor reguli complicate de sintaxă, iar riscul de apariţie a erorilor de programare scade drastic.
Modul în care algoritmul este descris este astfel mult mai intuitiv, un program putând fi înţeles
mult mai uşor şi de către alţi programatori decât cel care l-a conceput.
• LabVIEW este cel mai răspândit şi mai evoluat mediu de programare grafică.
• Deşi LabVIEW este un instrument foarte puternic de simulare, acesta este cel mai adesea
folosite pentru achiziția, analiza și prezentarea datelor de la diferite surse externe, conținând în
librăria sa, multe instrumente virtuale special dedicate acestui scop.
• De exemplu LabVIEW poate comanda plăci de achiziție pug-in sau pe USB pentru achiziția sau
generarea semnalelor analogice și numerice.
• S-ar putea utiliza plăcile DAQ şi LabVIEW pentru a monitoriza temperatura, trimite semnalele de
la un sistem extern, sau determinarea frecvenţei unui semnal necunoscut.
• LabView permite achiziţia semnalelor de la o varietate de echipamente. Se pot achiziţiona date
de la instrumente GPIB, seriale, Ethernet, PXI şi VXI, folosind driverele incluse. Există
posibilitatea comunicării cu mai mult de 1400 instrumente aparţinând a 150 de producători,
folosind driverele de comunicaţie LabView. Programul oferă performanţă şi portabilitate ridicate.
• Driverele de comunicaţie simplifică controlul instrumentelor şi timpul de dezvolatare a noi
aplicaţii, eliminând necesitatea de a învăţa protocoale de programare pentru fiecare instrument
în parte. Multe drivere folosesc Visual Instrument Software Architecture (VISA) pentru a
comunica cu o gamă de bus-uri de comunicaţie, cum ar fi GPIB sau serial, folosind acelaşi cod
LabView. Indiferent pe ce tip de bus este instrumentul, driverele VISA preiau controlul
protocoalelor de comunicare respective.
 Achiziție, Analiză și Prezentare

Aproape toate aplicațiile de măsurare, testare și control, pot fi împăr țite în 3 mari
componente: capacitatea de achiziție, analiză și prezentare a datelor. LabVIEW
este cel mai puternic și mai simplu instrument pentru achizi ția, analiza și
prezentarea datelor din lumea reală.
Achiziția cu LabVIEW
LabVIEW poate achiziționa date utilizând următoarele
dispozitive și multe altele:
• GPIB, Serial, Ethernet, VXI, PXI Instruments
• Data Acquisition (DAQ)
• PCI eXtensions for Instrumentation (PXI)
LabVIEW este strâns • Image Acquisition (IMAQ)
integrat cu toate • Motion Control
componentele hardware • Real-Time (RT) PXI
NI, și în plus se poate • PLC
conecta la mii de • PDA
dispozitive I/O de la alte • Instrumente modulare
sute de furnizori.
Tipuri de magistrale de proces, pentru interconectarea instrumentelor
programabile, cu un sistem de calcul
• GPIB (General Purpose Interface Bus - magistrală de interfaţare de uz general) este
specializată pentru comunicaţie cu instrumente programabile. Este standardul cel mai
utilizat pentru controlul instrumentelor programabile de catre sistemele de calcul. Rolul
dispozitivelor GPIB poate fi de a trimite mesaje, de a primi mesaje si/sau de a monitoriza
comunicatiile pe retea. Este disponibilă pentru diverse platforme (PC, IBM, MacIntosh,
etc.) şi oferă o rată de transfer de 1 Mbyte/secundă. Protocolul de comunicaţie este
specificat de standardul industrial IEEE-488 (protocol pe 8 biţi, comenzi tip ASCII,
maximum 14 instrumente aflate la cel mult 20m). O dezvoltare ulterioară, HS-488, a
crescut rata de transfer la 8 Mbytes/secundă;
• RS-232, RS-422, RS-485 sunt utilizate în special la sisteme personale de calcul. Sunt
destinate comunicaţiilor seriale sincrone/asincrone între instrumente, oferind o imunitate
ridicată la zgomotul din mediul industrial. Dezavantajul major este rata de transfer redusă
(sute de kbits/secundă). Protocolul de comunicare poate fi ASCII sau un protocol special
al instrumentelor ce se interconectează. Ceea ce le diferenţiază este distanţa de
interconexiune (de la 15m la RS-232, la 1200m la RS-485), care este mărită prin
amplificări suplimentare pe intrări/ieşiri. Interfaţa RS-485 permite legături multi-punct
(“daisychain”), deci economii importante de cablu;
• SCXI (Signal Conditioning eXtensions for Instruments): reprezintă o platformă de înaltă
performanță pentru condiționarea sau direcționarea semnalelor din sistemele de
măsurare sau automatizare. Utilizată pentru măsurări directe sau prin intermediul
senzorilor, pentru generarea de semnale în tensiune sau curent, pentru manipularea
semnalelor digitale sau pentru direcționarea unor semnale, gama de produse SCXI
oferă o platformă unică, integrată, ce satisface toate necesitile. Un sistem SCXI constă
din module multicanal de condiționare instalate în unul sau mai multe șasiuri. Șasiul
(sau unul dintre șasiurile sistemului) este conectat la o placă de achiziie de date. Aceste
module, montate sub formă de “rack” (dulap cu sertare de conexiuni modulare), sunt
utilizate deci, la condiţionarea semnalului. La intrare, se admit semnale provenite de la
traductoare, cum ar fi: termocupluri, termistoare, mărci tensometrice etc, iar la ieşire se
obţin semnale permit efectuarea analogice (curenţi sau tensiuni) sau semnale
numerice. Se utilizează module de filtrare, liniarizare, izolare galvanică, ieşiri de putere,
etc.; Condiionatoarele de semnal SCXI au un design integrat care simplifică instalarea
și configurarea maximizând performanele. Modulele SCXI măsurărilor cu o gamă largă
de senzori și tipuri de semnale, permițând o paletă largă de combinații pentru formarea
unui sistem de măsurare.
• PXI (extensie PCI pentru instrumentatie): PXI reprezinta o platforma pentru sisteme de masurare si
automatizare, bazata pe PC. Instrumentatia  modulara PXI profita de avantajele magistralei de mare viteza 
PCI (Peripheral Component Interconnect), care reprezinta standardul de facto ce dirijeaza proiectarea in
domeniul calculatoarelor PC, atat ca hardware cat si ca software. In consecinta, utilizatorii de PXI pot sa
beneficieze de toate avantajele PCI in cadrul uneri arhitecturi ce adauga caracteristici mecanice, electrice
si de software, potrivite pentru aplicatiile de masura, achizitie de date si automatizari industriale. Bazată in
intregime pe un stadard industrial deschis, instrumentatia modulara PXI reprezinta o solutie eficace,
deoarece combina arhitectura electrica de mare viteza a PCI cu o carcasa industriala de înalta fiabilitate,
functii de sincronizare si temporizare incorporate si deplina interoperabilitate cu CompactPCI. Dimensiunea
redusa a sistemului PXI este ideala pentru o larga varietate de aplicatii portabile, cu montare pe birou sau
in rack, pentru testare, masuratori, culegere de date si automatizari industriale.
În sistemul PXI exista șasiuri (cu 4, 8 sau 18 sloturi), controlere, placi de achizitie de date, placi de achizitie
de date in timp real, surse de semnal, module I/O digitale, placi de achizitie de semnal dinamic,
numaratoare/ temporizatoare de 32 biti, instrumente dedicate, comutatoare, placi de achizitie si prelucrare
de imagine, placi de control al miscarii, interfete de comunicare seriale, CAN, DeviceNet, Ethernet, GPIB,
etc.
• VXI (VME eXtension for Instrumentation, unde VME reprezintă VESA Module Eurocard) reprezintă un
standard de instrumentaţie ale cărui baze au fost puse încă din 1987 şi are ca obiectiv creşterea
interoperabilităţii diverselor instrumente. Structura sa modulară permite o integrare atât din punct de vedere
electronic, cât şi mecanic, conferindu-i denumirea de “standard pentru instrument pe cartelă”. Specificaţiile
VXI grupează norma IEEE-488 şi norma VME, prima remarcăndu-se prin compatibilitatea între constructori
diferiţi, iar cea de-a doua prin rapiditate.
 Plăcii GPIB ale firmei NI

Sistem GPIB tipic

Analiză cu LabVIEW
LabVIEW include următoarele instrumente cu ajutorul
cărora pot fi analizate datele:
• Mai mult de 400 de funcţii de analiza
măsurării pentru: Ecuatii Diferentiale,
Optimizare, Curbe, Calcul, Algebra
O analiză intensă a măsurării Liniara, Statistică, etc.
este realizată în mediul de • 12 noi VI-uri Express special proiectate
dezvoltare LabVIEW. pentru analiza măsurării, inclusiv filtrare și
analiză spectrală.
• VI-uri pentru procesarea semnalelor
(Filtrare, Ferestruire, Analiză Armonică,
Analiză spectrală, e.t.c.).
Prezentare cu LabVIEW
LabVIEW include următoarele instrumente
utilizate pentru prezentarea datelor:
• On your machine — Graphs, Charts,
Tables, Gauges, Meters, Tanks, 3D
Controls, Picture Control, 3D Graphs
Prezentarea cu (Windows Only), Report Generation
(Windows Only)
LabVIEW poate fi facuta • Over the Internet — Web Publishing
pe PC sau printr-o reţea. Tools, Datasocket (Windows Only),
TCP/IP, VI Server, Remote Panels, Email
LabVIEW Everywhere
Sensor
Embedded
(FPGA)
Handheld
Wireless

Networked I/O

PC Boards

Industrial Computer (PXI)

Tektronix Open Windows

Oscilloscopes

PC, Mac, Linux, Sun

Workstation
 Fapte istorice
• 1983 – începe proiectul LabVIEW
• 1986 –LabVIEW pentru Macintosh
• 1990 –LabVIEW 2.0 și 2 brevete
• 1992 –LabVIEW pentru Windows și Sun
• 1993 –LAbVIEW 3.0
• 1994 – LabVIEW pentru Windows NT și 2 noi brevete
• 1995- 2000 – LabVIEW pentru Windows 95/98, LabVIEW 5.0
• 2001 – LabVIEW 6i pentru Windows 2000/NT/ME
• 2003– LabVIEW 7.0 pentru Windows XP
• 2006 - LabVIEW 8.0 pentru Windows XP
• 2009- LabVIEW 2009 pentru Windows 7
2. Introducere în LabVIEW
SUBIECTE
A. LabVIEW
B. Mediul LabVIEW
C. Panoul Frontal
D. Diagrama Bloc
E. Programarea Fluxului de Date
F. LabVIEW Help
G. Depanarea unui VI
A. Instrumente Virtuale (VI)
Panou Frontal
• Controale = Intrări
• Indicatoare = Ieşiri

