Ministerul Afacrilor Interne al

Republicii Moldova

Academia ,,Ştefan cel Mare” a MAI

Facultatea Drept, Ordine Publică şi Securitate Civilă

Catedra: Disciplina:
Procedură Penală, Criminalistică Tehnologii Informaţionale şi
Securitate Informaţională

Lucrare practică Nr. 3

Tema 3: Sistemul informatic. Caracteristici. Componente hardware şi
software.

A elaborat: A verificat:
Studentul grupei Șcraba Vladislav dr. în ştiinţe
Facultatea Drept, Ordine Publică fizico matematice
şi Securitate Civilă Serghei Maftea
Asistent Universitar

Chișinau,2020
3.1. Componente hardware
1. Sistem informatic. Tipuri.( Supercomputer, Mainframe, Staţii de lucru, Servere,
Microcomputere, PC )
Un sistem informatic este un sistem care permite introducerea de date prin procedee
manuale sau prin culegere automată de către sistem, stocarea acestora, prelucrarea lor și
extragerea informației (rezultatelor) sub diverse forme.
Componentele sistemului informatic sunt: calculatoarele, programele, rețelele de
calculatoare și utilizatorii. Exemple: cartea de telefoane a unui anumit operator, repertoriul
de legi inclusiv funcția lor activă și pasivă, bănci de date medicale, sistemele de colectare și
analiză a datelor furnizate de un telescop și altele.
1
Un supercalculator este un calculator complex care atinge cele mai mari viteze de execuție
ale timpului său. Supercalculatorul este compus din mai multe procesoare care utilizează
aceleași dispozitive periferice (de I/O), accesează în mare parte aceeași memorie centrală și
care funcționează concomitent și coordonat, în cooperație strânsă, astfel încât
supercalculatorul poate atinge o mare capacitate integrală de calcul. Modul de calcul al
supercalculatoarelor se numește "calcul paralel". Numărul de procesoare interconectate ale
unui supercalculator depășește la anumite modele chiar și 100.000. Pentru comparație, - un
calculator normal - numit de tip "scalar", conține un singur procesor central.
 2
Mainframe-urile sunt calculatoare performante, cu cantități mari de memorie și procesoare

cTable Tools Layout, Table Tools Layout, are procesează miliarde de calcule și tranzacții simple în
timp real.Mainframe-ul este
esential pentru bazele de date comerciale, serverele de tranzactii si aplicatiile care necesita o
rezistenta ridicata, securitate si agilitate

.3
Statia de lucru este un calculator special conceput pentru aplicații tehnice sau științifice. În
general este conceput pentru a fi utilizat de o singură persoană, dar anumite sisteme de
1 https://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_informatic
2 https://ro.wikipedia.org/wiki/Supercalculator
3 https://www.ibm.com/it-infrastructure/z/education/what-is-a-mainframe
operare cu care lucrează stația prevăd și folosirea ei de către mai mulți utilizatori
concomitant. Stațiile de lucru sunt de obicei conectate la o rețea locală de tip LAN sau
la Internet. Stația de lucru utilizează un computer puternic cu mai
multe microprocesoare care necesită mai multă putere de procesare decât un computer
personal. Este utilizată în domenii cu aplicații profesionale high-end care necesită o
intensitate ridicată de calcul cum ar fi proiectare asistată de calculator, inginerie (mecanica
fluidelor numerică), editare audio/video, programare, centre de prognoză meteo, centre de
distribuție a energiei electrice etc.
 4
Un server este un program care furnizează servicii altor aplicații (numite aplicații client),
aflate pe același calculator sau pe calculatoare diferite. De obicei, aplicația server așteaptă
conexiuni din partea aplicațiilor client. Se mai numește server și un calculator pe care
rulează una sau mai multe asemenea aplicații. Deseori soluția pentru mari aplicații cu mulți
utilizatori se bazează tocmai pe arhitectura client-server, care constă din cel puțin 2 aplicații
(și deseori cel puțin 2 computere).

5
Un microcomputer este un computer complet la scară mică, conceput pentru a fi utilizat de
o singură persoană la un moment dat. Un termen vechi, un microcomputer este acum numit
în primul rând un computer personal (PC) sau un dispozitiv bazat pe un microprocesor cu un
singur cip. Microcomputerele obișnuite includ laptopuri și desktopuri. Dincolo de
calculatoarele standard, microcomputerele includ și unele calculatoare, telefoane mobile,
notebook-uri, stații de lucru și sisteme încorporate.
 6
Termenul computer personal numit și calculator personal (în engleză: personal
computer sau PC, pronunțat /pi si/, v. AFI) desemnează un anumit gen de computer, relativ
mic ca dimensiuni și performanță, pentru uz personal.

