Bazele Informaticii

Curs 2
Alte clasificari ale sistemelor de calcul

 Dupa modul de reprezentare a

informatiei:
 Digitale (inf=numere binare)
 Analogice (inf=marimi fizice:
frecventa, tensiune, etc.)
 Dupa scop:
 Universale
 Specializate
Gene- Peri- Tehnologie Tehnologie Limbaje Performanţe, memorie şi
raţia oada CPU memorie Utilizate CPU

1946 Tambur
I Tuburi electronice Asamblare Memorie 2 KB., Viteza: 104 I/S
1956 magnetic

nivel înalt:
1957 Inele de Memorie: 32 KB, Viteză: 2*105
II Tranzistori FORTRAN,
1963 ferită I/S
COBOL etc.

Memorii
1964 semiconduc Pascal, Lisp, limbaje Memorie: 2MB, Viteză: 5*106
III Circuite integrate
1981 tori discuri grafice I/S

magnetice

Memorii cu ADA, limbaje Memorie de peste 256 MB,

după Circuite integrate pe
IV bule, discuri obiectuale, limbaje Viteză 5*107 I/S,
1982 scară foarte largă
optice vizuale etc. Supercalculatoare

Circuite integrate pe
Limbaje concurente, Viteză: 1012 I/S; memorare şi
după scară extrem de Arhitecturi
V limbaj natural, limbaje prelucrare cunoştinţe, vedere
1990 largă; maşini LISP şi paralele
funcţionale şi logice artificială, tehnologia vorbirii
Prolog
Recapitulare
Componentele calculatorului:
Procesor central
Memorie interna
Memorie externa
Placi adaptoare (cu procesoare
auxiliare)
Interfete (Dispozitive I/O)
Placa de baza + Alimentare
Procesor central (CPU)- detalii
Procesor=
Unitate control (UC)
Unitate aritmetica si logica (UAL)
Cache intern
Extensii multimedia (MMX,3DNow)
Magistrale interne (comunicarea cu
exteriorul)

Parametri: viteza, capacitatea memoriei pe

care o poate adresa
Procesor central - functii
 Stabileste ordinea instructiunilor cu ajutorul
unui registru de control al programelor (CP)
 Organizeaza instructiunile in ordinea
respectiva
 Recunoaste componentele instructiunilor si
le memoreaza in 3 zone pentru: adrese,
date, operatori
 Unitatea de control - functii
Stabileste ordinea instructiunilor cu ajutorul
unui registru de control al programelor (CP)
Organizeaza instructiunile in ordinea
respectiva
Recunoaste componentele instructiunilor si le
memoreaza in 3 zone pentru: adrese, operanzi,
operatori
Activarea celorlalte componente la schimburi
de date
Sincronizarea instructiunilor cu ajutorul
intreruperilor de ceas
Controleaza memoria interne
 Unitatea aritmetica si logica
Manipuleaza tipuri de date elementare (bit,
byte, intreg, real) cu ajutorul operatiilor
elementare (instructiuni masina).
Lucreaza in paralel cu UC

Operatii:
 Aritmetice (+,*,:,/)
 Logice (and, or, not)
Componente:
 Registrii
 Zone tampon (buffer)
 Operatii logice
Conjunctia: X and Y = 1, doar daca x=1,y=1

Disjunctia: X or Y = 0, doar daca x=0, y=0

Negatia: not X = 0, daca x =1

not X = 1, daca X=0
 Memoria interna
Responsabila cu pastrarea datelor de intrare si
iesire ale programelor pe parcursul functionarii
calculatorului
Formata din circuite logice cu doua stari
posibile: activ, inactiv=>cifre binare (biti)
Bitii sunt organizati in siruri numite octeti
(bytes)
OCTET=cea mai mica unitate adresabila!

2,4 sau 8 octeti formeaza CUVANTUL adresabil

In cadrul octetului, bitii se numeroteaza (0-7)

Parametri: capacitatea, viteza de acces

 Alcatuirea fizica a memoriei interne
Memoria RAM, operativa, permite scrieri si
citiri, azi 64 MB – 1 GB
Memoria P-ROM, inclusa pe placa de baza,
contine BIOS, aprox. 2-4 MB
Memoria cache, inclusa in procesor, pentru
evitarea gatuirilor la intrarea in UAL sau UC,
aprox. 1-2 MB

Confuzie! Memorie interna=Memorie RAM

 Alcatuirea soft a memoriei interne
Memoria de baza, primii 640 KB, stabiliti initial
ca fiind suficienti pentru programele MS-DOS
Memoria expandata, un disc virtual de pana la
8MB, necesar odata cu cresterea cerintelor
programelor peste limita prevazuta.
Memoria extinsa, care depaseste memoria
adresabila de catre procesor, necesara odata cu
aparitia programelor multitasking in regim
protejat
 Memoria externa
Componente:
 Memorii dinamice:
 Discuri magnetice (floppy, hard disk)
 Discuri optice (CD, DVD)
 Memorii statice: Flash USB
Pastreaza informatia in FISIERE
Mai lenta decat memoria interna

Au capacitati mai mari decat ale memoriei

interne, fiind destinate acumularii de cantitati
mari de informatie
Pot fi de tip RAM si ROM, desi in exprimarea
non-tehnica RAM se confunda cu memoria interna
 Hard disk
Cea mai importanta unitate de memorie
externa: contine SISTEMUL DE OPERARE
Se mai numeste disc fix, pentru ca se prefera sa
nu fie transportat pentru a fi protejat
Se recomanda transportarea lui cu rackbox