Diagrama Bloc
• “Program” ce însoţeşte
panoul frontal
• Componentele sunt legate
împreună
• Aplicatiile (programele) realizate in LabVIEW poarta denumirea de Instrumente
Virtuale (în engleza, Virtual Instruments, prescurtat VI). Denumirea provine de la
faptul ca, in primele sale versiuni, LabVIEW a fost strict dedicat pentru realizarea
unor programe de monitorizare a proceselor. Programele respective inlocuiau o serie
de aparate si instrumente electronice - de unde si motto-ul corporatiei National
Instruments: The software is the instrument – primind astfel denumirea de
Instrumente Virtuale.
• Fiecare VI conţine 3 părţi principale:
1. Panoul Frontal – permite interacţionarea utilizatorului cu VI-ul.
2. Diagrama Bloc – Codul care controlează programul.
3. Icoana/Conectorul – Mijloc de conectare a VI-ului cu alte VI-uri.
• Utilizatorul poate controla programul, poate modica intrările şi poate urmării
updatarea datelor în timp real.
• Fiecare control sau indicator al panoului frontal are un terminal corespunzător în
diagrama bloc. Când un VI rulează, valorile controalelor trec în diagrama bloc, unde
sunt utilizate în funcţionarea diagramei, iar rezultatele sunt trecute în alte funcţii sau
indicatoare.
B. Mediul LabVIEW
Creating a new VI

To open a blank VI
• Select File»New VI
• Click the arrow on the New
button and select Blank VI

To open the New dialog box

• Select File»New
• Click the New button
Panoul Frontal (PF) al VI-ului
Uneltele (PF) Icoană

Control
Boolean Legenda
Graficului

Indicator
Grafic

Plot Legenda
Legend Scalei
Diagrama Bloc (DB) a VI-ului
Uneltele
DB Funcţia
Divide

SubVI

Terminalul
Grafic

Fire
de date

Structură Constantă Funcţia Terminalul

While Loop Numerică Timing Control Boolean
Front Panel and Block Diagram Toolbars

Run button Font ring

Continuous Run button Alignment ring
Abort button Distribution ring
Pause/Continue button Resize ring
Additional Buttons on the Block Reorder ring
Diagram Toolbar Context Help Button
Warning indicator • Execution Highlighting button
Enter button • Step Into button
• Step Over button
Broken Run button
• Step Out button
Tools Palette
• LabVIEW automatically selects the tool needed
• Available on the front panel and the block diagram
• A tool is a special operating mode of the mouse cursor
• Use the tools to operate and modify front panel and
block diagram objects
• To show the tools palette, select
Window»Show Tools Palette
Front Panel − Controls Palette

Controls Palette
Contains the most commonly used controls

All Controls Palette

Shows all controls
Block Diagram − Functions Palette

Functions Palette
Contains the Express VIs (interactive VIs with
configurable dialog page) and the most commonly used
functions

All Functions Palette

Shows all functions
Searching for Controls, VIs, and Functions
• Press the search button to
perform text searches of the
palettes
• Click and drag an item from
the search window to the
block diagram or
double-click an item to
open the owning palette
Shortcut Menus for Front Panel Objects
Right-click the digital display to
access its shortcut menu

Right-click the label to access

its shortcut menu
C. Crearea unui Panou Frontal
Panoul Frontal se construiește cu controale (intrări)
și cu indicatoare (ieșiri)

Indicator
Numeric
Etichete

Butoane pentru
incrementare Control
Control Indicator Numeric
Boolean Boolean
Shortcut Menus for Front Panel Objects
Right-click the digital display to
access its shortcut menu

Right-click the label to access

its shortcut menu
Property Page
Right-click a control or
indicator on the front panel
and select Properties from
the shortcut menu to
access the property dialog
box for that object
D. Crearea unei Diagrame Bloc

Panou Frontal Diagrama Bloc

Control Indicator
Terminals Terminals

Wires Nodes
VI-uri Express, VI-uri Standard și Funcţii
• VI-uri Expres : VI-uri interactive cu pagină dialog configurabilă, ce permite utilizatorului modificarea
funcționalității VI-ului expres.
• VI-uri Standard : VI-uri modularizate realizate prin fire de legătură. Au PF și DB
• Funcţii: elemente fundamentale de operare în LabVIEW; Nu au PF sau DB

Funcţie

VI Expres VI Standard
Elementele utilizate la realizarea diagramei bloc
• Terminale
• Fire
• Noduri
Terminalele reprezintă „porţi” prin intermediul cărora se realizează transferul datelor:
-între panoul frontal şi diagrama bloc (bidirectional);
-între nodurile diagramei bloc (unidirectional).
Există două tipuri de terminale :
-terminale sursă;
-terminale destinaţie.
Firele, definesc şi reprezintă grafic, fluxul datelor (între noduri se realizează schimbul
de informaţii) în diagrama bloc. Fluxul datelor este de la terminalele sursă spre
terminalele destinaţie. Firele codifică prin culoare şi stilul liniei tipul datelor
transmise; poziţionand unealta de interconectare deasupra unui fir, care realizează
o legătură validă, se obţine în fereastra de asistenţă descrierea tipului de dată care
se transmite pe acea cale.
Nodurile sunt elemente de execuţie din programul G. Ele corespund operatorilor,
funcţiilor predefinite, instrucţiunilor şi subrutinelor realizate de utilizator din
limbajele de programere bazate pe text. Există patru tipuri de noduri:
-funcţii
-subIV
-codul interfeţei nodurilor (CIN)
-structuri
Funcţiile sunt elemente constructive ale nodurilor care cresc performanţa
operaţiilor elementare: de exemplu adunarea numerelor.
SubIV sunt instrumente virtuale create anterior şi care se introduc în diagrama
bloc a altor instrumente.
CIN reprezintă interfaţa dintre diagrama bloc şi codurile scrise în limbajul C.
Structurile sunt elemente de control ale programului. Ele controlează transferul
datelor în interiorul instrumentului virtual.
Block Diagram Nodes
Icon Expandable Node Expanded Node

• Function Generator VI
• Same VI, viewed three different ways
• Yellow field designates a standard VI
• Blue field designates an Express VI
Block Diagram Terminals
• Terminals are entry and exit ports that
exchange information between the
panel and diagram
• Terminals are analogous to
parameters and constants in text-
based programming languages
• Right-click and toggle View As Icon to
change the icon view
Legături (fire) în DB

Albastru
Dynamic
Wiring Techniques Hot Spot
• Automatic Wiring
• Use Context Help Window when wiring
• Right-click wire and select Clean Up Wire
• Tip Strips
• Automatic wire routing
• Right-click terminals
and select Visible
Items»Terminals
View the terminal connections to a function
Moduri de ralizare de legături – DB
Wiring “Hot Spot” Click To Select Wires

Use Automatic Clean Up Wiring

Wire Routing
• Exercise: Acquiring a Signal VI
Objective: Explore the LabVIEW environment by creating a VI that
generates a signal and displays it on the front panel.
Tipuri de date în LabVIEW

• Date numerice:
– Întregi
– Numere în virgulă mobilă
• Date tip string (caractere alfanumerice)
• Date Booleene
• Date tip forme de undă
Date numerice întregi
Meniurile proprii ale elementelor de control sau indicatoare numerice contin o optiune specifica,
Representation, cu ajutorul careia se specifica modul in care valoarea numerica respectiva este stocata in
memorie.
• Întregi cu semn
– 32-bit (I32): de la -2,147,483,648 to 2,147,483,647
– 16-bit (I16): de la -32,768 to 32,767
– 8-bit (I8): de la -128 to 127
• Întregi fără semn
– 32-bit (U32): de la 0 to 4,294,967,295
– 16-bit (U16): de la 0 to 65,536
– 8-bit (U8): de la 0 to 256
Date numerice în virgulă mobilă
• Număr real în virgulă mobilă:
– Precizie extinsă [EXT]: –1.19e+4932 to 1.19e+4932
– Dublă precizie [DBL]: –1.79e+308 to 1.79e+308
– Simplă precizie [SGL]: –3.40e+38 to 3.40e+38
• Număr complex în virgulă mobilă:
– Numărul complex în virgulă mobilă are o reprezentare echivalentă
ca și numerele reale în virgulă mobilă. Singura diferență este că
numărul complex are o parte reală și una imaginară.
CXT (complex extended) = numar complex cu precizie extinsa (32 octeti)
CDB (complex double) = numar complex cu precizie dubla (16 octeti)
CSG (complex single) = numar complex cu precizie simpla (8 octeti)
Date de tip string
• Un string este o secvență de caractere ASCII.
• Câteva dintre multele aplicații ale stringurilor sunt:
− Creare unui simplu mesaj text.
− Trecerea datelor numerice prin instrumente ca și caractere string și apoi convertirea
stringurilor în numere numerice.
− Înmagazinarea datelor numerice pe disc. Pentru memorarea numerelor numerice într-un
fișier ASCII, trebuie mai întâi convertite numerele numerice în stringuri.
− Cutii de dialog, pentru diferitele atenționări ale utilizatorului.
• Există următoarele tipuri de elemente de tip string:
− Control String
− Indicator String
− Funcții String
Date Booleene
• Datele Booleene sunt date de tip logic. Acestea au două valori: ADEVĂRAT și
FALS. Datele Booleene sunt reprezentate prin două stări ON și OFF.
• Un control Boolean din panoul frontal al unui VI este fie un buton fie un
comutator (switch). Un indicator Boolean din panoul frontal al unui VI este un
LED.
• Butoanele Booleene au asociate mai multe funcții logice. Există șase moduri de
operare al acestora.
1. Switch when pressed (Comută când este apăsat)
2. Switch when released (Comută când este eliberat)
3. Switch until released (Comută până când este eliberat)
4. Latch when pressed (Închide când este apăsat)
5. Latch when released (Închide când este eliberat)
6. Latch until released (Închide până când este eliberat)
 Change state on a button press. Remain there until
another button press.
Switch When Pressed
Change state on a button release. Remain there
until another button release.
Switch When Released
Change state on a button press. Change back
when the button is released.
Switch Until Released
Change state on a button press. Change back
when the control is read by LabVIEW.
Latch When Pressed
Change state on a button release. Change back
when the control is read by LabVIEW.
Latch When Released
Change state on a button press. Change back
when released and read by LabVIEW.
Latch Until Released
E. Programarea fluxului de date
• DB este executată în funcţie de
fluxul de date

• Nodurile sunt executate când

datele sunt disponibile la toate
intrările terminalelor

• Nodurile alimentează cu date

toate terminalele de ieşire
Exercise: Express Filter VI
Objective: Explore the data flow of an example VI.
F. LabVIEW Documentation: Context Help
• To display the Context Help window, select
Help»Show Context Help, press the <Ctrl-H> keys, or press the
Show Context Help Window button in the toolbar
• Move cursor over object
to display help
• Connections:
Required – bold
Recommended – normal
Optional - dimmed

Simple/Detailed Context Help Lock Help More Help

LabVIEW Help
• Click the More Help button in the Context Help window
• Select Help»VI, Function, & How-To Help
• Click the sentence Click here for more help in the Context Help
window.