7
4 https://ro.wikipedia.org/wiki/Sta%C8%9Bie_de_lucru
5 https://ro.wikipedia.org/wiki/Server
6 https://internetofthingsagenda.techtarget.com/definition/microcomputer
7 https://ro.wikipedia.org/wiki/Computer_personal

2. Unitatea centrală de procesare(Micropocesorul). Rolul. Componenţa.

Caracteristici( Viteza ceasului/Clock Speed, Lungimea cuvîntului/ Word Size, Lăţimea
magistralei/Bus Width, Pipelining, Multiprocesare/Multiprocessing, Multicore
Technology). Tipuri.
Un microprocesor este un procesor ale cărui componente au fost suficient de miniaturizate
pentru a fi grupate într-un singur circuit integrat. Un microprocesor este o implementare cu
un singur chip a unui procesor și care încorporează toate sau majoritatea funcțiilor
unei unități centrale de procesare (UCP). Microprocesoarele sunt utilizate în orice arhitectură
de calcul: PC-uri, servere, laptop-uri, sisteme înglobate etc, unde compatibilitatea software,
performanța, generalitatea și flexibilitatea sunt importante. În prezent, aproape toate
procesoarele de uz general sunt microprocesoare, ceea ce face ca cei doi termeni să fie
practic sinonimi.
Rolul:
Microprocesorul efectuează operațiile esențiale de prelucrare și controlează celelalte
elemente ale sistemului de calcul. Microprocesorul constituie „creierul calculatorului”.
Această componentă a computerului care coordonează întregul sistem. Cu cât circuitele
compacte sunt mai multe, cu atât microprocesorul va fi mai rapid, pentru ca electronii care
intră în componența sa, vor avea de străbătut o distanță mai mică. Pe măsură ce cipurile își
micșorează dimensiunile, un număr tot mai mare poate fi integrat în același diametru de
silicon, prin îmbunătățirea echipamentului care se ocupă de funcționalitatea straturilor
multiple. De-a lungul ultimilor decenii ani, avantajele date de prețurile relativ reduse și de
dublarea capacității de procesare, au făcut ca PC-urile să devină principalul consumator de
microprocesoare.
Componență:
Există mai multe componente cheie prezente la un microprocesor:
1) Unitate aritmetică-logică
2) Unitatea de comanda si control
3) Unitatea de gestionare a memoriei
4) Registre
5) Frecventa ceasului
6) Arhitectura
7) Modele de calcul
8) Socket (soclu)
Caracteristici:
Viteza ceasului:
Indică numărul de operații elementare pe care sistemul le poate efectua într-o secundă și este
exprimată în MHz. Frecvența microprocesorului este direct proporțională cu performanța
PC-ului, cu cât frecvența este mai mare, cu atât calculatorul este mai rapid și mai stabil.
Numărul de instrucțiuni pe secundă (MIPS - Milioane de Instrucțiuni Pe Secundă) -
reprezintă durata de execuție (exprimată în perioade de tact). Cele mai lungi instrucțiuni sunt
cele pentru operații aritmetice în virgulă mobilă, de aceea, unitatea recunoscută
este FLOPS (Floating Point Operation per Second).
Overclocking - implică aplicarea unei frecvențe de ceas mai mare la microprocesor decât
recomandările producătorului, ceea ce permite executarea mai multor instrucțiuni în fiecare
secundă. Acest lucru necesită adesea mai multă sursă de alimentare cu riscul defectării
microprocesorului în caz de supraîncălzire.
Pipeline - este o tehnică de creștere a vitezei de execuție totale a procesoarelor, fără a ridica
tactul. Ea constă în subdivizarea fiecărei instrucțiuni într-un număr de etape sau segmente,
fiecare etapă fiind executată de câte o unitate funcțională separată a procesorului (segment
pipeline). Segmentele “pipeline” sunt conectate între ele într-un mod analog asamblării unei
conducte din segmente de țeavă.
Lungimea cuvantului:
Cuvântul microprocesorului reprezintă numărul de biţi întotdeauna multiplu de octeţi care
pot fi prelucraţi la un moment dat de către microprocesor (de exemplu 8 biţi,16 biţi,32
biţi,64 biţi). Cu cât cuvântul are mai mulţi biţi, cu atât viteza de lucru a microprocesorului
este mai mare şi el este mai performant.
Toate aceste elemente determină viteza de lucru a microprocesorului, adică determină cât de
repede execută microprocesorul o instrucţiune. Viteza se măsoară în milioane de instrucţiuni
pe secundă – MIPS sau MFLOPS. Un calculator performant are o viteză de execuţie de
ordinul a 2-30 MIPS.
8
Latimea magistralei:
Mărimea magistralei de date determină numărul de biţi care pot fi transferaţi simultan în sau
din memoria internă. Lăţimea magistralei de date a unui cip defineşte mărimea unui banc de
memorie. Astfel un procesor cu o magistrală de date de 32 biţi, (cipul 486) citeşte şi scrie în
memorie 32 de biţi simultan. Procesoarele din clasa Pentium, inclusiv Pentium II, Celeron,
Pentium 4, Athlon şi Duron, citesc şi scriu în memorie 64 de biţi simultan.9
Multiprocesare:
Multiprocesarea reprezintă, în cadrul unui sistem computerizat, utilizarea a două sau mai
multe unități centrale de procesare sau, în alte cuvinte, abilitatea unui sistem computerizat de a
încorpora mai mult de un procesor și abilitatea de a aloca task-uri
pentru procesoarele respective. În unele contexte, multiprocesarea se poate referi la execuția
mai multor procese software concurente în cadrul unui singur sistem. Deși se folosește și
această definiție, ea este mai potrivită pentru conceptele de multiprogramare sau multitasking.
Un avantaj major adus de sistemele ce prezintă conceptul de multiprocesare se reflectă în
cadrul utilizării multithreading-ului, unde thread-urile utilizate se pot împărți între procese și pot fi