Contine propria memorie cache, pentru

coordonarea transferului spre exterior
Necesita formatare: impartirea suprafetei in
piste si sectoare adresabile.
Necesita partitionare: impartirea discului in
discuri virtuale
 Formatarea
Fizica: definirea blocurilor fizice de pe disc si umplerea lor
cu biti zero.
Logica: impartirea discului in unitati adresabile conform
cu sistemul de fisiere impus de sistemul de operare:
 FAT, utilizat de sistemele Windows vechi, foloseste o
tabela de alocare a fisierelor slab protejata impotriva
coruptiei, foloseste nume scurte de fisiere (11
caractere) si nu accepta fisiere de dimensiuni mari.
 NTFS, introdus de Windows NT, folosit de versiunile
moderne, accepta nume lungi de fisiere (256) si
fisiere mari, ofera protectie buna a fisierelor
 Altele (HPFS – Unix, VFAT – Windows 95)
 CD
Sirurile de octeti ale unui Cd sunt asezate in spirala si nu in piste
concentrice, ca la Hard disk
Au fost folosite initial pentru memorarea secventelor audio

Spirala poate fi la randul ei impartita in piste neconcentrice,

numerotate de la centru la margine. Intre piste apar zone de
tranzitie. Impartirea in piste este importanta la CD-urile
multisesiune.
O pista poate contine fie date, fie secvente audio, fie secvente
video. Combinand piste de diferite tipuri, obtinem CD-uri mixte.
Necesita un proces asemanator formatarii logice, pentru
stabilirea modului de denumire a fisierelor (cel mai intalnit sistem:
Joliet, pentru nume lungi). Aceasta se stabileste la momentul
inscriptionarii.
Parametrii: capacitate, viteza de rotatie, raportata la viteza unui
CD-Audio (1x)
 DVD – Digital Versatile Disc
Asemanator Cd-ului, dar permite stocare:
 Pe doua fete

 Pe doua sau mai multe straturi

Putem concepe un DVD ca pe mai multe CD-uri lipite

Au fost gandite pentru destinatie universala, spre

deosebire de CD (care au primit utilizari ulterioare).
Aplicatii uzuale: DVD-Video, DVD-Audio, DVD-RAM, DVD-
ROM
Sistemul DVD-Video permite afisare de subimagini (titraje
filme, meniuri, etc.) ce pot fi sincronizate cu imaginea
principala si diferite coloane sonore.
Folosesc standardul MPEG-2 pentru codificarea imaginilor
in miscare
 Flash USB
Memorii statice, care contin semiconductori cu viteza de
acces mai mare decat a discurilor dar mai mica decat a
memoriei interne
Se conecteaza la magistrala USB
 Magistrale (BUS-uri)
Permit transferul de date intre componentele
calculatorului

Magistrale externe (aflate pe placa de baza,

conecteaza sloturile intre ele): USB, AGP, PCI, PCI
Express, IDE, SATA
Magistrale locale (aflate in diferite componente:
procesor, placa video, etc. pentru a putea receptiona
datele de la magistralele externe)
 De date

 De adrese

 De comanda (semnale de control si de

stare)
 Magistrale - functii
Transferul datelor
Suspendarea controlului magistralei

Sincronizarea intre dispozitive

Intreruperea transferului, cu memorarea adresei

de revenire.
 Placi adaptoare si de baza
Categorii de placi adaptoare:
 incluse in placa de baza (placi integrate) in
calculatoarele destinate amatorilor, cu performante
reduse si pret scazut
 Independente si sunt instalabile doar daca placa de
baza dispune de sloturile necesare (placi de baza
profesionale)
Componentele placii de baza:
 Sloturi pt. restul componentelor
 Magistrale intre sloturi
 Chipset (cipuri ce controleaza functionarea placii de
baza, care memoreaza BIOS-ul, etc.)
 Conector alimentare
 Porturi pentru interfete (mouse, tastatura, etc.)
 Optional: placi adaptoare integrate
 Interfata IN: Tastatura
Standard: 102 taste
Tastaturi speciale: Office (125 taste), naturala (cu 2 sectiuni
inclinate), ergometrica (2 subtastaturi mobile)
Zonele tastaturii:

 Alfanumerica (principala)

 Functionala (Esc, F-programabile)

 De control (pentru cursor: sageti, Home, End, etc.)

 Numerica redusa (NumPad)

 Interfata IN: Mouse
Mecanic (cu bila): se detecteaza sensul de rotire a bilei cu
ajutorul unor cilindri angrenati; acumuleaza impuritati pe bila
Optic: se detecteaza miscarea cu ajutorul variatiilor unei raze
luminoase care se reflecta din suprafata; initial era necesara o
suprafata special caroiata.

Pe langa dispozitivul de deplasare mai contine butoane de

selectie, cel putin doua, si, optional, butoane programabile.

Operatii: indicarea (move), punctarea (clic), apasarea

(press), tragerea (drag=move+press) si combinatii intre acestea,
respectiv combinatii cu tastatura (ex: Ctrl-clic).

Operarea mouse-ului este corelata cu miscarea unui cursor de pe

ecran (interfata logica), controlat cu ajutorul driver-ului de mouse.
 Interfata IN
Trackball: aceleasi functii ca mouse-ul, dar dispozitivul e fix,
se misca doar bila.

Trackpad si sisteme de punctare: o suprafata pe care se

deplaseaza presiunea degetului in locul rotirii bilei. Se pot
folosi suprafete si creioane optice sau electronice in locul
presiunii: astfel, suprafata devine un ecran ce detecteaza
punctul atins fie prin descarcari electrostatice, fie prin
intreruperi de raze luminoase.