Contains detailed descriptions of most palettes, menus, tools, VIs,

and functions, step-by-step instructions for using LabVIEW
features, links to the LabVIEW Tutorial, PDF versions of all the
LabVIEW manuals and Application Notes, and technical support
resources.
Exercițiu: Convert °C în °F
Exercițiu: Generarea unui semnal și afișarea datelor într-un tabel
Obiectiv: To build a VI that generates a signal, reduces the number of samples in the signal, and
displays the resulting data in a table on the front panel.
G. Tehnici de reparare
• Găsirea erorilor
Clic în butonul Run întrerupt
Fereastra va arăta erorile apărute
• Sublinierea execuţiei
Clic în butonul Execution Highlighting; fluxul de
date este animat utilizând baloane. Valorile sunt
afişate pe fire.
• Probe
Clic-dreapta pe un fir pentru afişarea probei şi a
datelor ce curg prin secţiunea respectivă de fir.
Se poate de asemenea selecta unealta Probe din
paleta cu unelte, iar apoi se va da clic pe fir
Debugging Techniques

Breakpoints
Right-click on wire and select Set Breakpoint; pause
execution at the breakpoint.
Conditional Probe
Combination of a breakpoint and a probe. Right-click on
wire and select custom probe.
Debugging Techniques
Step Into, Over, and Out buttons for Single Stepping

Click on Step Into button to enable single stepping

Once Single Stepping has begun, the button steps
into nodes

Click on Step Over button to enable single stepping

or to step over nodes

Click on Step Out button to step out of nodes

Summary
• Virtual instruments (VIs) have three main parts — the front panel, the block diagram,
and the icon and connector pane
• The front panel is the user interface of a LabVIEW program and the block diagram is
the executable code
• The block diagram contains the graphical source code composed of nodes, terminals,
and wires
• Use Express VIs, standard VIs and functions on the block diagram to create your
measurement code. For the most common requirements, use Express VIs with
interactive configuration dialogs to define your application.
• Floating Palettes: Tools Palette, Controls Palette (only when Front Panel Window is
active), and Functions Palette (only when Block Diagram Window is active)
• There are help utilities including the Context Help Window and LabVIEW Help
Summary
• Place controls (inputs) and indicators (outputs) in the front panel window
• Use the Operating tool to manipulate panel objects. Use the Positioning tool to select,
move, and resize panel objects. Use the Wiring tool to connect diagram objects
• Control terminals have thicker borders than indicator terminals
• All front panel objects have property pages and shortcut menus
• Wiring is the mechanism to control dataflow and produce LabVIEW programs
• Broken Run arrow means a nonexecutable VI
• Various debugging tools and options available such as setting probes and breakpoints,
execution highlighting, and single stepping
Tips
• Common keyboard shortcuts
Windows Sun Linux MacOS
<Ctrl-R> <¨-R> <M-R> <z-R> Run a VI
<Ctrl-F> <¨-F> <M-F> <z-F> Find object
<Ctrl-H> <¨-H> <M-H> <z-H> Activate Context Help window
<Ctrl-B> <¨-B> <M-B> <z-B> Remove all broken wires
<Ctrl-W> <¨-W> <M-W> <z-W> Close the active window
<Ctrl-E> <¨-E> <M-E> <z-E> Toggle btwn Diagram/Panel Window

• Access Tools Palette with <shift>-right-click

• Increment/Decrement faster using <shift> key
• Tools»Options selection — set preferences in LabVIEW
• VI Properties (File menu)
3. Programare Modulară

SUBIECTE
A. SubVI-uri
B. Panoul Icoană și Conector
C. Utilizarea SubVI-urilor
D. Crearea unui SubVI dintr-o secțiune a unui VI
A. Ierarhia LabVIEW

SubVI
SubVI-uri
• După construirea unui VI şi crearea icoanei şi conectorului
său, acesta poate fi utilizat într-un alt VI. Un VI dintr-un alt VI
se numeste subVI. Un subVI corespunde unei subrutine într-
un limbaj de programare pe bază de text.
• Avantaje
– Modular
– Uşor de reparat
– Nu trebuie recreat codul
– Necesită mai puţină memorie
Function Pseudo Code Calling Program Pseudo Code
function average (in1, in2, main
out) {
{ average (point1, point2,
out = (in1 + in2)/2.0; pointavg)
} }

SubVI Block Diagram Calling VI Block Diagram

Nodurile în DB

SubVI-urile din DB se pot vedea ca icoane sau ca noduri expandabile. Cele două moduri, depind de preferin țele
utilizatorului, nemodificându-se funcționalitatea subVI-ului
B. Icoana şi Conectorul
Fiecare VI afişază o icoană în colţul din dreapta sus a PF şi a DB. O icoană este o reprezentare
grafică a unui VI. Ea poate conţine text, imagini sau combinaţii de ambele. Icoana identifică subVI-ul
dintr-o DB a unui VI.

ICOANA

Terminale
• O icoană reprezintă un VI într-o altă DB
• Un conector arată terminalele disponibile pentru transferul de
date
CONECTOR
Sunt mai multe modele de conectori. Printr-un clic-dreapta în conector se poate selecta
modelul din meniul Patterns. Se pot atribui controalelor şi indicatoarelor din PF,
terminalelor conectorului.
Paşi pentru crearea unui SubVI
• Crearea Icoanei
• Crearea Conectorului
• Asignarea terminalelor
• Salvarea VI-ului
• Inserarea VI-ului într-un VI de nivel superior
SubVI Example – Calculating Slope
• A VI within another VI is called a subVI
• To use a VI as a subVI, create an icon and a connector pane after building the
front panel and block diagram
Crearea Icoanei
• Icon: graphical representation of a VI
• Clic-dreapta în icoana DB sau a PF și selectare Edit Icon

Default Icon Create a custom icon

Crearea Conectorului
Clic dreapta în panoul icoană (doar în PF)
Asignarea Terminalelor
C. Inserarea subVI-ului într-un VI de nivel superior

Accesarea subVI-ului
Functions >>All Functions >> Select a VI
Sau
Tragerea icoanei cu mousul în DB dorită
 Exercise: Thermometer VI
Objective: To build a VI using the Convert C to F subVI to
read a temperature from the DAQ Signal Accessory in
Celsius or Fahrenheit.

• The sensor returns a voltage proportional to temperature.

For example, if the temperature is 23 °C, the sensor output
voltage is 0.23 V. The sensor is connected to Channel 0 of
Device 1. Device 1 is the DAQ device. On some systems,
the DAQ device may have another device number.
D. Opțiuni de creare a subVI-urilor
• Crearea unui subVI dintr-o secțiune a unui VI
• Se îngrădește aria dorită a fi convertită în subVI
• Select Create SubVI from the Edit Menu
Summary
• VIs can be used as subVIs after you make the icon and connector
• Icon created using Icon Editor
• Connector defined by choosing number of terminals
• Load subVIs using the Select a VI option in the All Functions palette or
dragging the icon onto a new diagram
• Online help for subVIs using the Show Context Help option
• Descriptions document functionality
• Use Create SubVI feature to easily modularize the block diagram
 4. Bucle de control și regiștri de transfer

A. Bucla While
B. Bucla For
C. Regiștri de transfer
A. Bucla While
Similar comportarii unei bucle Do sau o buclă Repeat-Until (=repeta pana cand)
în cadrul limbajelor de programare bazate pe text, o buclă While execută o
subdiagramă până când este întâlnită o condiție.
 1. Selectare buclă While 2. Înlănțuirea codului a fi repetat

3. Adăugarea de noduri suplimentare și apoi realizarea legăturilor

Do

(Execută diagrama
Terminal din interiorul buclei)
iterație
While Condition is TRUE

Terminal condiționare
Selectarea condițiilor buclei
• Clic dreapta în terminalul condiționare pentru definirea opririi buclei
• Pe marginile buclei se pot crea regiștri de deplasare care transferă datele
de la o iterație la următoarea

Terminal iterație Terminal condiționare

Structure Tunnels
• Tunnels feed data into and out of structures.
• The tunnel is a block that appears on the border; the color of the
block is related to the data type wired to the tunnel.
• When a tunnel passes data into a loop, the loop executes
only after data arrive at the
tunnel.
• Data pass out of a loop after
the loop terminates.
Exemple de bucle While
În diagrama bloc din figură, bucla
While este executată până când
ieșirea funcției de multiplicare este mai
mare sau egală cu 5, iar controlul
Enable este Adevărat (True). Funcția
ȘI (AND) returnează la ieșire valoarea
True doar dacă cele două intrări sunt
True. Altfel ieșirea este False.
• VI-ul din figura de mai jos generează numere aleatoare, până
când numărul generat corespunde cu numărul specificat.
Terminalul iteratie înregistrează numărul de numere aleatoare
generate, până când apare numărul specificat.
Următorul VI, va simula aruncarea a două zaruri și va determina numărul de
aruncări necesare până cele două zaruri corespund.
B. Bucla For
O buclă For execută o subdiagramă de un număr de ori, număr specificat de
terminalul de numărare N.
• Plasaţi bucla For în DB selectând-o din paleta Structs & Constants aflată în meniul Functions.
• O buclă For este un element redimensionabil.
• Ea execută diagrama din interiorul său de un număr predeterminat de ori.
• Bucla For are două terminale: terminalul de numărare N (un terminal de intrare) şi terminalul
de iterare i (un terminal de ieşire). Terminalul de numărare arată de câte ori se execută bucla.
Terminalul de iteraţie arată de câte ori a fost executată bucla.
• Pe marginile buclei se pot crea regiștri de deplasare care transferă datele de la o iterație la
următoarea

Terminalul de numărare
(terminal de intrare)

Terminal iterație
(terminal de ieșire)
Timing Functions
Wait Until Next ms Multiple

Wait (ms)

Time Delay
Numeric Conversion
• Numerics default to double-precision (8 bytes) or long integer
(4 bytes)
• LabVIEW automatically converts to different representations
• For Loop count terminal always converts to a long integer
• Gray coercion dot on terminal indicates conversion
Numeric Conversion
• LabVIEW chooses the representation that uses more bits.
• If the number of bits is the same,
LabVIEW chooses unsigned over signed.
• To choose the representation,
right-click on the terminal and
select Representation.

• When LabVIEW converts floating-point numerics to integers, it

rounds to the nearest integer. LabVIEW rounds x.5 to the nearest
even integer.
For example, LabVIEW rounds 2.5 to 2 and 3.5 to 4.
 Exercise: Timed Temperature VI
Objective: To read a temperature once every second for one minute.
C. Regiștrii de transfer
• Registrii de transfer sunt componente ale structurilor repetitive ce pot fi
utilizate pentru transferul unor valori intre doua sau mai multe iteratii
succesive ale structurii.
Pentru a adauga un registru de transfer unei structuri repetitive (bucla For
sau While), se selecteaza optiunea Add Shift Register din meniul propriu al
structurii. 
• Un registru de transfer contine doua terminale (stang si drept) dispuse pe
conturul structurii.
• O valoare conectata la terminalul drept al registrului va "apare" in
terminalul stang la iteratia urmatoare. Cu alte cuvinte, terminalul stang
introduce in iteratia curenta valoarea ce a fost transmisa la terminalul drept
in iteratia anterioara.
• La executarea primei iteratii a unei bucle, nu exista inca nici un transfer
efectuat de catre registru intre cele doua terminale ale sale. Terminalul
stang al registrului nu a fost inca "alimentat" cu o valoare din iteratia
precedenta. Pentru a se putea efectua extragerea unei valori din terminalul
stang la prima iteratie, se conecteaza la acest terminal o valoare din
exteriorul buclei. Se spune ca registrul de transfer se initializeaza.
• Terminalul stang al unui registru de transfer
poate fi dimensionat, capatand astfel mai multe
componente. Intr-o astfel de situatie, valoarea
transferata din iteratia anterioara se afla in
componenta superioara. De sus in jos, fiecare
componenta contine cate o valoare provenita
dintr-o iteratie mai indepartata.
• Dupa executarea ultimei iteratii a buclei, din
terminalul drept al registrului se poate extrage
ultima valoare transferata acestuia.
• O structura repetitiva poate contine mai multi
registri de transfer, fiecare cu una sau mai multe
componente ale terminalului stang si fiecare
transferand intre iteratii valori de diverse tipuri. 
• VI-ul din figura de mai jos folosește registrii de deplasare si o bucla For, pentru
a accesa valorile din repetarile anterioare. Indicatorul X(i) afiseaza valoarea
curenta, indicatorul X(i-1) afiseaza valoarea penultimei iteratii, indicatorul X(i-2)
afiseaza o valoare cu doua iteratii in urma, si asa mai departe.
VI-ul din figura de mai jos folosește registrii de deplasare si o bucla While, ce
simulează un semafor
Feedback Nodes
• Appears automatically in a For Loop or While Loop if you
wire the output of a subVI, function, or group of subVIs and
functions to the input of that same VI, function, or group.
• Stores data when the loop completes an iteration, sends
that value to the next iteration of the loop, and transfers any
data type
Feedback Node
• Wire from output to input to
automatically create a feedback
node
<OR>
• Place a feedback node from the
Functions»Structures palette
Initialized Shift Registers & Feedback Nodes