rulate fără partajarea resurselor de procesare.10
Tipuri
Microprocesoarele pot fi clasificate ca unul dintre următoarele tipuri:
• microprocesoare de uz general (GPP) - este tipul cel mai comun de
microprocesoare, care se află pe computerele desktop. Acestea sunt concepute
pentru a sprijini o gamă largă de operațiuni.
• microcontroler (MCU) - un microprocesor care conține câteva componente
suplimentare, cum ar fi [Memorie cu acces aleator[RAM]], ROM și porturi I/O,
concepute în primul rând pentru a controla și conduce alte echipamente
electronice. Microcontrolerele execută programe specifice fiecărei sarcini.
8 https://biancaotiliabenchea.wordpress.com/microprocesorul/
9 https://murariunarcisa.wordpress.com/magistrala/
10 https://ro.wikipedia.org/wiki/Multiprocesare
• procesor de semnal digital (DSP) - microprocesor care este specializat în
manipularea numerică a semnalelor.
• bit-microprocesor (BSM) - un microprocesor conceput ca un modul cu scopul
principal de a permite asamblarea mai multor microprocesoare identice pentru a
forma un procesor mai mare cu o anumită dimensiune de cuvânt dorită și
arhitectură.
• unitate de procesare grafică (GPU) - microprocesor specializat în manipularea
graficelor computerizate și a procesării imaginilor printr-un set de operații
geometrice optimizate. Structura lor foarte paralelă, permite prelucrare eficientă a
blocurilor mari de date vizuale.
• unitatea de procesare a fizicii (PPU) - un microprocesor specializat în
manipularea calculelor fizice al obiectelor virtuale prezente în motorul grafic al
unui joc video. Acestea includ dinamica fluidelor, detectarea coliziunilor, analiza
elementelor finite etc.
• unitate de procesare neuronală (NPU) - sau procesor de inteligență artificială,
este un microprocesor specializat în aplicații precum accelerarea hardware a
algoritmilor rețelelor neuronale artificiale, recunoaștere vocală, traducere
automată, manipularea modelelor predictive etc.
• probabiliste - microprocesoarele de acest tip sunt distribuite pe scară largă relativ
recent, responsabilitățile lor fiind analiza comparativă. Cel mai adesea, astfel de
sisteme sunt utilizate în medicină pentru diagnosticarea bolilor, în biometrie, în
sistemele de monitorizare, recunoașterea vocală, anti-spam și phishing. Adesea,
utilizarea unor astfel de sisteme include operațiuni bancare legate, de exemplu,
de definirea bonității debitorului.
• coprocesor - un microprocesor suplimentar care suportă procesorul principal
(master) fie prin descărcarea unei părți din munca sa, fie prin furnizarea de
operații suplimentare de prelucrare specializate cum ar
fi criptografie, matematică, grafică, procesare de șir, interfața I/O etc.11
11 https://ro.wikipedia.org/wiki/Microprocesor#Tipuri
3. Magistrala de date. Rolul. Caracteristici. Tipuri.
Magistrala de date reprezintă ansamblul conductoarelor (sau pinilor) utilizate pentru a trimite
şi a recepţiona date. Magistrala este cu atât mai rapidă cu cât pe ea se pot emite simultan mai
multe semnale, deci transfera mai multe date într-un interval dat de timp.
Într-un calculator datele circulă sub formă digitală: pentru un anumit interval de timp, pe un
traseu există un anumit nivel de tensiune pentru a semnaliza un bit de date egal cu 1 sau 0V
pentru a semnaliza un bit de date egal cu 0. Cu cât există mai multe linii, cu atât se pot emite
mai mulţi biţi distincţi în acelaşi timp. De exemplu un cip care emite şi recepţionează date pe
16 linii (286), are o magistrală de 16 biţi, în schimb ce un cip de 32 biţi, cum este 486, are de
două ori mai multe linii dedicate transmisiei şi recepţiei simultane de date, în acelaşi interval
de timp.
Printre cele mai importante consecinţe a lăţimii magistralei de date a unui cip este aceea de
definire a mărimii bancului de memorie. Aceasta înseamnă că un procesor pe 32 de biţi
(486) citeşte şi scrie în memorie 32 de biţi simultan. Procesoarele din clasa Pentium citesc şi
scriu în memorie 64 de biţi simultan. Deoarece modulele SIMM (Single Inline Memory
Module) standard cu 72 de pini au o lăţime de numai 32 de biţi, ele trebuie să fie instalate
câte unul în majoritatea sistemelor din clasa 486 şi câte două în majoritatea sistemelor din
clasa Pentium. Modulele mai noi de tip DIMM (Dual Inline Memory Module) au lăţimea de
64 de biţi, astfel încât sunt instalate câte unul în sistemele din clasa Pentium.
4. Memoria internă. Rolul. Caracteristici. Tipuri(Random access memory (RAM),
read-only memory (ROM).).
Memoria internă este cea mai importantă componentă fizică a unui calculator prin
intermediul căreia se pot aprecia performanţele unui calculator. Memoria internă este
unitatea funcţională a unui calculator destinată păstrării permanente sau temporare a
programelor şi a datelor necesare utilizatorului sistemului de operare.
Memoria internă a unui calculator este caracterizată de doi parametri:
Dimensiunea, cu cât memoria este mai mare, cu atât performanţele calculatorului sunt mai
bune. Dimensiunea se exprimă în Mbytes (minim 16 Mbytes)
Timpul maxim de răspuns – reprezintă timpul necesar procesorului pentru a citi sau scrie
date. Valoarea acestui parametru este de 70 ns. Calculatorul este ca atât mai rapid cu cât
această valoare este mai mică.
În funcţie de modul în care se face accesul la memorie, în configuraţia unui sistem de calcul
există două tipuri de memorie:
– Memorie RAM, (random access memory)
– Memorie ROM.(read only memory)