Joystick, Gamepad, Wheel: pentru jocuri, permite si

detectarea acceleratiei de miscare iar unele modele ofera
feed-back sub forma de vibratii – necesita un conector
special, de obicei pe placa de sunet
 Interfata IN: Scanner
Converteste imaginea unei suprafete (pagini) plane in fisier imagine
Se bazeaza pe luminarea suprafetei si detectarea razelor reflectate
cu un set de senzori
Rezolutia: numarul de puncte detectabile in imagine (pasul cu care
se deplaseaza senzorii).
Tipuri:
 Cu senzori ficsi (pagina se deplaseaza pe tambur sau tractor)
 Cu senzori mobili (senzorii se deplaseaza iar pagina este fixa)
 Cu miscare manuala
 Cu fascicol mobil (pagina si senzorii ficsi, variaza unghiul razelor)
 Interfata IN: Scanner
Converteste imaginea unei suprafete (pagini) plane in fisier imagine
Se bazeaza pe luminarea suprafetei si detectarea razelor reflectate
cu un set de senzori
Rezolutia: numarul de puncte detectabile in imagine (pasul cu care
se deplaseaza senzorii).
Tipuri:
 Cu senzori ficsi (pagina se deplaseaza pe tambur sau tractor)
 Cu senzori mobili (senzorii se deplaseaza iar pagina este fixa)
 Cu miscare manuala
 Cu fascicol mobil (pagina si senzorii ficsi, variaza unghiul razelor)
 Interfata IN
Barcode reader:
 citeste coduri de bare de latimi si nuante diferite, pe principii optice
(tehnica asemanatoare scanner-ului)
 codurile respecta reguli standardizate (vezi standardul Universal Product
Code, utilizat in exprimarea preturilor si a altor informatii privind
produsele)
 Codurile de bare contin si cifre de control sau sunt supuse citirii duble,
pentru evitarea erorilor
Magnetic character reader:
 Citesc coduri de caractere imprimate magnetic
 Ex: ATM (Bancomatele)
 Interfata IN
Microfon, conectat la placa de sunet

Camera digitala, conectata la magistrala USB,

imbina receptarea optica a imaginii cu convertirea
sa informatii numerice ce pot fi memorate in
fisiere
 Interfata OUT: Monitor
Conectat la placa video
Termeni: pixel, rezolutie, refresh rate, diagonala, formatul
(lat, normal)
Tehnologii:
 CRT (tub catodic)
 LCD (cristale lichide)
 FED (emisie de camp)
 LED (led-uri)
 GPD (plasma)
 Interfata OUT: Monitor - evolutie
MDA (doar caractere) si HCG erau monocrome
Color:
 CGA (4 culori, 320x220)
 EGA (16 culori, 640x350)
 VGA (256 culori, 640x480)
 SVGA (1024x768, HighColor, TrueColor)
Odata cu dezvoltarea placilor grafice (cu procesor-GPU- si
memorie interna proprie) au aparut rezolutiile inalte si
acceleratoarele 3D cu functii pentru efecte speciale video
incluse in GPU.
 Interfata OUT: Imprimanta
Caracteristici:
 Bloc de imprimare (laser, jet, matrice, etc.)
 Sistem de avans al hartiei (tractare, pat, etc.)
 Bloc de comanda (programabil, de obicei dotat cu o memorie
de tip cache pentru gestionarea listei de asteptare)
 Interfata cu calculatorul (paralel, USB)
Tipuri:
 Caracter (impact sau jet)
 Linie (tambur sau lant)
 Pagina (laser sau teletext)
 Interfata OUT: Imprimanta
Imprimante caracter:
 Lente, au un cap care se deplaseaza pe linie si un sistem de
avansare a liniilor; pot castiga viteza daca folosesc mai multe
capuri de scriere
 Pot folosi matrici de ace sau jeturi de cerneala controlate
electronic
Imprimante linie:

 Caracterele unei linii intregi sunt generate la o rotire de tambur;

 Au viteza mare dar apar dificultati la tiparirea imaginilor

 Folosesc de obicei hartie cu margini perforate

Imprimante pagina:

 Au procesoare proprii si memorie RAM mare pentru memorarea

paginilor de imprimat
 Folosesc tehnologia laser, pot fi multifunctionale, sunt necesare
la transferarea textului la distanta: Fax
 Interfata OUT: Plotter
Asemanator cu imprimanta dar difera modul de trasare, axat pe
desenarea de imagini in loc de tiparirea unor caractere sau puncte.
Dupa trasare:

 Cu tocuri

 Cu toner

Dupa manipularea hartiei:

 Cu masa fixa si creioane trasoare care se misca in plan
 Cu tambur rotitor si creion glisant
 Cu role: misca atat hartia cat si creioanele trasoare.
 Interfata OUT: Boxe
Tipuri:
 Pereche (2)
 Cu subwoofer pentru frecvente joase si sateliti (2.1,5.1,7.1)
 Sateliti fara subwoofer (4)
Calitatea sunetului depinde de calitatile placii de sunet,
atat in ce priveste sinteza cat si iesirile pe care le ofera
(stereo, sateliti, Dolby, THX, etc.)
 Componenta software a unui SC
Nivele:
 Hardware
 Firmware (software de nivel fizic)
 Software de baza (esential pt functionare)
 Software utilitar (instrumente pt gestiunea sistemului)
 Software de aplicatie (programe/aplicatii, documente)

Granita hardware – software: FIRMWARE (programe

implementate la nivel hard, in memorii de tip ROM sau
PROM)
Unii autori includ firmware la software de baza!
 FIRMWARE
Exemplu: BIOS (tasta Del)
Functii:
 Detecteaza componentele calculatorului
 Permite stabilirea unor parametri pentru functionarea lor
 modificarea frecventei procesorului
 modificarea frecventei memoriei interne
 sincronizarea frecventelor magistralelor cu ale memoriei,
procesorului, etc.
 Permite verificarea temperaturii (Hardware monitor)
 Controleaza procesul de bootare
 Activarea-dezactivarea unor faze de bootare (mesaje de
stare, testul RAM)
 Permite alegerea secventei de bootare, necesara la
instalarea SO
 Software de baza
Sistemul de operare
 ofera interfata LOGICA intre utilizator si calculator
 controleaza functionarea sistemului si ofera utilizatorului
instrumentele necesare gestionarii sistemului si informatiilor
stocate
Sistemul de programare
 ofera instrumentele necesare construirii si executarii
programelor: editoare translatoare,
Editoare de text:
 Pot fi incluse in sistemul de operare (Notepad) sau
instalabile ca software utilitar de nivel inalt (Word).

Interfata fizica: mouse, tastatura, etc.