Output = 5 Output = 5

Run Once VI stops execution Run Again

Output = 5 Output = 5
Uninitialized Shift Registers & Feedback Nodes

Output = 4 Output = 8

Run Once VI stops execution Run Again

Output = 4 Output = 8
 Exercise: Accessing Previous Data
Objective: To observe the use of shift registers and feedback nodes to hold data
from previous iterations of a For Loop.
• Revise the shift register to display the last three iterations of the For Loop data, as shown in the
following block diagram.
Summary
• Two structures to repeat execution: While Loop and For Loop
• Loop timing controlled using Wait Until Next ms Multiple function, the
Wait (ms) function, or the Time Delay Express VI.
• Coercion dots appear where LabVIEW coerces a numeric representation
of one terminal to match the numeric representation of another terminal
• Feedback nodes and shift registers transfer data values from one
iteration to the next
• Use shift registers only when more than one past iteration is needed
5. Tablouri (Arrays)

• TOPICS
• Introduction to Arrays
• Auto Indexing Arrays
• Array Functions
• Polymorphism
• Spre deosebire de elementele scalare, care reprezentau o singura valoare, de un anumit tip
(numeric, boolean, alfanumeric), elementele vectoriale (Array) pot contine, intr-o maniera
ordonata, mai multe valori de acelasi tip.
• Un tablou este o colecţie de elemente ale datelor care sunt toate de acelaşi tip.
• Un tablou are una sau mai multe dimensiuni şi până la 2^31 – 1 de elemente pe dimensiune,
sau cât permite memoria.
• Tablourile, în LabVIEW, pot fi de orice tip: numerice, Booleane, tip cale, stringuri, unde, și tip
clustere (exceptând şiruri, tabele sau grafice).
• Se poate accesa fiecare element al tabloului prin index-ul său. Index-ul este în gama (0, N-1)
unde N este numărul elementelor din tablou. Tabloul unidimensional (1D) arătat mai jos
ilustrează această structură. De notat că primul element are index-ul 0, al doilea element are
index-ul 1, etc..

Un tablou bidimensional (2D) necesită doi indici

pentru localizarea unui element, un indice
coloană şi un indice linie, amândoi pornind de la
zero.
Controale și indicatoare Tablou (Array)
Se va selecta Array din subpaleta Controls >> All
Controls >> Array and Cluster
Atunci cand un element de tipul Array se
dispune pe panou, tipul datelor pe care acesta le
va contine nu este inca definit. Se spune ca
elementul de tip Array este vid.
Terminalul din diagrama bloc al elementului este
de culoare neagra. Sageata Run este sparta, semn
ca programul este incomplet si nu poate fi rulat.
Pentru a defini tipul de date, in elementul de tip
Array trebuie introdus un element de control sau
indicator scalar de tipul dorit (numeric, boolean,
alfanumeric, e.t.c.).
Elementul scalar ce urmeaza a fi introdus in
Array poate exista deja pe panou sau poate fi
selectat la momentul respectiv din paleta de
elemente.
Modul de plasare a unui obiect de date (Control
Numeric în cazul acesta) într-un tablou
EXERCITIU
Dispuneti pe panoul unei aplicatii:
- un Array cu valori numerice;
- un Array cu valori booleene;
- un Array cu valori alfanumerice.
Transformati cele trei Array-uri din
elemente de control in elemente
indicatoare.
• In mod implicit, atunci cand este creat, un Array are o singura dimensiune, putand fi descris
drept o matrice coloana.
• Numarul de dimensiuni ale unui Array poate fi modificat prin dimensionarea indexului acestuia
• Daca un Array are mai mult de o dimensiune, se poate stabili afisarea mai multor linii si mai
multor coloane.
• Terminalul unui element Array se caracterizeaza prin prezenta unor paranteze drepte a caror
grosime este proportionala cu numarul de dimensiuni.
• Atunci cand se realizeaza legaturi in diagrama, conexiunile pe care circula un Array cu o
dimensiune sunt mai groase decat cele pe care circula valori scalare.
• Pentru Array-urile cu doua sau mai multe dimensiuni, conexiunile sunt reprezentate cu linie
dubla. Spatiul intermediar al liniei duble este cu atat mai mare cu cat numarul de dimensiuni ale
Array-ului este mai mare.

EXERCITIU
Modificati numerele de valori vizibile ale celor trei Array-uri create in exercitiul
anterior.
Transformati Array-urile in elemente de control (daca este cazul) si definiti valori
in cadrul acestora.
Modificati indexul fiecarui Array si observati modul in care valorile se deplaseaza.
• Atunci cand este necesara existenta in diagrama a unei constante Array,
aceasta poate fi selectata din meniul cu functii pentru valori vectoriale (Array) al
paletei de functii.
• La dispunerea sa in diagrama, similar elementelor Array de pe panou, o astfel
de constanta nu are definit tipul de date pe care le va contine.
• Definirea tipului de date se realizeaza prin introducerea in chenarul constantei
Array a unei constante de tipul dorit (numeric, boolean sau alfanumeric).
• O constanta Array permite aceleasi operatii de definire a numarului de valori
vizibile sau de modificare a numarului de dimensiuni ca si elementele Array din
panou.
Creating Array Constants
1. Select Array Constant
shell from the Array
subpalette

2. Place the data object in the array shell

Crearea și utilizarea Tablourilor
• Auto-Indexarea –
buclele acumulează
array-urile la marginile
lor.
• În mod implicit, buclele
For sunt auto-indexate,
în timp ce buclele While,
nu.
Crearea Tablourilor cu ajutorul Buclelor
• Buclele acumulează tablourile la
marginile lor
• Auto Indexarea poate fi eliminată

• Se pot utiliza două Bucle For, una în

interiorul celeilalte, pentru crearea unui
Array 2D.
• Bucla For exterioară crează elementele
rânduri, iar Bucla For interioară crează
elementele coloană.
Auto-Index Input
• An array input can be
used to set the For
Loop count terminal
• Number of elements
in the array equals
the count terminal
input
• Run arrow not
broken
Funcții Array

Pentru a obtine in
mod dinamic
(programatic),
structuri de valori
de tipul Array,
pot fi utilizate o
serie de functii
specifice.
C. Common Array Functions

Array Size
• Functia „Dimensiune Tablou” (Array Size), returneaza numarul de elemente ale fiecarei
dimensiuni ale tabloului de intrare.

Initialize Array
• Functia „Initializeaza tablou” (Initialize Array), realizeaza initializarea elementelor unui tablou
cu N dimensiuni cu o valoare indicata.
 Array Subset

• Functia „Subtablou” (Array Subset), returneaza un numar specificat din

elementele unui tablou, începand de la un indice.
The Build Array Function

Appending an element

Concatenate Inputs

Building a higher dimension array default

The Index Array Function

Extracting an Element

Extracting a Row

Extracting an Element of a Row

• Modurile in care un Array se poate comporta la intrarea sau la iesirea dintr-o structura repetitiva sunt valabile si in cazul
buclelor While, cu deosebirea ca, in cazul acestora, comportamentul implicit este inversat:
-in mod implicit, o bucla While va prelua la fiecare iteratie intreg Array-ul de intrare. Doar in cazul in care
componentei de pe contur i se selecteaza, din meniul propriu, optiunea Enable Indexing, bucla While va prelua cate o
valoare la fiecare iteratie.
-in mod implicit, daca o valoare din interiorul unei bucle While se conecteaza la conturul acesteia, componenta de
pe contur va genera, dupa incheierea executiei buclei, doar valoarea primita in ultima iteratie.
Doar daca se selecteaza optiunea Enable Indexing a componentei de pe contur, aceasta va genera, dupa incheierea
ultimei iteratii, un Array cuprinzand valorile primite in cadrul tuturor iteratiilor.

• Functiile aritmetice si logice pentru valori scalare, precum si cele pentru valori alfanumerice, permit conectarea de Array-
uri continand valori de tipurile corespunzatoare.
Se pot astfel realiza:
- operatii aritmetice asupra valorilor dintr-un Array (radacina patrata, functii trigonometrice etc.), intre un Array si o
valoare scalara sau intre doua Array-uri;
- operatii logice intre un Array si o valoare booleana sau intre doua Array-uri cu valori booleene;
-operatii asupra Array-urilor de valori alfanumerice.
• Functiile Add Array Elements si Multiply Array Elements determina suma,
respectiv produsul valorilor numerice dintr-un Array.
Functiile And Array Elements si Or Array Elements efectueaza operatiile logice
SI, respectiv SAU, asupra tuturor valorilor booleene dintr-un Array, obtinand o
valoare booleana scalara.  Atunci cand au drept operanzi un Array si o valoare
scalara sau doua Array-uri, functiile de comparatie genereaza un Array de valori
booleene, compararea fiind efectuata valoare cu valoare.
• Daca, din meniul propriu al functiei de comparatie, se alege optiunea Compare
Aggregates, functia va genera o valoare booleana scalara.
De exemplu, daca se compara doua Array-uri de valori numerice cu functia
Equal? in starea Compare Aggregates, functia va genera valoarea True doar
daca este indeplinita conditia de egalitate intre toate perechile de valori aflate pe
aceleasi pozitii in cele doua Array-uri.
•   Functia Number To Boolean Array, aflata in meniul pentru functii booleene,
transforma un numar natural intr-un Array de valori booleene, efectuand de fapt
transformarea din baza 10 in baza 2.
Bitul cel mai putin semnificativ este reprezentat in Array de valoarea cu indicele
0. De exemplu, valoarea 6=0+21+22 este transformata intr-un Array cu trei valori
booleene: (False, True, True).
• Functia Boolean Array To Number realizeaza transformarea inversa, dintr-un
Array de valori booleene intr-un numar natural.
D. Polimorfism
• Poliformismul reprezintă capabilităţile funcţiilor din LabView (de ex. adunare, înmulţire, împărţire) de a
accepta la intrare date cu dimensiuni şi reprezentări diferite. Funcţiile aritmetice care posedă aceste
proprietăţi se numesc funcţii polimorfice.
• Un exemplu clasic pentru această proprietate este poliformismul funcţiei adiţionale scalar – scalar, scalar –
matrice și matrice-matrice de dimensiuni diferite.

