Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Software:
Termenul software se referă la totalitatea programelor care rulează
pe un calculator.
Epox 8KRA2+
Chipset KT 600
Socket A
Placă de bază pentru Intel
Tastatură ergonomică
Mouse-ul
Mouse-ul s-a dezvoltat ca dispozitiv de intrare în paralel cu
interfeţele grafice (Windows 3.1). Forma mouse-ului se potriveşte
perfect pentru a fi ţinut sub mână, este prevăzut de obicei cu două
butoane şi o rotiţă (scroll), sau 3 butoane.
Mouse-ul se foloseşte împreună cu un pad (covoraş), pe
care poate fi mişcat. În partea de jos există un dispozitiv care
detectează mişcările mouse-ului, acestea fiind transpuse în mişcări
ale unui cursor (simbol) pe ecran.
Mouse-ul şi tastatura sunt cele mai importante periferice
de intrare, de asemenea sunt cel mai des folosite.
Există 2 tipuri de mouse:
a) mouse mecanic: este prevăzut cu o bilă care, mişcându-se,
antrenează mişcarea a 2 role perpendiculare;
b) mouse optic: mişcarea mouse-ului este detectată cu ajutorul unui
senzor optic.
Se poate conecta la calculator prin interfaţă serială, PS2
sau USB, mai nou şi wireless.
Mouse-ul
Exemple:
a) monitorul;
b) imprimanta;
c) plotter-ul;
d) difuzoarele;
e) căştile audio.
Monitorul
Este asemănător televizorului, cu ajutorul său utilizatorul
vizualizează în orice moment ceea ce execută calculatorul. Monitorul este
cel mai important dispozitiv de ieşire.
Plotter Imprimantă
matriceală
Boxe / căşti
Aceste periferice de ieşire prezintă informaţia sub formă de
sunete. Folosirea lor necesită o placă de sunet. Se pot folosi pentru:
a) instruire;
b) divertisment (muzică, filme, jocuri);
c) comunicare cu alţi utilizatori (combinat cu un microfon).
Stocarea informaţiilor.
Măsurarea memoriei.
Datele sunt stocate în memoria calculatorului folosindu-se
sistemul binar de numeraţie, unde nu există decât două valori
posibile: 0 şi 1. Toate datele prelucrate şi operaţiile efectuate de
calculator sunt descompuse în elemente care au valoarea 0 sau 1.
Un astfel de element se numeşte bit, este cea mai mică unitate de
măsurare a memoriei.
O combinaţie de 8 biţi se numeşte byte. Un byte
corespunde unui caracter (literă, cifră etc.). Efectuând toate
combinaţiile (0 sau 1 pe 8 poziţii posibile) obţinem 256 de variante,
deci 256 de caractere.
Celelalte unităţi de măsură pentru memorie sunt:
- KiloByte kB: 1024 bytes;
- MegaByte MB: 1024 Kilobytes;
- GigaByte GB: 1024 Megabytes;
- TeraByte: 1024 GigaBytes.
Stocarea informaţiilor.
Măsurarea memoriei.
Alte noţiuni legate de date:
- Un câmp este o unitate informaţională semnificativă (fiecare dintre
coloanele unui tabel este un câmp);
- O înregistrare este o mulţime de valori formate din cel mult o
valoare pentru fiecare câmp;
- Un fişier reprezintă unitatea de prelucrare a informaţiei din punct
de vedere al software-ului. Un fişier se caracterizează printr-un
nume (alegerea numelui unui fişier este la latitudinea utilizatorului)
şi o extensie (un grup de 3 caractere care arată tipul de informaţie
conţinută în fişierul respectiv).
- Un director reprezintă un segment al memoriei externe în care pot
fi stocate fişiere şi / sau alte directoare.
Fişierele şi directoarele sunt organizate pe suporturile de
memorie externă într-o formă arborescentă.
Dispozitive de stocare
(memoria externă)
Memoria externă este memoria care reţine toate datele
utilizatorilor. Are un caracter nevolatil (la deconectarea
calculatorului de la sursa de curent electric, conţinutul memoriei nu
se şterge).