Interfata logica: cursorul mouse-ului si reactiile sale,
sistemul de ferestre si comportarea lor la clic/tastare,
drivere, etc.
 Sistemul de programare
Componente:
 Editoare: introducerea programelor
 Translatoare: traducerea programelor din cod sursa in
cod masina (program obiect)
 Editoare de legaturi: aplicatii care transforma
programul obiect in program executabil prin
integrarea de module
 Depanatoare: programe pentru urmarirea erorilor
 Medii de programare: aplicatii complexe care contin
toate elementele anterioare
 Software de nivel inalt
Software utilitar
 Programe ce permit gestionarea, configurarea, optimizarea
hardware-ului (formatare, partitionare, monitorizare, etc.)
 Medii de prelucrare a informatiei de diferite tipuri: text,
sunet, imagine, tabele, etc.
 Suprafete de operare (programe shell) care inlocuiesc
interfata logica a sistemului de operare cu altele, eventual
mai prietenoase: Total Commander, Norton Commander,
etc.
Software de aplicatie
 Cu variate destinatii (stiintific, divertisment, educativ, etc.)
 Cu destinatie economica
 De urmarire a proceselor si tranzactiilor (TPS)
 De management/gestiune a unor departamente (contabil,
financiar, etc.) (MIS)
 De sprijinire a deciziei (SSD), de conducere (EIS)
 Moduri de utilizare a soft-ului
Freeware: gratuit, nelimitat, pe baza de donatii sau inscriere pe liste de
useri
Open source: alaturi de program este disponibil gratuit si codul sau
sursa, pentru a putea fi modificat de catre oricine
 Comunitati open source – Linux, Apache, PHP
Adware - spyware: asociate cu virusii, sunt programe care realizeaza
activitati de marketing (afisare reclame, extragere date despre useri, etc.).
Pot incarca memoria interna fara a oferi nimic in schimb sau pot insoti alte
programe.
Demo: aplicatii partiale cu utilizare limitata (functii inactive), pentru
evaluare
Eduware: programe de invatare, tutoriale, lectii pentru a invata sa
folosim alte programe comerciale
Shareware: programe complete cu durata limitata de utilizare gratuita si
posibilitatea de reactivare dupa expirarea termenului de evaluare.
Activarea se face pe baza cumpararii unei licente de utilizare neingradita.
Commercial software: aplicatii comerciale complexe, produse si
vandute sub licenta si copyright (cod sursa inaccesibil), eventual in mai
multe versiuni si insotite de diferite servicii sau oferte destinate
utilizatorilor legali pentru atragerea lor si descurajarea pirateriei.
 Sistemul de operare:
control programe, control hardware,
comunicare cu userul

Aplicatii
Hardware
Drivere Biblioteci de
(vxd) SO functii (dll)

Interfata logica + miniaplicatii

 Sistemul de operare - functii
Control procese (tasks)
Planificarea si incarcarea programelor in MI
conform cerintelor userului sau altor evenimente
Control hardware
Tratarea erorilor
Protectia sistemului (parola, protectie fisiere,
etc.)
Intretinerea unor jurnale de erori, de acces, etc.
Comunicarea cu utilizatorul
 Sistemul de operare - componente
A. Managerul memoriei interne:
 raspunde de alocarea memoriei interne intre procese,
 aloca memoria interna intre useri,
 controleaza regimul protejat:
 Fiecare user primeste o partitie de MI
 Daca un proces nu incape in partitie la incarcarea sa,
acesta se segmenteaza
 O parte din segmente intra in MI, o parte sunt
memorate temporar pe hard disk (memoria
virtuala): spatiu liber obligatoriu pe HDD!!
 Fisierele ce pastreaza temporar segmentele se
numesc page files, swap files.
 Fiecare segment este adus in MI din memoria virtuala
doar cand e nevoie de el (roll in) si cand se
elibereaza spatiul MI de alte segmente (roll out).
 Roll in + roll out = swapping, paginare
 Sistemul de operare - componente
B.Managerul proceselor (Task manager):
 Aloca timp de procesor fiecarui proces

 Contine spooler-e pentru dispozitivele lente

(imprimante): programe prin care se gestioneaza cozi
de operatii (ex: de imprimare) astfel incat procesul
lent (ex: de imprimare) sa nu blocheze functionarea
altor procese
C.Managerul dispozitivelor:
 Gestioneaza hardware-ul prin drivere
 Sincronizeaza componentele hardware cu viteze diferite
(procesorul este cel mai rapid, acesta asteapta dupa toate
celelalte)
 Gestioneaza buffere sau cache-uri (zone tampon de
memorie) pentru a evita blocajele datorate dispozitivelor
lente
 Sistem de operare - drivere
Drive <> Driver
Drive = unitate de memorie externa (disc, flash, etc.)

 ex: CD drive, HDD drive

Driver = program inclus in sistemul de operare, care

controleaza functionarea unei componente fizice
 ex: drivere pt. mouse, tastatura, imprimanta, etc.

Tipuri drivere:
 Generice, instalate automat odata cu SO: magistrale,
procesor, memorii interne, externe, etc.
 Speciale: pt componente cu functii speciale: placi
adaptoare, camere digitale, imprimante cu functii
speciale; Acestea se instaleaza explicit, de pe CD-ul
atasat sau site-ul producatorului!
 Sistemul de operare - componente
D. Sistemul de gestiune a fisierelor (SGF)
 Asigura organizarea datelor in memoria externa, in
structura arborescenta de fisiere si directoare
 Asigura protectia fisierelor si metode de regasire a lor
 Localizarea acestora se face prin cai
 Relative – pornesc de la directorul curent
 Absolute – pornesc de la radacina
 C:\Student\Maria\Poze

Obs: Odata cu dezvoltarea Internetului, conceptul de cale

a fost extins la cel de URL, pentru localizarea fisierelor in
Internet:
 Ex: http://www.yahoo.com/index.html
 SGF-identificarea informatiei
Informatia – stocata in fisiere
Fisierele – organizate in directoare

Fisierele/directoarele sunt caracterizate de urmatoarele

proprietati (clic dreapta-Properties in Windows):
 Identificator (specificator)
 Localizare (cale)
 Atribute (ReadOnly, Hidden)
 Drepturi de acces (read, write, execute, etc.)
 Dimensiune (masurata in UM cunoscute)