Combinația Rezultatul

Scalar+Scalar Scalar

Array
Array+scalar

Array
Array+Array

Array
Array+Array
Exerciții
1. Să se creeze un VI cu 6 intrări booleane (opțional) și care să returneze numărul primei intrări
adevărate (opțional).
2. Să se creeze un VI care să genereze un tablou (array) cu 10 elemente aleatoare și care să
scaleze aray-ul realizat, iar apoi să extragă ultimele 4 elemente din array-ul scalat.
• Exerciții (continuare)
Summary
• Arrays group data elements of the same type. You can build arrays of numeric,
Boolean, path, string, waveform, and cluster data types.
• The array index is zero-based, which means it is in the range 0 to n – 1, where
n is the number of elements in the array.
• To create an array control or indicator, select an Array on the Controls»Array &
Cluster palette, place it on the front panel, and drag a control or indicator into
the array shell.
• If you wire an array to a For Loop or While Loop input tunnel, you can read
and process every element in that array by enabling auto-indexing.
• By default, LabVIEW enables auto-indexing in For Loops and disables auto-
indexing in While Loops.
• Polymorphism is the ability of a function to adjust to input data of different data
structures.
6. Clustere

TOPICS
A. Introduction to Clusters
B. Cluster Functions
C. Error Clusters
A. Clustere (Grupuri)
• Sunt structuri de date care grupează datele împreună
• Datele pot fi de tipuri diferite (numerice, Booleene, stringuri, e.t.c.)
• Elementele trebuie să fie, fie toate controale, fie toate indicatoare
• Analog cu o legătură de fire dintr-un cablu
• Fiecare fir din cablu reprezintă un element al clusterului
• Deoarece un cluster are un singur fir (de intrare sau de ieșire) chiar dacă acesta transportă multiple valori
de diferite date, clusterele reduc firele și numărul de terminale conector pe care un subVI le necesită.
Figura de mai jos ilustrează conceptul de grupare, respectiv degrupare, a elementelor de date într-un
cluster.
Cluster Controls and Indicators
1. Select a Cluster shell 2. Place objects inside the shell
from the Array & Cluster
subpalette

134
Creating Cluster Constants
1. Select Cluster Constant
shell from the Cluster
subpalette

2. Place objects in the Cluster shell

Cluster Order
• Elements have a logical order (start with 0)
• To change order, right-click the border and select Reorder Controls in
Cluster...

136
Utilizarea Clusterelor pentru transferul datelor în SubVI-uri

Unul dintre avantajele clusterelor este

acela că acestea pot fi utilizate pentru
gruparea datelor la intrarea și
respectiv ieșirea subVI-urilor.
Clusterele reduc astfel numărul de fire
într-o diagramă.

137
B. Funcții Cluster
• Aceste funcții se găsesc în subpaleta Cluster, Class & Variant a paletei
Functions>>Programming
Funcţia Bundle
• Grupează mai multe componente, realizând un grup, sau
înlocuieşte una sau mai multe componente ale unui grup existent.

• Gruparea elementelor se realizează în ordinea acestora în cadrul grupului. Prima componentă conectată
la funcţia Bundle este componenta cu index-ul 0, urmează componenta cu index-ul 1, s.a.m.d. Numărul de
intrări poate fi modificat fie prin selectarea Add Input din meniul contextual al intrării fie utilizând unealta de
poziţionare / redimensionare din caseta Tools.
• O altă exemplificare a utilităţii funcţiei Bundle este prezentată în figura de mai
jos.
• Constanta numerică (setată la valoarea 0) defineşte punctul de origine real iar
prin controlul numeric se impune valoarea de incrementare. Funcţia Bundle
reuneşte datele numerice permiţând reprezentarea grafică.
• Funcţia Bundle poate fi utilizată și pentru înlocuirea unor componente ale unui
grup (cluster) deja existent. În acest caz, grupul trebuie conectat la intrarea
cluster a funcţiei.
• În cadrul aplicaţiei de mai jos, funcţia bundle permite înlocuirea valorii numerice
corespunzatoare controlului Knob şi respectiv a controlului Numeric 2, cu
valorile numerice corespunzătoare controalelor knob_input, respectiv Numeric
2_input.
Funcţia Bundle by Name
• Funcţia Bundle by Name este folosită doar pentru înlocuirea unei componente dintr-un grup existent. Modul
de lucru este asemănător cu cel prezentat anterior. Cluster-ul existent se conectează la intrarea specificată
a funcţiei (input cluster). În ordinea logică a construcţiei se introduce controlul care va înlocui o
componentă. Componenta de înlocuit se va identifica după numele reprezentat prin eticheta asociată.
Numărul posibilităţilor de înlocuire se pot vizualiza din meniul contextual al intrării funcţiei prin selectarea
opţiunii Select Item.
Funcțiile Unbundle și Unbundle by Name
• Descompunerea (degruparea) grupurilor (clusterelor) în componente, se
realizează cu ajutorul a două funcţii, Unbundle şi Unbundle by Name.
C. Error Clusters
• Use the error in and error out clusters in each VI you use or build to handle errors in the VI.
• The error clusters located on the Controls»Array & Cluster palette include the components
of information shown
• Error cluster contains the following information:
– Boolean to report whether error occurred
– Integer to report a specific error code
– String to give information about the error
Error Cluster Details
• Status is a Boolean value that reports TRUE if
an error occurred. Most VIs, functions, and
structures that accept Boolean data also
recognize this parameter.
• Code is a signed 32-bit integer that identifies the
error numerically. A non-zero error code coupled
with a status of FALSE signals a warning rather
than a fatal error.
• Source is a string that identifies where the error
occurred.
Error Handling with Clusters
• You can make error handling decisions on the block diagram
• Error handling in LabVIEW follows the dataflow model. Just as data flow through a VI, so can error
information
• Wire the error information from the beginning of the VI to the end
• Error information is passed from one subVI to the next
• If an error occurs in one subVI, all subsequent subVIs are not executed in the usual manner
• Error Clusters contain all error conditions
• Automatic Error Handling

Error Cluster
Simple Error Handler
Use the Simple Error Handler to handle the error at the end of the
execution flow.

The Simple Error Handler is located on the Functions»All Functions»Time

and Dialog palette. Wire the error cluster to the Error In (no error) input.
Using While Loops for Error Handling
You can wire an error cluster to the conditional terminal of a While Loop
to stop the iteration of the While Loop.
Only the TRUE or FALSE value of the status parameter of the error
cluster is passed to the terminal.
When an error occurs, the
While Loop stops.
Exercise 6 – Error Clusters & Handling
Summary
• Clusters group data elements of mixed types. A cluster cannot contain a
mixture of controls and indicators.
• To create a cluster control or indicator, select a cluster on the Controls»Array
& Cluster palette, place it on the front panel, and drag controls or indicators
into the cluster shell.
• Use the Cluster functions located on the Functions»All Functions»Cluster
palette to create and manipulate clusters.
• Error checking tells you why and where errors occur.
• The error cluster reports the status, code and source of the error.
• Use the error cluster controls and indicators to create error inputs and outputs
in subVIs.
7. Afișarea datelor

TOPICS
A. Waveform Charts
B. Waveform and XY Graphs
C. Intensity Plots
Înregistratoare (Grafice)
• Înregistratoarele sunt indicatoare numerice
speciale care afişează una sau mai multe
curbe. Acestea se găsesc în paleta Graph
Idicators a meniului Controls.
Sunt disponibile 3 tipuri de componente de interfata pentru vizualizarea reprezentarii grafice:
-diagrama unda (waveform charts);
-grafice unda (waveform graphs);
-grafice XY (XY graphs);
Diagrama unda: Este o componeta de interfata dedicata afisarii uneia sau mai multor reprezentari grafice
simultan, pentru care se urmareste variatia in timp.
Graficele unda: Se utilizeaza pentru reprezentarea functiilor de o variabila (de forma y=f(x)), avand punctele
distribuite uniform pe axa absciselor. Aceasta se aseamana cu diagrama undă. Permite realizarea uneia sau
mai multor reprezentari simultane.
Graficul XY: Este componenta cea mai generala, care permite realizarea reprezentarilor grafice ale functiilor
de doua variabile X si Y. Deasemenea se pot realiza una sau mai multe reprezentari simultane.
Wiring to Charts
Single-Plot Chart

Multiple-Plot Chart
Personalizarea graficelor
B. Graphs
• Selected from the Graph subpalette
• Waveform Graph – Plot an array of numbers against their indices
• XY Graph – Plot one array against another

Plot Legend
(point and line
styles)

Graph Palette
Scale Legend
Single-Plot Waveform Graphs
Uniform X axis
Initial X = 0.0
Delta X = 1.0

Uniform X axis
you specify point
spacing
Multiple-Plot Waveform Graphs
Each row is a
separate plot:
Initial X = 0
Delta X = 1

Each row is a
separate plot:
Bundle specifies
point spacing of the
X axis
XY Graphs
• Non-uniform X axis
• Separate X and Y arrays
define data points
Chart and Graph Use Summary
Use the Context Help window with charts and graphs
C. Intensity Plots and Graphs

• Useful in displaying terrain, temperature patterns, spectrum analysis, and image

processing
• Data type is a 2D array of numbers; each number represents a color
• Use these options to set and display color mapping scheme
• Cursor also adds a third dimension
Exemple:
Se va realiza un VI care să genereze un număr aleator la o rată specificată de
utilizator și afișarea rezultatelor pe un grafic (Waveform Chart) până când este
oprit de utilizator. Se va salva salva VI-ul cu numele While_Graph.vi
Se va modifica While_Graph pentru a calcula și afișa media ultimelor trei
măsurări. Se va salva salva VI-ul cu numele While_Graph_Average.vi
Următorul exemplu arată construcția funcției trigonometrice sinus
cu ajutorul buclei For, și afișarea rezultatului pe un Grafic undă.
Summary
• The waveform chart is a special numeric indicator that displays one or more plots.
• Waveform graphs and XY graphs display data from arrays.
• Right-click a waveform chart or graph or its components to set attributes of the chart
and its plots.
• You can display more than one plot on a graph using the Build Array function and the
Bundle function for charts and XY graphs. The graph becomes a multiplot graph when
you wire the array of outputs to the terminal.
• When you wire data to charts and graphs, use the Context Help window to determine
how to wire them.
• You can use intensity charts and graphs to plot three-dimensional data. The third
dimension is represented by different colors corresponding to a color mapping that you
define. Intensity charts and graphs are commonly used in conjunction with spectrum
analysis, temperature display, and image processing.
8. Luarea deciziilor într-un VI și structura secvențială
(Sequence)

TOPICS
A. Decision making with the Select function
B. Case Structures
C. Formula Nodes
D. Structura Sequence
A. Simple Decision: Select Function
• If Temp Scale is TRUE, pass top input;
• If temp scale is FALSE, pass bottom input.