Memoria externă se prezintă sub forma unor dispozitive de
stocare:
a) Hard-disk-ul (HDD, discul fix) este cel mai important
suport de memorie externă. Este format din mai multe discuri
magnetice suprapuse care se rotesc, datele fiind citite/scrise cu
ajutorul unor capete speciale. Are cea mai mare capacitate de
stocare (astăzi există HDD-uri cu capacitate de la 20Gb la 160 Gb) şi
cel mai bun timp de acces la date. Performanţele unui HDD, pe lângă
capacitate, sunt:
- timpul mediu de acces la date (durata necesară
pentru a accesa un segment al HDD), măsurat în nanosecunde;
- viteza de transmisie a datelor (volumul de date
pe care HDD le poate citi în unitatea de timp);
- interfeţele de acces la HDD: IDE, EIDE, UATA,
SATA, SCSI.
Dispozitive de stocare
(memoria externă)
Toate aceste caracteristici determină preţul HDD, care este cel
mai scump dispozitiv de stocare.
A apărut în ultimul timp posibilitatea ca HDD să fie desprins uşor
din calculator, cu ajutorul unui dispozitiv special.
Dispozitive de stocare
(memoria externă)
b) Floppy Disk-ul (Disc flexibil) este un suport de memorie externă
format dintr-un disc magnetic subţire încastrat într-o carcasă de
plastic dreptunghiulară. Spre deosebire de HDD, floppy disk-ul
necesită un dispozitiv special pentru ca datele memorate pe el să
poată fi citite sau modificate prin scriere. Acesta se numeşte Floppy
Disk Drive.
Floppy disk-ul are capacitatea maximă de 1,44 Mb, iar
probabilitatea de defectare este destul de mare. Costurile sunt prin
urmare foarte mici (în jurul a 10 USD un FDD, iar un disc cca. 0,30
USD). Discurile floppy au totuşi avantajul ca sunt cele mai comode
atunci când datele sunt de volum mic, de asemenea se pot refolosi.
Dispozitive de stocare
(memoria externă)
c) Discul optic (CompactDisc), CD
Este un disc plat din plastic pe care datele se stochează în
spirală, de la centru către margine.
Capacitatea unui CD poate ajunge la 700 Mb. CD-ul se
prezintă în mai multe variante:
a) CDROM (Read Only Memory): poate fi încărcat cu date o
singură dată, după care ştergerea/modificarea sunt imposibile;
b) CDRW (ReWritable): poate fi încărcat de mai multe ori.
Ca şi floppy, CD-ul necesită un dispozitiv special pentru
citirea datelor înscrise (CDROM drive) sau pentru citire / scriere (C D
Writer/ReWriter). Datorită scăderii preţurilor acestor echipamente
şi al CD-urilor neimprimate, CD-ul a devenit extrem de popular
printre utilizatorii de calcualtoare.
Dispozitive de stocare
(memoria externă)
Memoria internă
Este de două feluri:
a) Read Only Memory: conţinutul ei nu poate fi modificat şi nu se distruge prin
întreruperea alimentării cu tensiune electrică. Memoria ROM este configurată
de producătorul plăcii de bază în vederea realizării unor funcţii speciale
(pornirea calculatorului);
b) Random Access Memory: în RAM sunt încărcate toate programele/fişierele
deschise la un moment dat de utilizator. Memoria RAM este volatilă
(conţinutul ei se pierde la oprirea calculatorului), drept urmare, înainte de a
întrerupe lucrul este imperios ca fişierele deschise să fie salvate pe un sup ort
de memorie externă.
Principala caracteristică a memoriei RAM este capacitatea (multiplu, astăzi,
de 128 Mb). Cu cât memoria RAM are o capacitate mai mare, cu atât
calculatorul este mai rapid.
De asemenea, frecvenţa de bus (frecvenţa magistralei).
Tipuri de memorie: EDO, SDRAM, DDRAM.
Performanţele unui
calculator
Microprocesorul este cel mai important factor ce influenţează performanţele
calculatorului. Un calculator se construieşte practic în jurul microprocesorului.
Cu cât microprocesorul este mai rapid, cu atât calculatorul este mai bun. Există
la momentul actual mai multe categorii de microprocesoare:
Perifericele de intrare:
Pentru tastatură şi mouse, se recomandă variantele ergonomice
ale acestora, disponibile într-o gamă largă în magazine. Oricum,
mouse-ul ar trebui să fie prevăzut oricum cu rotiţă de scroll,
pentru a uşura deplasarea prin documente. Pentru cei care doresc,
există mouse-uri şi tastaturi wireless.