5. Memoria externă. Rolul. Caracteristici. Tipuri(Magnetice, Optice, Solid-State

Storage, Stocare în cloud)
Dispozitivele de memorie externă permit stocarea unor cantităţi mari de informaţii pe
termen lung. În funcţie de tehnologia utilizată pentru stocarea informaţiilor acestea se
clasifică în:
- magnetice;
- optice;
- magnetico-optice.
Dischete (FD – floppy-disc) – suporturi de memorie magnetică. Au forma
pătratică cu latura de 3,5", carcasă din plastic, pot stoca 1,44Mb (capacitate mică), viteza
de acces la informaţii este mică dar sunt portabile şi ieftine.
Hard-disk (HDD – disc dur) – este un dispozitiv magnetic de stocare, este
principala formă de stocare externă a informaţiilor, are o capacitate mare de stocare (de
ordinul zecilor de Gb
Discurile optice – sunt:
- CD-ROM (Compact Disc Read Only Memory) – capacitate de stocare 630Mb -
1Gb;
- CD-RW (CD ReWritable) – CD reinscriptibil);
- DVD (Digital Versatile Disk) - capacitate de stocare mai mare decât a CD-urilor
Discurile magnetico-optice – combină tehnologia discurilor magnetice cu cea
CD-ROM. Pot fi citite şi scrise, sunt portabile, au capacitate mare de stocare (200Mb),
12 https://simofiction.wordpress.com/2011/11/08/memoria-interna-a-calculatorului/
viteza de acces la informaţii este mare.
Banda magnetică – este similară benzilor muzicale de casetofon. Sunt utilizate
pentru stocarea pe termen lung a informaţiilor (arhive, copii etc.).