• If the decision to be made is more complex than a Select function can

execute, a Case Structure may be what is required.
B. Case Structures
Structura de selectie Case - contine multiple subdiagrame, numai
una din acestea executandu-se depinzând de valoarea de intrare
transmisă structurii.
• Atunci cand este dispusa in diagrama, o structura Case contine doua ferestre (True
si False), fiecare dintre acestea cu propriul flux de date.
• Pe conturul structurii se afla dispus un terminal selector (de culoare verde,
continand semnul intrebarii).
• Structura Case va executa doar una din cele doua ferestre, in functie de valoarea
booleana (True sau False) conectata la terminalul sau selector.
• Daca la terminalul selector al unei structuri Case, in locul unei valori booleene, se
conecteaza o valoare numerica (numar intreg sau natural), numele ferestrelor se
vor modifica automat din True si False in 0 si 1.
• Structura va executa fereastra al carei nume va coincide cu valoarea numerica ce
ajunge la terminalul sau selector. In aceasta situatie, are sens ca structura Case sa
contina mai mult de doua ferestre.
• Deoarece structura Case nu va putea contine atatea ferestre cate valori numerice
pot ajunge la terminalul sau selector, una dintre ferestre trebuie declarata drept
fereastra implicita (Default). Fereastra implicita va fi executata atunci cand valorii
ajunse la terminalul selector nu ii corespunde nici un nume de fereastra.
• Un nume de fereastra poate contine si descrierea unei multimi de valori, de genul
2..5, 7..9, intelegand prin aceasta ca fereastra respectiva va fi executata daca la
terminalul selector ajunge una din valorile 2, 3, 4, 5, 7, 8 sau 9.
• O valoare nu poate exista in numele mai multor ferestre (ar exista o incertitudine
privind fereastra ce trebuie executata).
Boolean Case Structure Example:
If Temp Scale is TRUE, execute True case;
If temp scale is FALSE, execute False case.
Boolean and Numeric Cases

Wire all possible outputs of the case structure

String, Enum, and Error Cases
String Case Enum Case Error Case
Acest VI utilizează o structură Case pentru
calculul rădăcinii pătrate a unui număr dat și
verificarea dacă numărul respectiv este
negativ. Dacă este negativ, VI-ul va returna
valoarea -99999.0 în Indicatorul Digital și va
afișa un mesaj de eroare, mesaj aflat într-o
Constantă String.
C. Formula Node Note semicolon

• In the Structures subpalette

• Implement complicated equations
• Variables created at border
• Variable names are case sensitive
• Each statement must terminate with a semicolon (;)
• Context Help Window shows available functions
• Exercițiu: Să se realizeze VI-ul din figura de mai jos
D. Structura secvențială (Sequence)
• O structură secvențială conţine una sau mai multe subdiagrame sau cadre (frame)
care se execută în ordine secvenţială.
• Există două secvenţe structurale: structură secvenţială plată ( Flat Sequence
Structure) şi structură secvenţială stivuită ( Stacked Sequence Structure).
• Structura secvenţială plată se utilizează pentru a asigura execuţia unei
subdiagrame înainte sau după o altă subdiagramă. Adăugarea unei noi structuri
secvenţiale se obţine prin click - dreapta pe chenarul structurii şi apelarea facilităţii
dorite din meniul contextual. Un clik – dreapta pe bara orizontală a chenarului oferă
două facilităţi: introducerea unei structuri secvenţiale în faţă ( Add Frame Before)
sau introducerea unei structuri după ( Add Frame After). Un click – dreapta pe bara
verticală a chenarului oferă doar una din cele două posibilităţi: pe bara stângă
permite Add Frame Before iar pe bara dreaptă permite Add Frame After. Un click-
dreapta pe o bară verticală a chenarului pentru o structură secvenţială intermediară
oferă facilitatea Insert Frame.
• Structurile secvenţiale plate se execută de la stânga la dreapta când toate
datele legate la cadru sunt disponibile. Se recomandă structura secvenţială
plată pentru a evita secvenţele locale şi pentru o documentare mai bună a
diagramei bloc.
• În primul cadru se realizează operaţia de multiplicare a valorii controlui introdus
în panoul frontal iar rezultatul este transferat spre cadrul 2. În cadrul 2 şi 3 se
execută alte două operaţii matematice care se bazează pe rezultatul anterior.
Condiţionarea privind succesiunea operaţiilor şi o ordonare clară a diagramei s-
a soluţionat astfel prin structura secvenţială plată.
• Atunci cand este dispusa in diagrama, o structura Sequence
stivă, contine o singura fereastra, aceasta fiind totodata si
fereastra curenta (vizibila). Deschizand meniul propriu al
structurii si alegand una din optiunile Add Frame After sau
Add Frame Before, se poate adauga o fereastra dupa sau
inaintea celei curente.
• Daca o structura Sequence stivă contine mai mult de o
fereastra, atunci ferestrele primesc indici (numere de ordine)
incepand cu 0, iar pe latura superioara a conturului structurii
apare un selector prin intermediul caruia se poate trece de
la o fereastra la alta.
• Atunci cand o structura Sequence stivă contine cel putin
doua ferestre, ordinea acestora poate fi schimbata: se
modifica indicele ferestrei curente, selectand optiunea Make
This Frame, apoi noul indice.
• Atunci cand se doreste transferul unei valori intre doua ferestre ale unei structuri Sequence, prin selectarea
optiunii Add Sequence Local se dispune pe conturul structurii o variabila locala a acesteia (sub forma unui
patrat galben).
• Daca, in una din ferestrele structurii, se conecteaza o valoare la variabila locala, fereastra respectiva
devine fereastra sursa pentru acea variabila. In acea fereastra, simbolul variabilei locale contine o fereastra
indreptata spre exteriorul structurii.
In ferestrele anterioare ferestrei sursa, simbolul variabilei locale devine hasurat, semn ca valoarea variabilei
locale nu este accesibila in acele ferestre.

• In ferestrele de dupa fereastra sursa, simbolul variabilei locale va contine o sageata indreptata spre
interiorul structurii. In aceste ferestre, valoarea transferata prin intermediul variabilei locale poate fi utilizata
in fluxul de date. O structura Sequence poate dispune de mai multe variabile locale. 
• Intr-o structura Sequence pot fi utilizate valori provenite din fluxul de date exterior. O valoare introdusa din
exterior intr-o structura Sequence va putea fi utilizata in oricare dintre ferestrele structurii. Daca, intr-o
anumita fereastra, se face o legatura din structura Sequence in exteriorul acesteia, la iesirea respectiva
(patratul de pe contur) nu va mai putea fi legata o alta valoare din alta fereastra (ar exista o incertitudine
privind valoarea care iese din structura).
Indiferent de indicele ferestrei in care s-a facut o legatura spre exterior, valoarea va parasi iesirea de pe
conturul structurii Sequence doar dupa executarea ultimei ferestre.
• În figura alăturată se prezintă o structură secvenţială stivă formată din 3 cadre (0, 1, 2)
cadrul activ în figura prezentată fiind cadrul 1.
• În fiecare cadru se pot introduce nodurile existente sau edita altele noi. Diagrama care
trebuie execută prima se introduce în cadrul “0”, diagrama care trebuie executată a
doua în cadrul “1” s.a.m.d.
• O exemplificare a utilizării structurii secvenţiale stivă este prezentată în figura de mai jos

• Exemplu de structură secvenţială stivă:

a – cadru 0; b – cadru 1; c – cadru 2
• In primul cadru se realizează conform schemei logice
impuse o operaţie de multiplicare iar rezultatul este
vizualizat prin indicatorul Numeric 2 şi utilizat atât în
cadrul 2 cât şi în cadrul 3. Acest lucru este posibil prin
crearea secvenţei locale apelând din meniul contextual
a) b) pentru click dreapta pe conturul vertical al cadrului.
• Secvenţa locală devine activă după conectarea unui fir
la aceasta. Starea activă este semnalizată prin apariţia
unei săgeţi în interiorul semnului alocat secvenţei. Pe
acelaşi principiu rezultatul operaţiei matematice din
cadrul 2 este posibil să fie utilizat în cadrul 3 (dar nu şi
în cadrul 1, fluxul datelor fiind doar spre cadrele de
ordin superior).

c)
Summary
• The Select function is used to choose between two inputs dependant
on a boolean input.
• A Case structure has two or more cases. Only one case is visible at a time, and
the structure executes only one case at a time.
• If the case selector terminal is Boolean, the structure has a TRUE
case and a FALSE case. If the selector terminal is an integer, string,
or enumerated type value, the structure can have up to 231–1 cases.
• Inputs are available to all cases, but cases do not need to use each
input. If at least one output tunnel is not defined, all output tunnels on
the structure appear as white squares.
• Formula Nodes are useful for complicated equations and for using
existing text-based code. A semicolon (;) must terminate each statement.
9. Stringuri și Fișiere I/O (Intrare/Ieșire)

TOPICS
A. String controls and indicators
B. String functions
C. File I/O operations
D. High-level File I/O VIs
E. Low-level File I/O VIs
F. Format text files for use in spreadsheets
A. Controale și Indicatoare String (Șir de caractere)
• Un rol aparte intre controalele/indicatoarele din mediul LabView il joacă cele pentru lucrul cu
sir de caractere si tabele. Componentele din această categorie permit citirea/afisarea acestui
tip de date.
• Un string este o secvență de caractere (ASCII) afișabile sau neafișabile (spațiu, tab, e.t.c.)
• Utilizări – afișarea mesajelor, controlul instrumentelor, fișiere I/O
• Controalele/indicatoarele string se găsesc în subpaleta Controls» »Text Control or Text
Indicator
Moduri de afișare a stringurilor
• Normal display • \ code display

• Password display • Hex display

B. Funcţii  String
• Funcţiile pentru valorile alfanumerice sunt grupate în subpaleta String a paletei de funcții.
Mai frecvent utilizate sunt cele pentru transformarea caracterelor în majuscule (To Upper
Case), pentru transformarea caracterelor în minuscule (To Lower Case), de calculare a
lungimii unui şir de caractere (String Length), de compunere a unui şir din două şiruri
distincte (Concatenate String), de identificare şi înlocuire a unui şir în cadrul altuia (Search
and Replace String) etc.
• De asemenea, subpaleta
String conţine un element
String Constant utilizat
pentru introducerea în
diagramă a valorilor
alfanumerice constante.
• Funcţia String Length determină numărul de
caractere dintr-o valoare alfanumerică. Sunt luate în
considerare şi caracterele neafişabile (spaţiu, Tab,
sfârşit de linie etc). Numărul de caractere de la
ieşirea funcţiei este exprimat ca un număr întreg pe
patru octeţi.