In plus fisierele mai au:

 TIP
 Program asociat TIPULUI (pentru deschiderea fisierului)
 SGF-identificarea informatiei
Identificator fisiere = nume.extensie
Identificator directoare(folders) = nume

Obs: in sisteme de operare vechi (care foloseau sistemul

de fisiere FAT sau mai vechi) avem limite de identificator:
 nume<=8 caractere
 extensie<=3 caractere
In NTFS limita e mai permisiva (256 caractere)

Extensia indica TIPUL(formatul) fisierului si trebuie

protejata!!!
TIPUL fisierului depinde de:
 TIPUL informatiei din fisier: text, imagine, sunet, video,
programe, arhive, etc.
 PROGRAMUL/APLICATIA cu care s-a creat fisierul
 SGF-identificarea fisierelor
Extensii uzuale, dupa tipul informatiei:
 Text: txt, doc, pdf, rtf, html
 Baze de date: dbc, mdb
 Imagine: bmp, tiff, psd
 Sunet: wav, mid
 Video: vob (pe DVD-Video)
 Programe executabile/aplicatii: exe, bat, com
 Fisiere comprimate
 Arhive: zip, rar, ace, exe (arhive cu parte
executabila)
 Imagine comprimata: jpg, gif
 Sunet comprimat: mp3, wma, mpc
 Video comprimat: mpg, wmv, avi
 SGF-identificarea fisierelor
Extensii uzuale, asociate unor programe:
 txt-Notepad /doc-Word /xls-Excel
 ppt-Powerpoint /bmp-Paint /psd-Photoshop
 mp3-Winamp /pdf-Acrobat /avi-MediaPlayer
 rar-WinRar /zip-Winzip /ace-WinAce
Un program poate crea mai multe tipuri:
 Word poate salva doc, rtf, html
 Paint poate salva bmp, jpg, gif
Un program poate deschide mai multe tipuri:
 Word poate deschide doc, rtf, txt
 Winamp poate deschide mp3, wma, wav
Un tip poate fi deschis cu mai multe programe (clic
dreapta-Open with)
Un tip poate fi creat cu mai multe programe:
 Txt se poate crea cu orice editor de texte
 Bmp se poate crea cu orice editor de imagini
 SGF-localizarea fisierelor
Prin instrumente de cautare (operatia Search in Windows)
 Este necesara cunoasterea unor date privind fisierul: numele, data,
marimea, un cuvant din continut, etc.
 Se pot folosi nume de cautare generice:

 * inlocuieste orice sir de caractere

 ? Inlocuieste 1 caracter

 Exemple:

F*.txt poza*.gif
File.* poza.p*
F?.txt sunet.??
F?.???? tabel?.xls
Prin cale

 RELATIVA

 ABSOLUTA

Prin shortcut (Windows): fisier special (are extensia Lnk si o

sageata in coltul icoanei) care memoreaza calea absoluta si icoana
fisierului/directorului ce trebuie localizat
 SGF-localizarea fisierelor
CALE ABSOLUTA:
My Computer

A: C: D:
[proza.txt]
ana maria

D1
[poze.rar]

A:\proza.txt

C:\ana\D1\poze.rar

 Incepe de la radacina discului!

 SGF-localizarea fisierelor
CALE RELATIVA:
C:

ana maria
[proza.txt]
D1
[poze.rar]

Cazul ana: Cazul D1:

D1\poze.rar poze.rar
..\maria\proza.txt ..\..\maria\proza.txt

Incepe de la directorul curent!

In Windows: director curent = directorul in care am dat

ultimul clic
 SGF-metode de comprimare
Comprimarea fisierelor = micsorarea dimensiunii lor, in
scopul:
 Economisirii spatiului de stocare
 Transportului fisierelor intre calculatoare diferite, prin
metodele:
 Transport cu discuri – metoda limitata de capacitatea
discurilor folosite
 Transport prin retea (FTP, atasare la e-mail, copiere prin
retea) – metoda limitata de capacitatea canalelor de
comunicare (latime de banda, trafic retea, etc.)

Transferul informatiei la distante mari a fost scopul

inventarii Internetului

In Internet exista tendinta (si necesitatea) de a comprima

cat mai mult posibil informatia pentru a fi transferata cat
mai usor=> uneori sacrificand calitatea datelor, in special in
domeniul multimedia
 SGF-metode de comprimare
Clasificarea tehnicilor de comprimare:
 Comprimare specializata – foloseste metode
diferite, speciale pentru fiecare tip de informatie:
 Comprimarea imaginii: bmp, tiff, psd -- jpg, gif
 Comprimarea sunetului: wav, CD-Audio - mp3,
mpc, wmv
 Comprimare video: DVD-Video, VHS - avi, mpg,
mov, asf

Obs: unele dispozitive de intrare sunt programate sa faca automat

comprimarea specializata (camere digitale, unele microfoane, Tv-tunere)

 Comprimare generala – foloseste metoda unica,

indiferent de tipul fisierului comprimat (Arhivare!)
 Foloseste programe arhivatoare (WinRar, WinZip,
WinAce) cu care se creeaza arhive (cu extensiile
rar, zip, ace)
 Permite comprimarea mai multor fisiere in aceeasi
arhiva
 SGF-metode de comprimare
Principiile comprimarii:
 Reorganizarea bitilor prin codificare (reversibil!):
 1 repetat de 16 de ori ocupa 16 biti
 memorand un singur 1, impreuna cu numarul de repetari
16=10000 (in baza 2) se ocupa doar 6 biti
 Pierderea de informatie (ireversibil!):
 Pierdere de informatie perceptibila: nuante de culori
din imagini, puncte de pe ecran, frecvente de sunet
 Pierdere de informatie imperceptibila: eliminarea
unor date importante la procesarea datelor (stratificare
imagine, stratificare sunet, date privind amestecarea
culorilor, etc.)