6. Placă de sistem. Rolul. Caracteristici(Timpul de acces/Access time, Capacitatea de

stocare/Storage capacity, Rata de transfer/ Transfer rate).
Este placa principală a unui calculator, o componentă hardware complexă pe care sunt
montate multe alte componente hardware ale PC-urilor sau ale altor aparate electronice
computerizate. Placa de bază reprezintă elementul de legatură dintre toate componentele
calculatorului.
Într-un laptop, placa de bază este de dimensiuni mai mici și dispune de câteva diferențe
majore. Aceasta poate să nu aibă sloturi de expansiune, și de asemenea poate oferi
majoritatea componentelor direct integrate. În mod similar, termenul de placă de bază este
aplicat dispozitivelor cu o singură placă și fără extinderi sau capacități suplimentare, cum ar
fi sistemele înglobate cu capacități limitate de expansiune.
7. Interfață hardware/Hardware Interface. Rolul. Caracteristici. Tipuri (Seriale,
Paralele, Universal Serial Bus (USB), IEEE 1394, )
O interfață este o parte a unui sistem care servește comunicării, facilitând aceasta. În
tehnologia calculatoarelor termenul de interfață se referă la un punct (loc) de interacțiune
dintre două unități, dispozitive componente etc. ale unui sistem, care (loc) este compatibil
din punct de vedere hardware și software spre ambele părți ce comunică prin el uni- sau
bidirecțional. Deci, prin analogie, sensul de interfață poate fi uzual interpretat ca o față
(suprafață) de margine, de graniță a unui element, care servește comunicației spre și/sau
dinspre alte elemente.

8. Dispozitive periferice. Rolul. Caracteristici. Tipuri.

13 http://elearning.masterprof.ro/lectiile/informatica/lectie_01/dispozitive_de_memorie_externa.html
Dispozitivele periferice sunt echipamente specializate care asigura interfata dintre calculator
si utilizator. Ele sunt de trei tipuri:
• dispozitive de intrare
• dispozitive de iesire
• dispozitive de intrare - iesire
Dispozitive periferice de intrare
1. Tastatura unui calculator este asemănătoare cu cea a unei maşini de scris obişnuite şi are
rolul de a permite introducerea datelor în calculator prin apăsarea tastelor.
2. Mouse-ul – este dispozitivul ce controlează mişcarea cursorului pe ecranul monitorului şi
permite selectarea sau activarea unor obiecte de pe ecran prin acţionarea unor butoane.
3. Trackball – dispozitiv de indicare asemănător mouse-ului. Practic este un
mouse răsturnat utilizat în special la calculatoarele portabile. Mişcarea cursorului
se realizează prin rotaţia bilei.
4. Creion optic – un dispozitiv asemănător unui creion ce are în vârf un senzor optic.
5. Tableta grafică – dispozitiv ce permite introducerea facilă a desenelor şi schiţelor.
6. Scanner – dispozitiv ce permite digitizarea imaginilor şi introducerea lor în calculator.
7. Joystick
8. Microfon
9. Camera video, aparat de fotografiat digital
10. GIS – permite introducerea de date geografice
preluate, în general, de la sateliţi
Dispozitive periferice de ieire
Monitorul – permite vizualizarea pe ecran a rezultatelor execuţiei programelor.
Imprimanta – este dispozitivul ce realizează afişarea informaţiilor pe hârtie.
Plotter – dispozitiv asemănător imprimantei dar hârtia poate fi parcursă în ambele
sensuri, acceptă formate mari de hârtie şi precizia desenelor este foarte mare. Este folosită
pentru schiţe, grafice, desene etc.
Difuzor – dispozitiv de ieşire audio.
Dispozitive periferice de intrare-iesire
Modem – dispozitiv ce permite comunicarea între calculatoare aflate la distanţă.
Touchscreen – dispozitiv ce permite selectarea prin atingere a unor opţiuni afişate
pe ecranul care este dotat cu senzori.
Placa de sunet permite calculatorului să redea sunete prin
intermediul difuzorului, să înregistreze sunete prin intermediul unui microfon sau să
opereze cu sunete stocate în format digital.
9. Dispozitive de ieșire multimedia. Rolul. Caracteristici. Tipuri.
Monitorul – permite vizualizarea pe ecran a rezultatelor execuţiei programelor. Caracterizări
şi clasificări:
a) În funcţie de numărul de culori afişate: - monocrom – două culori (alb-negru, portocaliunegru); -
gray scale – nuanţe de gri; - color – între 16 şi 16*106 culori.
b) Dimensiunea ecranului – este caracterizată de lungimea diagonalei măsurată în inch: 9",
14", 15", 17", 21"…42".
c) Rezoluţia monitorului – este o măsură a calităţii imaginii şi este exprimată în număr de
pixeli (puncte din care este alcătuită imaginea). Rezoluţia = nr. de pixeli pe linie X nr. de
pixeli pe coloană 640 x 480, 800 x 600, 1024 x 768, 1280 x 1024, 1600 x 1200. d) Radiaţia
monitorului – reprezintă efectul produs asupra omului (nu doar asupra ochilor) de
14 https://sites.google.com/site/calculatorulproiect/componente-periferice
bombardarea ecranului cu electroni. Se recomandă monitoare cu radiaţie redusă (low
radiation).
e) Tipul semnalului – analogic sau digital.
f) Definiţia – reprezintă distanţa dintre două puncte de pe ecran. Cu cât e mai mică cu atât
imaginea e mai clară.
g) Viteza de afişare – viteza cu care se vor afişa imaginile pe ecran şi depinde de viteza cu
care poate prelucra informaţia placa video şi de memoria RAM video. h) Din punct de
vedere al tehnologiei de fabricaţie există două categorii de monitoare: - monitoare cu tub
catodic (CRT – Cathodic Ray Tube) – utilizează o tehnologie de fabricaţie asemănătoare cu
cea a televizoarelor. O caracteristică importantă a monitoarelor CRT este rata de
reîmprospătare (refresh rate) care reprezintă numărul de împrospătări a imaginii într-o
secundă (trebuie să fie mai mare de 70 Hz); - monitoare cu afişaj cu cristale lichide (LCD –
Liquid Crystal Display) – nu emit radiaţii, au un consum mic de energie electrică şi sunt
compacte.