• Funcţia Concatenate Strings posedă un număr de

intrări ce poate fi modificat de către utilizator prin
dimensionarea simbolului funcţiei (în mod asemănător
cu Compound Arithmetic). La ieşirea sa, funcţia
generează o valoare alfanumerică obţinută prin
concatenarea textelor de la intrările sale, în ordinea de
sus în jos.
• Funcţia String Subset extrage, din textul conectat la intrarea String, o porţiune
de Length caractere începând de la caracterul aflat la poziţia Offset inclusiv
(pentru primul caracter se consideră offset = 0). Dacă la intrarea Offset a
funcţiei nu este introdusă nici o valoare, funcţia consideră că extragerea se va
efectua începând cu primul caracter (valoarea implicită 0 a intrării offset). Dacă
la intrarea Length nu este introdusă nici o valoare, funcţia consideră că
extragerea se va efectua până la ultimul caracter inclusiv.
• Funcţia Replace Substring şterge o porţiune din textul conectat la intrarea
String şi introduce în locul respectiv textul conectat la intrarea Substring.
Porţiunea înlocuită începe de la caracterul aflat pe poziţia Offset inclusiv şi
conţine Length caractere. Intrarea Offset are valoarea implicită 0, iar intrarea
Length are o valoare implicită egală cu numărul de caractere legat la intrarea
Substring. Dacă la intrarea Substring nu se leagă nici o valoare, funcţia
efectuează o ştergere a unei porţiuni, iar dacă la intrarea Length se leagă
valoarea 0 funcţia efectuează, de fapt, o inserare a unei porţiuni.
• Funcţia Search and Replace String caută textul Search String  în textul conectat la intrarea
String, iar când îl găseşte, îl înlocuieşte cu textul conectat la intrarea Replace String. Căutarea
are loc începând de la poziţia Offset a textului String. Dacă la intrarea Offset nu se conectează
nici o valoare, căutarea are loc începând cu prima poziţie. Dacă la intrarea Replace String nu se
conectează nici o valoare, atunci funcţia efectuează o ştergere (înlocuire cu text vid). Dacă la
intrarea Replace All nu se conectează nici o valoare, atunci funcţia se opreşte după prima
apariţie a textului Search String. Dacă la această intrare se conectează o valoare logică de tip
True, funcţia efectuează înlocuiri pentru toate apariţiile textului Search String. Funcţia
generează textul rezultat în urma înlocuirii la ieşirea Result String, iar la ieşirea Offset Past
Replacement generează o valoare indicând poziţia caracterului aflat imediat după ultimul
caracter înlocuit.
• Funcţia Search/Split String caută textul conectat la intrarea Search String/char în
textul conectat la intrarea String. Căutarea se efectuează începând cu poziţia
Offset. Dacă textul căutat este găsit, funcţia împarte textul iniţial în două părţi,
astfel: partea dinaintea textului căutat (Substring Before Match) şi textul căutat
urmat de restul textului în care s-a făcut căutarea (Match + Rest Of String).
Funcţia generează la ieşirea Offset Of Match poziţia în care a fost găsit textul
căutat. Dacă textul căutat nu a fost găsit, ieşirea Substring Before Match conţine
tot textul legat la intrarea String, iar ieşirea Offset Of Match are valoarea -1.
• Funcția Format Into String convertește numere într-un șir de caractere
(1.28→1.2800). Această funcție nu este folosită doar pentru conversia datelor
numerice în date string. Mai pot fi convertite în stringuri următoarele elemente:
căi de fișiere, enumerări, date Booleene. De exemplu, utilizând formatul %s un
Boolean va fi convertit în "FALSE" sau "TRUE." Utilizând formatul %d, Booleanul
va fi convertit în "0" sau "1." Similar, utilizând formatul %s, un Enum va fi
convertit în textul său. Utilizând formatul %d, Enum va fi convertit în valoarea sa
întreagă.
Converting Numerics to Strings
The Build String Express VI
concatenates an input string. If
the inputs are not a string, the
inputs are converted to a string
based on the configuration of the
Express VI. The Build String
Express VI is available in the
Functions»Output palette.
Converting Strings to Numerics
Scan From String: Converts the input string containing valid numeric characters
to individual numbers. Format string can specify multiple outputs with differing
data types (numeric, Boolean, etc.). The function can be stretched out to add
more output terminals.
Exerciții
1. Să se realizeze un VI care să convertească un număr și un control slide (Trailer) într-un string și
care să concateneze acest string cu un alt string (Header) astfel încât să rezulte un singur string de
ieșire. VI-ul va determina de asemenea lungimea stringului de ieșire.
2. Să se realizeze un VI care să convertească un număr într-un string și care să concateneze acest string cu alte stringuri astfel încât să rezulte
un singur string de ieșire. VI-ul va determina de asemenea lungimea stringului de ie șire.

3. Se va realiza un VI care să exemplifice modul de creare a unui tabel în care fiecare coloană corespunde unei variabile diferite
C. Fișiere Intrare/Ieșire (I/O)
Operaţiile cu fişiere de intrare / ieşire (I/O) au ca scop
principal stocarea datelor pe un suport şi preluarea
datelor dintr-un fişier
Principalele operații ce pot fi realizate sunt:
• Deschidere si închidere fisiere de date;
• Citirea datelor din fișiere si scrierea datelor în fisiere;
• Mutarea si redenumirea fisierelor si directorilor;
• Crearea de directori și fișiere, specificați în controlul
cale;
• Scrierea de stringuri, numere, vectori și clustere în
fișiere.
Fișierele pot fi binare, text sau tabel.
Scrierea/Citirea în fișierele de măsurare LabVIEW au
extensia “lvm” (*.lvm)
There are 4 levels of file I/O hierarchy: High-Level Utility File VIs,
Intermediate File I/O functions, Advanced File I/O and Express VIs
functions.

Four Hierarchy Levels:

High-level File VIs
Intermediate File VIs and Functions
Advanced File Functions subpalette
Express VIs
The high-level VIs handle all lower level functions transparently and provide a
simplified means of error handling. If an error occurs, a dialog box appears
showing the error.
The Intermediate File I/O functions provide substantially more flexibility while
still handling the lowest level of functionality for you. You can handle 80-90%
of file I/O operations at this level. Encourage students to use the Intermediate
File I/O functions for their applications
The Advanced File I/O functions manage all file I/O operations explicitly but are
the most complex.

This is a great place to explain the difference between VIs and Functions.
Functions are manilla/yellow, are the lowest level calls LabVIEW can make, and
you do not have access to their block diagram or source code. VIs included in
the functions palette have white backgrounds and if you look at their block
diagrams you will see they are composed of functions.
D. High-level File I/O VIs
• Write to Spreadsheet File
• Read from Spreadsheet File
• Write Characters to File
• Read Characters from File
• Read Lines from File
E. Model de program pentru un Fișier I/O
Deschide/ Citește
Crează/ Închide Verifică
și/sau
Înlocuiește Fișier Erorile
Scrie în Fișier
Fișier
rea (Scrierea) datelor într-un fișier

• Deschide/Crează/Înlocuiește, deschide fișierul existent test1.dat și generează

fișierul identificator refnum și clusterul error, care este un mănunchi de date ce
conține informații referitoare la erorile posibile.
• Write File scrie datele
• Close File închide fișierul
• Simple Error Handler verifică erorile
Exemplu de scriere într-un fișier
• Open/Create/Replace opens the existing file TEST1.DAT and generates
refnum and error cluster
• Write File writes the data
• Close File closes the file
• Simple Error Handler checks for errors
irea datelor dintr-un fișier

• Open/Create/Replace opens the file

• Read File reads the specified number of bytes from the file
• Close File closes the file
• Simple Error Handler checks for errors
 F. Formarea stringurilor tabelare
• Tabelele sunt unelte foarte utile pentru manipularea și analiza datelor
• Există mai multe formate pentru datele tabelare. Cel mai întâlnit este formatul
delimitat prin “tab”:
– Coloanele sunt separate prin caracterul tab
– Rândurile sunt separate prin caracterul end-of-line (enter)
• Tabelele sunt ușor de realizat utilizând VI-urile fi șiere I/O din LabVIEW, cel mai
utilizat fiind Format into File
Format Into File convertește orice
număr într-un string și inserează
caracterele “tab” si “end-of-line”. Ieșirea
este un string în format tab delimitat
compatibil cu multe programe tabelare.
earea fișierelor tabelare

Tab End of Line

Funcţii Expres pentru lucru cu Fişire I/O
În figura de mai jos se exemplifică utilizarea funcţiei de scriere a datelor într-un fişier ( Write To Measurement File). Se
remarcă construcţia fişierului de date cu precizările referitoare la data simulării, numărul de eşantioane etc.
• LabVIEW Measurement
• Writer_Version 2
• Reader_Version2
• Separator Tab
• Decimal_Separator ,
• Multi_Headings Yes
• X_Columns No
• Time_Pref Relative
• Operator Mihai
• Date 2009/04/27
• Time 11:01:18,363543
• ***End_of_Header***
•
• Channels 1
• Samples 100
• Date 2009/04/27
• Time 11:01:18,363543
• X_Dimension Time
• X0 0,0000000000000000E+0
• Delta_X 0,001000
• ***End_of_Header***
• X_Value Sine Comment
• 0,000000
• 0,063418
• 0,126580
• 0,189233
• 0,251123
• 0,312003
• 0,371627
• 0,429755
• 0,486152
• 0,540593
• 0,592857
• 0,642734
• 0,690024
• 0,734536
• 0,776090
Exemplificarea citirii unui fişier de măsurători test_2.lvm şi vizaualizarea informaţiei acetuia este
prezentată în figura de mai jos.
Exercițiu: Să se realizeze VI-ul de mai jos, care stochează datele într-un fi șier și
care afișază valoarea medie, maximă și minimă a acestor date
10. Achiziția datelor

TOPICS
A. Overview and Configuration
B. Data Acquisition in LabVIEW
C. Analog Input
D. Data Logging
E. Analog Output
F. Counters
G. Digital I/O
A. Overview and Configuration
• Sarcina fundamentală a unui sistem DAQ este măsurarea sau generarea
semnalelor fizice din (în) lumea reală. Inainte ca un sistem bazat pe computer să
poată măsura un semnal fizic, un senzor sau un traductor trebuie să convertească
semnalul fizic într-un semnal electric cum este tensiunea sau curentul. Adesea,
placa DAQ plug-in este considerată a fi întregul sistem DAQ; dar, placa este numai
una din componentele sistemului. Spre deosebire de majoritatea instrumentelor
independente, uneori nu se pot conecta semnalele direct la o placă DAQ plug-in.
Un accesoriu pentru condiţionarea semnalului trebuie să condiţioneze semnalele
înainte ca placa DAQ plug-in să le convertească în informaţie digitală. In final,
software-ul controlează sistemul DAQ – achiziţionând datele brute, analizînd datele
şi prezentând rezultatele.
• Schema simplificată a unui sistem computerizat de monitorizare şi control,
cuprinzând componentele sale principale, este prezentată în figura de mai jos.
• Trebuie remarcat faptul că dacă între procesul monitorizat şi traductor, respectiv
elementul de comandă şi procesul monitorizat, are loc un transfer de energie ce
poate lua diverse forme (mecanică, termică, electromagnetică etc.), în restul
sistemului există un transfer de informaţie conţinută în semnale de natură electrică.
• Traductoarele sondeaza lumea reala, “culeg” semnale analogice (ex:
sunete, radiatii luminoase, etc.) si le transforma în semnale electrice pe
care le va prelua placa de achizitie. Exemple de astfel de traductoare:
microfoane, fotorezistente, celule fotovoltaice, termocupluri, etc.
• În majoritatea situatiilor se utilizeaza sisteme de conditionare a semnalui
(filtre, amplificatoare) care asigura compatibilitatea semnalului electric cu
placa de achizitie si realizeaza, în unele situatii, o prelucrare primara a
semnalului.
• Placa de achizitie are rolul de a asigura conversia semnalului analogic primit de la
traductor sau de la un sistem de conditionare a semnalui, în semnal digital. Ea poate
îndeplini si alte functii, precum generarea de semnale analogice, comunicatii digitale,
numarare (cronometrare) prin primirea si transmiterea de semnale sub forma de
impulsuri.
• Semnalele electrice ce intră sau ies din condiţionatoarele de semnal sunt de natură
analogică, pe când semnalele schimbate între computer şi convertoarele din cadrul plăcii
de achiziţie de date sunt de natură digitală.
• În sistemele computerizate de măsurare şi control, computerul are nu numai rolul de
prelucrare a informaţiilor obţinute ci şi pe acelea de afişare a acestora pentru uzul
utilizatorului şi stocare în vederea consultării ulterioare.
Exemplu de achiziţie a undelor sonore
Un exemplu de sistem de achiziţie ce are ca senzor un microfon este prezentat mai jos. Microfonul
înregistraza vibratiile sonore emise de un diapazon, pe care le transforma în tensiune electrica
variabila. Aceasta este transmisa placii de achizitie care o va converti în cod binar. Sub aceasta
forma semnalul poate fi înregistrat, analizat si prezentat sub diferite forme pe monitorul
computerului.
Exemplu de conversie a semnalului digital în unde sonore
Placa de achizitie poate efectua si conversia semnalului binar în semnal analogic care sa fie
preluat în acest caz de boxele care îl vor transforma din nou în vibratii sonore.
Exemplu de măsurare a temperaturii

4400Ohm
Resistor Laptop
+12V supply USB
LabVIEW
RTD NI 6008
VI

Traductorul/Senzorul este o termorezistență de platină (RTD)

Condiționarea de semnal este realizată cu ajutorul unei surse de
alimentare de 12V și o rezistență fixă de 4400Ω.
Unitatea de achiziție este o placă pe USB NI 6008
• Plăcile de achiziție National Instruments, includ drivere NI-DAQ, care sunt o
colecție de VI-uri, utilizate pentru configurarea, achiziția datelor de la placa de
achiziție, precum și trimiterea datelor de la aceasta.
• NI-DAQ 7.0 conține două drivere NI-DAQ - NI-DAQ tradi țional și NI-DAQmx –
fiecare cu Interfață de Programare Aplicație (API) proprie, precum si configurare
hardware și software diferite.
• NI-DAQmx este cea mai nouă versiune de driver NI-DAQ, practic singura
versiune utilizată astăzi. Acest driver, are noi VI-uri (fa ță de driverul tradi țional),
noi funcții și unelte de dezvoltare pentru controlul plăcilor de măsurare.
Avantajul important al acestui nou driver îl constituie VI-ul DAQ Assistant utilizat
pentru configurarea canalelor și a aplicațiilor de măsurare.
• Atât NI-DAQ tradițional cât și NI-DAQmx suportă diferite seturi de dispozitive
 NI-DAQ conține:
• NI-DAQ traditional
• NI-DAQmx

Cadrul general al
software-ului de măsurare
• Odată cu instalarea lui LabVIEW, are loc și instalarea instrumentului software al firmei
National Instruments Measurement & Automation Explorer (MAX), care ajută la
instalarea şi testarea echipamentelor hardware produse de firma National Instruments.
• Acest program instalează şi monitoriuzează orice echipament al firmei National
Instruments, care a fost conectat la calculator.