Consecinta: gradul de comprimare a unui fisier nu poate fi

stabilit la modul general:
 Depinde de continutul fisierului (la reorganizare)
 Depinde de nivelul admis al pierderilor
 Comparatie intre tehnici de comprimare
Comprimarea specializata
 Se bazeaza atat pe reorganizarea bitilor cat si pe pierdere
de informatie => comprimari puternice, chiar de 10-20 de
ori
 La unele tipuri de fisiere nivelul pierderilor poate fi ales:
 Prin alegerea gradului de comprimare (mp3)
 Prin stabilirea dimensiunii finale a fisierului (avi)
 Utila acolo unde pierderea de date este acceptabila
(imagine, sunet, video)
 Consecinta 1: procesul este ireversibil (recuperarea
pierderilor nu e posibila) => decomprimarea este doar
teoretica, artificiala (numita si inflatia fisierelor –
umplerea cu informatie inutila)
 Cosecinta 2: fiind un proces ireversibil, fisierele pot fi
utilizate in forma lor comprimata (vezi mp3, jpg, avi);
pentru aceasta folosesc programe speciale numite
codecuri.
 Fiind utilizabile, fisierele pot fi pastrate in forma
comprimata, economisind spatiul discului
 Comparatie intre tehnici de comprimare
Arhivarea
 Foloseste principiul reorganizarii bitilor (Nivelul admis de
pierdere este zero!)
 Motiv: pentru unele tipuri de fisiere, este importanta
pastrarea integritatii (textele sau programele pot fi grav
afectate de pierderea informatiei)
 Consecinta 1: arhivarea este mai slaba decat comprimarea
specializata (reducerea de dimensiune este mai mica)
 Consecinta 2: arhivarea este reversibila (arhivarea trebuie
sa fie reversibila - fisierele nu pot fi utilizate in forma
arhivata)
 Consecinta 3: scopul este transportul fisierelor, mai putin
economisirea spatiului (la destinatie, continutul arhivei se
extrage pentru a putea fi utilizat)
 La destinatie, dezarhivarea trebuie facuta cu acelasi
program cu care s-a facut arhivarea; pentru a ocoli
problema: arhive auto-extractive (extensia exe)
 La transportul cu discuri apare posibilitatea ca arhiva sa nu
incapa pe discul transportat; pentru a evita problema:
arhive multi-volum
 O arhiva poate contine fisiere deja comprimate (alte arhive,
jpg, mp3, etc.) dar cu un castig de dimensiune neglijabil
 Clasificarea sistemelor de operare
dupa scop
A. SO de tip batch (seriale):
 Programele sunt organizate la inceput intr-o coada de
sarcini si sunt executate automat in ordinea data de coada,
fara a mai permite utilizatorului alte interventii pana la
finalul cozii.
 De obicei aceste SO nu sunt folosite pe PC-uri, ci in sisteme
de calcul industriale; totusi, programele DOS de tip .bat
ofera o imagine asupra acestui mod de lucru
 Performantele lor sunt date de numarul de sarcini executate
pe ora (throughput) si timpul de revenire la starea initiala
(turnaround).
 Sarcinile pot fi transferate de la distanta prin dispozitive
terminale speciale (remote jobs)
 Dezavantaje: comunicarea cu utilizatorul este minima,
acesta nu poate interveni rapid in caz de erori
 Avantaje: procesele aflate in succesiuni de rutina se
realizeaza automat, cu interventii umane minime
 Clasificarea sistemelor de operare
B. SO interactive:
 Conversationale (cu linie de comanda) – MSDOS,Linux
 Utilizatorului i se ofera pe ecran un sir de caractere
special (prompter), care marcheaza pozitia in care
acesta poate sa formuleze cereri sistemului
 Toate operatiile (creare fisiere, copiere, salvare, etc.) se
realizeaza prin cereri.
 Cererile sunt comenzi recunosute de SO.
 Vizuale (cu interfata grafica = GUI) – Windows, unele
versiuni Linux
 Cererile nu mai trebuie formulate in limbajul recunoscut
de SO, ci prin selectare cu ajutorul unor dispozitive de
indicare si selectie (mouse)
 Toate operatiile posibile la un moment dat sunt
disponibile pe ecran sub forma de meniuri, butoane,
icoane

SO interactive pot deservi unul (monouser) sau mai multi

utilizatori simultan (multiuser).
SO interactive pot fi folosite ca interfete pentru SO
batch=>SO hibride
 Clasificarea sistemelor de operare
C. SO in timp real:
 Folosite pe calculatoare care ruleaza procese sincrone cu
alte evenimente din exterior (ex: lansarea unei rachete,
supravegherea evolutiei burselor de valori)
 Evenimentele exterioare sunt influentate de rezultatele
proceselor sistemului si invers
 De obicei acestea ruleaza pe mai multe calculatoare
interconectate:
 Calculatoare front-end, ale utilizatorilor, prin care acestia
dau comenzi sistemului
 Calculatoare back-end, puternice, unde au loc
prelucrarile efective
 Contin subsisteme de prevenire a defectiunilor (date
memorate in mai multe exemplare simultan, etc.)
 Clasificarea sistemelor de operare
Dupa numarul de procese simultane
 Monotasking (realizeaza un proces la un moment dat)
 Pe parcursul executiei, un program are acces la toate
resursele sistemului
 Multitasking (realizeaza mai multe procese simultan)
 Fiecare proces are alocata propria zona de memorie interna
si propriul timp de procesare
 Folosesc memoria virtuala, memoria interna fiind
insuficienta.