10. Dispozitive de sunet. Rolul. Caracteristici. Tipuri.

Sunt dispozitive hardware interne care facilitează intrarea și ieșirea semnalelor audio de la
un computer prin intermediul aplicațiilor specializate din programul acestuia. Placa de sunet
poate fi și o interfață audio externă (folosită de alte echipamente electronice) care utilizează
software pentru a genera un sunet. Aceste dispozitive bazate pe software sunt mai bine
cunoscute sub numele de interfețe audio.
Utilizările tipice ale plăcilor de sunet includ furnizarea de componente audio pentru aplicații
multimedia, cum ar fi compoziția de muzică, editare video sau prezentări audio, educație și
divertisment (jocuri) și proiecție video. Majoritatea computerelor au placa de sunet
incorporată în placa de bază, în timp ce altele (cele din primele generații) necesită plăci
audio atașate la placa de bază.
15 http://informaticainscoli.ro/lib/exe/fetch.php?
media=2.4.tipuri_de_dispozitive_de_intrare_de_iesire_de_intr
are-iesire_de_stocare_a_datelor.pdf
16 https://ro.wikipedia.org/wiki/Plac%C4%83_de_sunet
11. Dispozitive de imprimare. Rolul. Caracteristici. Tipuri.
Imprimanta face parte din categoria perifericelor de ieșire, aceasta fiind utilizată pentru
transpunerea informației din calculator pe hârtie (un document, o poză sau orice altfel
de fișier grafic, un e-mail, un articol etc.).Imprimantele se clasează după mai multe criterii,
de exemplu în funcție de scop (imprimare/tipărire) și de rapiditate, de procedeu, de
dimensiunile maxime ale hârtiei pe care se imprimă și altele.
a) imprimantă matricială (sau „cu ace”), oferă o calitate (rezoluție) scăzută. Este folosită
pentru foi de calitate scăzută, facturi fiscale etc. (în general documente tip), fiind singurul tip
de imprimantă care permite imprimarea simultană a 2 sau 3 exemplare, folosind hârtie
autocopiativă.
b) imprimantă cu jet de cerneală, oferă o calitate medie înspre ridicată, la o viteză medie.
Este folosită pentru documente, fotografii sau fișiere grafice.
c) imprimantă laser, oferă o calitate ridicată la viteză înaltă. Folosește un toner special.
d) imprimantă cu imprimare termică. Folosește o hârtie specială. Este utilizată pentru
legitimații, carduri etc
12. Placa de reţea. Rolul. Caracteristici. Tipuri.
Placa de rețea numită și „adaptor de rețea” sau „placă cu interfață de rețea”, este un circuit
imprimat ce permite comunicarea între calculator și rețea (Internet, LAN). Termenul
corespunzător în engleză este Network Interface Card, abreviat NIC. I se spune placă,
deoarece are aspectul unei plăci cu cablaj imprimat pe care sunt montate componentele
electronice necesare conectării și comunicării cu rețeaua. Se montează, de obicei, într-un slot
de pe placa de bază a calculatorului.
a) încorporate în placa de bază
b) dedicate, care se montează în slot-urile ISA, PCI, PCIe, ale plăcii de bază. Acestea sunt în
general mai performante decât plăcile de rețea integrate.
c) plăci de rețea care se conectează extern prin USB, Bluetooth, FireWire, etc.18
17 https://ro.wikipedia.org/wiki/Imprimant%C4%83
18 https://ro.wikipedia.org/wiki/Plac%C4%83_de_re%C8%9Bea#Tipuri