Measurement & Automation

Explorer (MAX),
• În figura de mai jos se pot oberva posibilităţiile oferite de acest component software: se
poate efectua un autotest (Self-Test) pentru a vedea dacă echipamentul selectat
funcţionează bine, un test de verificare (Test Panels), se poate crea o activitate (Create
Task) care se poate include în program, se poate vedea configuraţia pinilor (Device
Pinouts), proprietăţiile placii (Properties).
• Se poate efectua un test în care se pot regla şi testa mai multe elemente. Acest test se numeşte
Test Panels. Un asemenea test este prezentat în figura de mai jos. În acest test se pot testa
intrarile analogice la care trebuie menţionat valoarea maximă şi minimă a intervalului de măsurare,
frecvenţa (Rate) şi numărul de eșantioane (Samples To Read), ieşirile analogice, linii digitale I/O,
numărătoarele (counter/timer).
• În figura alăturată este arătat modul
de creare a unei activități (task),
selectând opţiunea Create Task.
• În acest configurator trebuie setată
valoarea maximă şi minimă a
semnalului măsurat, driverul
DAQmx amplificând sau atenuând
automat semnalul pentru o
rezoluţie căt mai bună a
convertorului analog-numeric,
astfel încât măsurarea ce va fi
efectuată va fi mult mai sensibilă
pe domeniul selectat. Mai trebuie
de asemenea specificată
configurarea intrărilor analogice
(Terminal Configuration), unde
există mai multe posibilităţi. Se va
încheia definirea task-ului prin
atribuirea unui nume. Toate
activităţile pe care le definiţi se vor
regăsi în lista Data
Neighborhood\NI-DAQmx Tasks.
B. Achiziția datelor în LabVIEW
VI-urile pentru achiziția de date în LabVIEW se află în
subpaleta DAQmx - Data Acqusition a subpaletei
Measurement I/O, a paletei Functions. Subpaleta
DAQmx - Data Acqusition conține toate VI-urile
necesare pentru realizarea operațiilor I/O analogice,
I/O digitale și a operațiilor de contorizare/numărare.
Se pot configura activitățile (task-urile) pentru a se
obține o sumedenie de funcții specifice utilizând
Nodurile Proprietate aflate în aceiași subpaletă.
Multe aplicații, care nu necesită sincronizări și timing-
uri importante pot fi obținute cu ajutorul VI-ului DAQ
Assistant Express. Acest VI permite o ușoară
configurare a plăcii de achiziție. La plasarea lui DAQ
Assistant Expres, în diagrama bloc, apare și o cutie
dialog unde sunt configurate diferitele obiecte locale
pentru realizarea funcțiilor specifice de măsurare.

    
NI-DAQmx pentru achiziția de date

Set de VI-uri utilizate pentru realizarea

operațiilor de I/O anlogice, I/O digitale și a
celor de numărare.

VI-ul Express, DAQ Assistant

• Programare rapidă și ușoară a placilor DAQ
• Crează o aplicație (task) locală
• Multe aplicații pot utiliza VI-ul Expres DAQ
Assistant
Tipuri de aplicații de achiziție de date cu NI-DAQmx
• Atunci când este plasat VI-ul Express DAQ Assistant în diagrama bloc, apare o cutie de dialog
în care se configurează aplicația (task-ul) pentru realizarea funcției de măsurare specifică. Prin
crearea acestei aplicații locale se va specifica exact tipul de măsurare care va avea loc.

Se pot realiza următoarele

tipuri de măsurări:
• Analog Input
• Analog Output
• Counter Input
• Counter Output
• Digital I/O
C. Intrare analogică
• Intrarea analogică este utilizată
pentru realizarea conversiilor
analog-digitale (A/D)
• Tipurile de măsurare disponibile
în această aplicație sunt:
tensiune, temperatură, efort
(forță), curent rezistență sau
frecvență.
• Fiecare tip de măsurare are
propriile caracteristici, cum ar fi
valoarea rezistenței pentru
măsurarea curentului sau
parametrii mărcii tensometrice
pentru măsurarea efortului
(forței)
Analog Input Task Timing and Triggering

Configures the number of

samples and sample rate for
the task

Configures the start and reference

triggers for the task
• Atunci când se realizează o aplicație de intrare analogică, aceasta poate fi setată să achizi ționeze 1
Eșantion, n Eșantioane sau o achiziționare Continuă.
Achiziția 1 Eșantion
• Achiziția unui singur eșantion este o operație la cerere. Cu alte cuvinte, NI-DAQmx achizi ționează o
valoare la o intrare a canalului și imediat returnează valoarea. Această operație nu necesită
sincronizare hardware. De exemplu, dacă se monitorizează periodic nivelul de fluid într-un rezervor, vor
trebui achiziționate un singur punct de date. Traductorul conectat la rezervor va produce o tensiune
reprezentând nivelul fluidului, la un singur canal al dispozitivului de măsurare ini țiind un singur punct de
achiziție.
Achiziția n Eșantioane
• O modalitate de a achiziționa eșantioane multiple de la unul sau mai multe canale, constă în achizi ția de
eșantioane singulare în mod repetat. Totuși, achiziționând un singur eșantion de date, de la unul sau
mai multe canale, de mai multe ori, este ineficient și consumă timp. Mai mult decât atât, va lipsi controlul
asupra timpului dintre fiecare eșantion sau canal. În locul acestei metode de achizi ție se poate utiliza
sincronizarea hardware, care utilizează un buffer în memoria computerului, pentru a achizi ționa date
mult mai eficient. Din punct de vedere al programării, va trebui inclusă în program o func ție de
sincronizare și va trebui specificat rata de eșantionare și modul de eșantionare. Ca şi în alte funcţii, vom
avea posibilitatea să achiziţionăm eșantioane multiple de la un singur canal sau de la mai multe canale.
• În acest caz, am putea monitoriza atât nivelul de fluid în rezervor cât şi temperatura. Vom avea nevoie
de două traductoare conectate la doua canale ale plăcii.
Achiziția Continuă
• Utilizată atunci când se dorește vizualizarea unui proces.
Exercițiul 10.1: VI-ul Voltmetru
Obiectiv: Achiziția unui semnal analogic utilizând placa de achiziție NI USB 6008.
• Se vor completa pașii de mai jos pentru realizarea unui VI care să măsoare
tensiunea conectată la canalul ai0 al plăcii de achiziție
1. Se deschide un VI gol și se va realiza panoul frontal din figură
OBJECTIVE
2. Se va realiza diagrama bloc din figură
 a. Plasați VI-ul
• Place the DAQ Assistant Express VI located on the Functions» Input palette, on the block diagram.
Configure this VI to read an analog input channel and return the voltage.
• – Select Analog Input»Voltage for the measurement to make.
• – Select Dev1»ai0 for the physical channel.
• – Click the Finish button.
• – The Analog Input Voltage Task dialog box appears. Configure the Task Timing to Acquire 1 Sample.
• – Click the OK button to close the Analog Input Voltage Task
• Configuration dialog box. This saves the settings specified for the task in the DAQ Assistant Express VI.
• b. Place the Wait Until Next ms Multiple function, located on the Functions»All Functions»Time & Dialog
palette, on the block diagram. Right-click the input and select Create Constant from the shortcut menu.
Type 100 in the constant to cause the loop to execute every 100 ms.
• c. Place the Unbundle by Name function, located on the Functions»All Functions»Cluster palette, on the
block diagram. Use this function to access the status from the error cluster.
• d. Place the Or function, located on the Functions»Arithmetic&Comparison»Express Boolean palette, on
the block diagram. This function stops the loop if an error occurs or the user clicks the power switch on the
front panel.
• 3. Save the VI as Voltmeter.vi in the C:\Exercises\LabVIEW Basics I directory. You will use this VI later in
the course.
• 4. Display the front panel and run the VI.
Exercise 9.3

Measurement Averaging VI

Time to complete: 15 min. Page 9-18

To reduce noise in analog measurement by averaging.

OBJECTIVE
D. Data Logging
• It is often necessary to permanently store data that is acquired from
the DAQ device
• LabVIEW includes the ability to read and write a LabVIEW
Measurement File
• LabVIEW Measurement File is an ASCII text file
Exercise 9.4

Simple Data Logger VI

Time to complete: 15 min. Page 9-20

Learn to use a LabVIEW Measurement File.

OBJECTIVE
E. Analog Output

Analog Output task is

specific to the
generation type
Analog Output Task Timing and Triggering

Configures the number of

samples and sample rate for the
task

Configures the start and reference

triggers for the task
Exercise 9.5

Voltage Output VI

Time to complete: 15 min. Page 9-25

To output an analog voltage using the DAQ device.

OBJECTIVE
F. Counters
A counter is a digital timing device
Typical uses of a counter:
• Event counting Gate Output
• Frequency measurement
Count Register
• Period measurement
• Position measurement Source
• Pulse generation

Count register – Stores the current count of the counter

Source – Input that causes the counter to increment each time it toggles
Gate – Input that is used to enable or disable the function of the counter
Output – Signal that generates pulses or a series of pulses
How does a counter work?

Source

Gate

Count (Output) 2 4 6

* Counter set to event counting on a rising edge.

Exercise 9.6

Simple Event Counting VI

Time to complete: 15 min. Page 9-29

To create a simple event counting VI.

OBJECTIVE
G. Digital Input and Output
• Digital I/O can read
from or write to a
line or an entire
digital port
• A digital port is a
collection of digital
lines
Exercise 9.7

Digital Example VI

Time to complete: 15 min. Page 9-32

To control the digital I/O lines on the DAQ device.

OBJECTIVE
Summary
• MAX is the primary configuration and testing utility that is available
for the DAQ device.
• The DAQ Assistant is used to configure the DAQ device and
perform data acquisition.
• Most application can use the DAQ Assistant. For applications that
require advanced timing and synchronization use the VIs that come
with NI-DAQmx.
• The DAQ Assistant can perform Analog Input, Analog Output,
Digital I/O, and Counter operations.