Dupa hardware-ul deservit:

 Pentru microcalculatoare (PC) – SO prietenoase,
interactive, multiuser, multitasking, mai nou axate pe
interfata grafica, ocupa spatiu redus in memoria interna si
sunt usor de instalat/configurat, pot fi conectate la retea
 Pentru minicalculatoare – interactive, multiuser,
multitasking, cu o interfata mai putin prietenoasa, adresata
specialistilor si cu procedura de instalare dificila
 Pentru calculatoare mainframe (sisteme industriale) –
seriale sau hibride, ofera interfata conversationala si accepta
cereri dificil de formulat, gestioneaza un numar mare de
dispozitive si procese si cantitati foarte mari de date.
 Sistemul de operare Windows
Caracteristici:
 Interfata grafica (Graphic User Interface)
 Multitasking
 Posibilitati de programare vizuala
 Conectivitate la retea
 Sistem avansat de gestiune a fisierelor

Interfata logica de tip grafic

 Pictograme (icoane)
 Meniuri
 Ferestre
 Cursor
 Suprafata de operare Windows
Formata din:
 Desktop (suprafata de lucru)
 Background (imagine fundal)
 Taskbar
 Meniul START (ofera acces la toate programele instalate)
 Quick Launch (zona de lansare rapida)
 Zona de minimizare
 Traybar (zona de acces rapid la configurari)

 Windows Explorer (program de tip shell, ofera acces la

continutul memoriei externe)
 Internet Explorer (program browser)
 Control Panel (director special, contine programe de
configurare a sistemului)
 Recycle Bin (cos de gunoi)
 Network Places/Neighbourhood (acces retea)
 Pictograme
 De aplicatie (grupate pe Taskbar, in urma minimizarii
aplicatiilor)
 De document (obtinute prin minimizarea
documentelor, sunt plasate in interiorul aplicatiilor –
vezi Access)
 Create/modificate de utilizator
 De grup (la deschiderea lor se obtine o fereastra cu alte
pictograme – vezi My Computer, Control Panel, orice
icoana de director)
 De fisier (ofera acces la fisiere, pot apare pe Desktop sau
in cadrul unor grupuri)
 De scurtatura (obtinute la crearea unei scurtaturi, sunt
marcate cu o sageata in colt si ofera acces rapid la un
fisier sau un grup) – au utilitate daca sunt plasate pe
Taskbar sau Desktop, dar pot fi create si in cadrul
grupurilor.
 Ferestre
 Ferestre dialog (de obicei mesaje, formulare sau
programe de tip Wizard):
 Bara de titlu
 Mesaje
 Obiecte de interfata (butoane, liste, zone de editare)
 Ferestre aplicatie:
 Bara de titlu (serveste la deplasarea ferestrei si mai
contine meniul de control:minimize, restore, close)
 Bare de derulare orizontala si verticala (Scroll Bar)
 Bare controlate de utilizator (de obicei meniul View sau cu
ajutorul mouseului)
 Bare de meniu (Menu bar)
 Bare de instrumente/butoane (Toolbars)
 Bara de adresa sau cale (Address Bar)
 Bordura (utila la dimensionare)
 Diferite panouri de sarcini si control (Task Panels, apar la
stanga sau dreapta documentelor in Word, Excel)
 Ferestre document: apar in cadrul ferestrelor
aplicatie, sunt dependente de acestea
 Cursorul
 Se controleaza cu ajutorul dispozitivelor de intrare
(mouse, trackpad, etc.)
 Configurabil in Control Panel - Mouse
 Forma
 importanta in indicarea starii unei operatii (asteptare,
cursor de selectie, cursor de dimensionare, cursor de text,
de deplasare)
 poate fi insotit de texte indicative (Tool tips) – ex: textele
care apar cand trecem cu cursorul peste butoane

 Pozitia sa ii determina efectul (vezi meniul

contextual – clic dreapta)

 Actiunile utilizatorului in ce priveste cursorul se numesc

evenimente si pot fi programabile:
 Exemple: clic, clic stanga, mouse over, mouse in, mouse
out.
 Metode generale de selectie, mutare si
copiere
 Clic – Shift Clic : selecteaza toate obiectele dintre cele doua
pozitii
 Ctrl – Clic : selecteaza obiecte nealaturate
 Drag pe spatiu alb (glisare cu clic apasat): traseaza un chenar
de selectie
 Ctrl-A: selecteaza tot continutul directorului sau fisierului
deschis
 Drag pe obiect: muta un obiect
 Ctrl-Drag pe obiect: copiaza un obiect

Aceste metode sunt valabile in majoritatea programelor Windows

 Meniuri
 Meniuri bara (orizontale, bare de meniu)
 Meniuri verticale (derulante)
 Meniuri mixte: au optiuni care deschid submeniuri

 Meniu special: Meniul de CONTEXT (Meniu de

scurtaturi, Shortcut Menu)
 Declansat cu clic dreapta
 Ofera doar acele optiuni care se pot executa in pozitia
cursorului => continutul sau difera dupa pozitie

 Optiunile de meniu
 Au de regula asociate taste calde – hot keys: File poate
fi activata cu Alt-F, Format cu Alt-O
 Pot avea asociate si combinatii rapide de 2-3 taste –
shortcut keys (Ctrl-X pt Cut, Ctrl-Shift-= pt scriere
exponenti); unele aplicatii permit reprogramarea acestora
 Clipboard
 Zona speciala a memoriei interne folosita de programele
Windows la operatii de copiere si mutare

 Comenzi care modifica Clipboardul:

 Cut: muta obiectul selectat in Clipboard (Ctrl-X)
 Copy: copiaza obiectul selectat in Clipboard (Ctrl-C)
 Alt-PrintScreen: copiaza imaginea ferestrei curente in
Clipboard
 PrintScreen: copiaza imaginea de pe ecran in Clipboard
 Comenzi care folosesc continutul Clipboard:
 Paste: copiaza continutul Clipboard la pozitia ultimului clic
(Ctrl-V)