13. Placa video. Rolul. Caracteristici. Tipuri.

O placă video, adaptor video sau placă grafică este un card de expansiune a cărui funcție este
de a genera imagini către un monitor. Multe plăci video au funcții adăugate, precum redarea
accelerată de scene 3D și grafică 2D, adaptor TV tuner, decodare MPEG-2/MPEG-4 sau
capacitatea de a utiliza mai multe monitoare (multi-monitor). Alte plăci video moderne sunt
utilizate pentru scopuri mai exigente, precum jocurile PC.
Plăcile video pot fi integrate in placa de bază la PC-urile mai vechi. Acest cip grafic are de
obicei o cantitate mică de memorie și preia o parte din memoria RAM a sistemului principal,
reducând astfel memoria RAM totală disponibilă. Aceasta se mai numește grafică integrată
care are un nivel scăzut de performanță și este nedorită de cei ce își doresc să ruleze aplicații
3D. Aproape toate plăcile de bază permit dezactivarea graficii integrate prin
intemediul BIOS-ului. Pentru acest lucru este necesar ca placa de bază să fie prevăzută cu
suport AGP, PCI sau PCI-Express, pentru atașarea unei plăci video. Plăcile de bază de top
permit adăugarea mai multor plăci video, acestea putând fi conectate între ele prin
interfața SLI pentru plăcile video produse de NVIDIA, și CrossFire pentru cele produse
de ATI.

Concluzie:
Sunt de parere ca componentele hardware sunt elementele fara de care nu ar fi fost posibila
utilizarea calculatorului.
Partea 2
3.2. Componente software
1. Un sistem de operare, prescurtat SO (engleză operating system, prescurtat OS), este un ansamblu de
programe care are rolul de a gestiona și de a facilita utilizatorului accesul la resursele sistemului de
calcul. Metaforic, se poate spune că un sistem de operare joacă rol de dirijor, orchestrând doleanțele
utilizatorilor prin atibuirea de partituri adecvate către diversele resurse ale calculatorului și veghind la
interpretarea armonizată a respectivelor partituri, astfel încât scopurile pentru care s-a apelat la
calculator să fie atinse.
Caracteristici
- Timpul de răspuns
-Simultaneitatea utilizării
-Eficienţa
-Partajarea şi protecţia
-Generalitatea, flexibilitatea, extensibilitatea
-Fiabilitatea şi disponibilitatea
-Transparenţa şi vizibilitatea
Tipuri
Pe baza caracteristicilor sistemelor de operare enunţate anterior se poate face o clasificare a
acestora, clasificare recunoscută aproape unanim:
- sisteme secvenţiale;
-sisteme cu multiprogramare;
-sisteme cu prelucrare multiplă;
-sisteme în timp real.[13]
2. Clasificarea sistemelor de operare
După numărul prelucrărilor executate simultan– monotasking
– multitasking.
După numărul utilizatorilor care au acces la SO
– monouser
– multiuser.
Exemple de sisteme de operare
– MS-DOS
– NOVELL
– UNIX
– LINUX
– WINDOWS (95/98, NT, 2000, XP, VISTA, 7, 8.1, 10).[14]
Sistemul de fișiere desemnează organizarea internă a unui purtător de date, care de obicei este
cuplat la un calculator. Pe parcursul vieții lor, fișierele sunt supuse multor operații: ele trebuiesc
create, denumite, regăsite, renumite, citite, modificate, duplicate, deplasate, reorganizate,
defragmentate, șterse ș.a. În tot acest timp este nevoie și de o corespondență clară între numele
unui fișier, util în primul rând omului, și adresa sa de pe purtătorul de date, necesară
calculatorului.[15]
Compatibilitatea sistemelor de operare.[16]
img.1 compatibilitate
3. Software-ul utilitar este un software de sistem menit să ajute la analiza, configurarea,
optimizarea sau mentenanța unui calculator. Software-ul utilitar este un tip al software-ului
de sistem.
Software-ul utilitar se concentrează adesea pe modul în care funționează infrastructura
computerelor (incluzând hardware-ul computerelor, sistemul de operare, software-ul și
stocarea datelor)[17]
Rolul
-de a intretine, organiza, structura, proteja sau modifica anumite programe, fisiere sau parti
ale unor programe sau fisiere.
Caracteristici
-complexitate algoritmică.
-Compoziția și profunzimea elaborării funcțiilor implementate.
-Completitudinea și consistența funcțiilor
-Dimensiunea fișierelor programului.
-Cerințe pentru sistemul de operare și hardware din program.
-Cantitatea de spațiu pe disc.
-Dimensiunea memoriei de operare.
-Tipul procesorului.
-Versiunea sistemului de operare.
-Prezența unei rețele de calculatoare etc.[18]
4. Un utilizator este o persoană care utilizează un calculator sau un serviciu de rețea.
Utilizatorii de sisteme informatice și produse software nu au, în general, expertiza tehnică
necesară pentru a înțelege complet modul de funcționare al acestora. Utilizatorii
experimentați utilizează funcții avansate ale programelor, deși nu sunt neapărat capabili de
a programa calculatorul și de a administra sistemul.
Un utilizator are adesea un cont de utilizator și este identificat în sistem printr-un nume de
utilizator. Alți termeni pentru nume de utilizator includ numele de conectare, numele
contului și pseudonimul (sau porecla).
Rolul
Un rol utilizator este o categorie predefinite care pot fi atribuite de utilizatori pe baza lor
ocupație sau câteva alte criterii. De obicei sunt folosite pentru a prezenta versiuni
particularizate sau vizualizări, a unui șablon formular la tipuri diferite de utilizatori.