Performanţele unui
calculator
Perifericele de ieşire:
Pentru monitor:
• Diagonala ecranului: se recomandă în mod obişnuit
utilizarea unui monitor cu diagonala de 17”. Pentru
vizionarea de filme sau jocuri, un monitor cu diagonala de
19” este mult mai potrivit.
• Rezoluţia ecranului: pentru a nu obosi ochiul , o rezoluţie
de 800 * 600 Mhz sau 1024 * 768 sunt perfecte.
• Frecvenţa cadrelor: nu trebuie să fie sub 70 Khz. Pentru cei
care petrec mult timp în faţa calculatorului, o frecvenţă de
peste 90 Khz este de dorit.
• Ergonomie: standardele TCO de limitare a radiaţiilor sunt o
condiţie necesară pentru un monitor.
Imprimanta: se poate opta pentru o imprimantă deskjet sau
laserjet, având în vedere rezoluţia (care influenţează calitatea listării)
şi viteza (numărul de pagini listate pe minut).
Performanţele unui
calculator
Suporturile de memorie externă:
Utilizarea calculatorului:
- În activitatea zilnică;
- În firme;
- În educaţie;
- În viaţa de zi cu zi.
Calculatoarele în
activitatea zilnică
Calculatoarele acasă. Putem folosi calculatorul acasă pentru:
– hobby-uri: dacă suntem pasionaţi de muzică, filme, jocuri etc.
PC-ul este o alternativă perfectă pentru cultivarea acestor
preocupări;
– Lucrul acasă: putem rezolva acasă sarcini de serviciu, eventual
conectându-ne la sistemul informatic al firmei;
– Folosirea serviciilor disponibile pe INTERNET: browsing, email,
chat, jocuri online etc.;
– Tehnoredactarea unor lucrări / proiecte / teme didactice;
Utilizarea în firme
Calculatoarele în cadrul firmelor
Orice firmă are nevoie în ziua de astăzi de un sistem
informatic bine pus la punct pentru a-şi putea desfăşura cu succes
activitatea. Se disting următoarele posibilităţi de utilizare a
calculatoarelor:
- gestiunea diverselor componente ale activităţii întreprinderii
(contabilitate, producţie, desfacere, relaţii cu clienţii/furnizorii etc),
se recomandă în acest caz folosirea bazelor de date si a sistemelor
de gestiune a BD, pentru o flexibilitate maximă în exploatare. Se
impune dotarea cu calculatoare performante şi conectarea acestora
în reţea;
- birotică (întocmirea corespondenţei de afaceri şi materialelor
publicitare cu ajutorul calculatorului, comunicarea prin email/web
cu partenerii de afaceri);
- asistarea deciziilor din firmă cu ajutorul unor aplicaţii speciale;
Utilizarea în firme
- Proiectarea asistată de calculator;
- Planificarea activităţii folosind calculatorul;
- Circulaţia monetară: folosirea sistemelor de ebanking (efectuarea
operaţiunilor bancare printr-o reţea de calculatoare) şi folosirea
cărţilor de credit;
- Ecommerce: desfăşurarea de activităţi comerciale prin INTERNET
(prezentarea produselor, primirea comenzilor);
- Automatizarea unor activităţi cu ajutorul calculatorului (folosirea
codurilor de bare pentru a introduce în casa de marcat datele despre
un produs).
Folosirea calculatorului în
educaţie
Există mai multe variante de folosire a PC-ului în
procesul educaţional:
- Utilizarea softurilor de instruire (sunt programe speciale,
majoritatea multimedia, destinate instruirii într-un anume
domeniu). De exemplu: enciclopediile, cursurile de informatică
multimedia, cursurile de istorie etc;
- Utilizarea programelor de prezentare;
- Instruirea cu ajutorul Internet (Internetul este o uriaşă bază de
cunoştinţe şi informaţii accesibile uşor);
- Telelearning (instruirea la distanţă) presupune că studentul se
pregăteşte acasă folosind eventual materiale dintr-o bibliotecă
electronică, sub supravegherea unui profesor cu care se află în
legătură prin email sau Internet.
Calculatorul în viaţa de zi
cu zi
Calculatorul a devenit din ce în ce mai prezent în viaţa de zi cu zi.
Câteva exemple:
- cititoarele de coduri de bare din magazine;
- bibliotecile electronice;
- cardurile;
- infoterminalele (touchscreens);
- divertisment etc.