 Unele programe (Word, Excel, etc.) permit gestionarea

continutului Clipboardului si stocarea mai multor obiecte
simultan, cu tipuri speciale de Paste:
 Paste selectiv (putem alege ce sa copiem din Clipboard)
 Paste de formate (se copiaza formatarile, nu si datele)
 Paste de valori (se copiaza datele, nu si formatarile)
 Miniaplicatii Windows
 Accesorii
 Programe pentru handicap (Accessibility)
 Programe pentru retele
 Programe multimedia (Media Player)
 Programe de intretinere (Defragmenter, Disk Cleanup)
 Calculator
 Editoare text: Notepad, Wordpad
 Editoare imagini: Paint
 Windows Explorer
 Jocuri
 Internet Explorer
 Windows Messenger
 Windows Movie Maker
 Control Panel – programe de
configurare a sistemului
 Accessibility – optiuni pentru persoane cu handicap
 Add Hardware – program pentru instalarea de drivere
 Add/Remove Programs
 Permite dezinstalarea programelor
 Permite instalarea sau stergerea unor componente Windows
neesentiale
 Administrative Tools – programe necesare administratorului de sistem
(analiza si monitorizarea sistemului)
 Automatic Updates – program ce permite instalarea de componente
Windows automat, de pe Internet
 Date and Time – configurarea datei/orei
 Display – configurarea rezolutiei, culorilor, ratei de improspatare a
imaginii, performantele placii video
 Folder options – modul in care sunt afisate directoarele si fisierele,
protejarea extensiilor
 Fonts – lista fonturilor disponibile
 Internet options – configureaza modul de afisare in Internet Explorer
si modul in care sunt tratate paginile Web (inclusiv setari de
securitate)
 Control Panel – programe de
configurare
 Mouse – configurarea mouse-ului, alegerea cursoarelor
 Network connections – configurarea conexiunilor in retea
 Printers and Faxes – instalare imprimante
 Power options – economisire consum curent
 Regional and Language Options – configurarea setarilor regionale
(simbol monetar, simbol de virgula zecimala, format ora si data
calendaristica, instalarea tastaturilor pentru diverse limbi)
 Sounds and Audio – program pentru configurarea si testarea
sunetului, pentru selectarea sunetelor asociate evenimentelor din
Windows (clic, inchidere fereastra, etc.)
 Taskbar and Start Menu – program pentru configurare Taskbar si a
meniului butonului Start.
 System – program ce ofera informatii despre sistem (contine Device
Manager – lista cu toate componentele hardware, permite
instalari/dezinstalari rapide ale lor)
 Speech – configurarea comenzilor vocale (microfon)
 User accounts – configurarea conturilor de utilizare
 Instrumente de intretinere:
Fisiere temporare
 Windows foloseste permanent spatiul liber pe hard disc:
creeaza si sterge automat fisiere temporare necesare de
obicei din ratiuni de protectie:
 Memoria virtuala – formata din fisierele de paginare (segmente
ale programelor in executie, care nu au incaput in memoria
interna si sunt pastrate temporar pe hard disc, pana cand sunt
necesare)
 Fisiere temporare de pe Internet – folosite pentru revizitarea
unor pagini Web al caror continut nu s-a modificat, pentru
introducerea automata de parole, etc.
 Fisiere temporare de recuperare – folosite de Word, Excel,
etc. pentru a recupera fisiere inchise accidental fara salvare (pene
de curent)
 Fisiere temporare de istoric – folosite de numeroase programe
pentru operatii Undo / Redo (anularea sau repetarea ultimelor
operatii efectuate)
 Programul Disk Cleanup permite gasirea si eliminarea
fisierelor temporare de care nu mai e nevoie
 Instrumente de intretinere:

 Formatarea logica a discurilor:

 Se aplica doar la discuri non-optice (cele optice sunt formatate la
inscriptionare)
 Elimina toata informatia de pe disc!
 Se poate realiza in Windows in My Computer – clic dreapta pe disc
- Format
 Se poate realiza cu programe speciale (Partition Magic) daca
Windows nu este disponibil (ex: inainte de instalarea Windows-
ului)
 Trebuie ales sistemul de organizare a fisierelor (FAT, NTFS) – este
posibila si conversia de la un sistem la altul, fara a reface
formatarea!
 Defragmentarea:
 My Computer – clic dreapta pe disc – Tools - Defragment
 Prin stergeri si copieri frecvente, fisierele ajung sa fie fragmentate
pe disc, lasand intre ele spatii libere de disc neutilizate
 Operatie cu frecventa rara (1 pe an), care reorganizeaza
fragmentele de fisiere si grupeaza toate zonele libere de pe disc
 Consecinte: mareste viteza de gasire si deschidere a fisierelor, se
poate castiga spatiu liber
 Windows Explorer

 Meniul File:
 Operatii cu fisiere, meniu folosit rar, aceleasi operatii fiind
mai rapide prin clic dreapta:
 stergere, modificare, proprietati, redenumire, creare
shortcut, etc.
 Meniul Edit:
 Undo – anularea ultimei operatii (accidentale)
 Cut/Copy/Paste – operatii cu Clipboard, accesibile si prin
clic dreapta sau combinatii de taste
 Select All - selectarea tuturor obiectelor
 Invert Selection – inversarea selectiei (selectarea
obiectelor ramase neselectate si deselectarea celor
selectate)
 Windows Explorer

 Meniul View:
 Modifica modul de afisare:
 Toolbars, Status Bar, Explorer Bar – activeaza sau
dezactiveaza barele de butoane
 Thumbnails…Details – controleaza nivelul de detaliu al
prezentarii obiectelor
 Arrange Icons – ordoneaza obiectele de pe ecran dupa
diverse criterii
 Customize Folder – permite personalizarea directorului
curent (pictograma sa)
 Refresh – improspateaza afisarea de pe ecran (cu ultimele
modificari aduse in directorul deschis)
 Meniul Favourites:
 Permite crearea unei liste de scurtaturi pentru directoare
sau pagini Web favorite, ne scuteste de memorarea cailor
sau adreselor Web.
 Windows Explorer

 Meniul Tools:
 Instrumente avansate pentru gestionarea directoarelor si
discurilor accesibile prin retea (Network Drive)
 Configurarea directoarelor se face cu Folder Options
(optiune ce apare si in Control Panel):
 Pagina View permite ascunderea sau activarea unor
elemente avansate (ascundere fisiere, ascundere
adresa/cale, protejare extensii, etc.)
 Pagina File Types ofera o lista cu toate extensiile de
fisiere inregistrate deja si felul in care acestea s-au
asociat unor programe (vezi asocierea extensie-program)
 Meniul Help:
 Ofera o documentatie in engleza, dotata cu instrumente
de cautare, pentru invatarea utilizarii sistemului Windows