Concluzie
Software-ul este partea ce ține de programe și aplicații.Avem nevoie de aceasta,deoarece software
respectă libertatea utilizatorului.Utilizatorii au libertatea de a rula,copia,distribui,studia,schimba și
îmbunătăți software-ul.
Bibliografie
[12] https://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_de_operare
[13] https://bogdanelb.files.wordpress.com/2009/12/sisteme20de20operare.pdf
[14] https://www.colegiu.info/sistemul-de-operare-componentele-functiile-si-clasificarea-sistemelor-
de-operare
[15] http://stst.elia.pub.ro/news/SO/TEME_SO_2010_11/FIS_Sistemul%20de%20fisiere.p
 Partea 3
3.3.1. Caracteristicile hardware şi software a computer-ului personal:

- tipul microprocesorului şi caracteristicile lui;

- capacitatea memoriei principale;

- tipul plăcii de video şi caracteristicile

- tipul plăcii de sunet şi caracteristicile

- tipul plăcii de reţea şi caracteristicile

- capacitatea memoriei externe/harddiscului fix, numărul de partiţii şi capacitatea fiecăreia (totală, ocupată,
disponibilă);

- enumerarea resurselor fizice şi echipamentelor periferice cu caracteristicile lor de lucru;

- numele calculatorului;

- versiunea sistemului de operare;

- enumerarea programelor utilizator instalate pe calculator şi destinaţia lor;

1.Br owser-ul pentru acces la internet

2.Mouse server pentru utilizarea mousu-lui la distanţă

- căutarea şi indicarea locaţiei următoarelor fişiere winrar.exe, command.com, scandisk.exe, config.sys.

3.3.2. Caracteristicile hardware şi software a smatphon-lui personal.

- Indicarea Tipului

SAMSUNG A20S

- Indicarea Numărului de serie

- Indicarea IMEI

- Indicarea Bluetooth

- capacitatea memoriei principale;

- capacitatea memoriei externe (totală, ocupată, disponibilă);

- sistemului de operare, versiunea;

- indicarea numărului de melodii, videoclipuri, poze, aplicaţii;

- enumerarea aplicaţiilor instalate şi destinaţia lor;

- enumerarea aplicaţiilor care au acces şi care au solicitat acces la microfon;

- enumerarea aplicaţiilor care au acces şi care au solicitat acces la cameră;

- enumerarea aplicaţiilor care au acces şi care au solicitat acces la calendare

Concluzie:
În lucrarea practică 3.1.1 si 3.1.2 am descris dizpozitivele utilizate cel mai des,dizpozitivele ce ne
apartin,am învăţat să aflăm informaţia despre ele
PARTEA 4

SUPERCOMPUTER FUGAKU - SUPERCOMPUTER FUGAKU, A64FX 48C 2.2GHZ, TOFU

INTERCONNECT D

Cores: 7,630,848

Memory: 5,087,232 GB
Processor: A64FX 48C 2.2GHz
Interconnect: Tofu interconnect D
Performance
Linpack Performance (Rmax) 442,010 TFlop/s
Theoretical Peak (Rpeak) 537,212 TFlop/s
Nmax 21,288,960
HPCG [TFlop/s] 16,004.5
Power Consumption
Power: 29,899.23 kW (Optimized: 26248.36 kW)
Power Measurement Level: 2
Software
Operating System: Red Hat Enterprise Linux
Concluzie

Făcând această parte a lucrării am descoperit mai multă informație despre hardware și software

și am văzut din ce constă estelementele unui supercalculator,analizând fiecare punct .

Bibliografie

https://top500.org/lists/top500/2020/11/