Structura unui calculator.

Sistem de calcul(SC)
Cele doua mari component ale unui SC sunt componenta
HARDWARE si componenta SOFTWARE: componenta hardware
reprezinta partea fizica a calculatorului. Principalele
componente hardware sunt: unitatea centrala si dispozitivele
periferice de intrare-iesire. Unitatea centrala este o cutie
paralelipipedica in care gasim sursa de alimentare, placa de
baza, unitatea centrala de prelucrare, memoria,
interfetele(placa video/audio de retea).
SURSA DE ALIMENTARE - alimenteaza placa principala si
dispune de contectori pentru alimentarea unitatilor de stocare
si conectori pentru alimentarea placii de baza. Majoritatea
surselor de alimentare la 230W si 50 hertzi (Hz) si furnizeaza
230 de W.
PLACA DE BAZA- permite integrarea componentelor
calculatorului, pe ea fiind montate procesorul, memoria
interna, soldurile, ceasul, bios-ul etc.
Bios-ul (Basic , Imput, Outout Sistem) este primul program care
ruleaza la deschiderea calculatorului, verificand starea de
functionare a principalelor elemente. Sloturile sunt interfete la
care se pot conecta diverse dispositive de iesire, monitorul,
tastatura, mouse-ul, imprimanta.
Unitatea centrala de prelucrare a microprocesorului care are
rolul de a prelucra datele. Fiecare procesor se monteaza pe un
anumit tip de soket(priza), iar placa de baza trebuie sa fie
compatibila cu specificatiile acestuia. Principalele operatii
effectuate de un procesor sunt:
-operatii artimetico-logice efectuate de unitatea artimetico-
logica (UAL)
- operatii de comanda si control efectuate de unitatea de
comanda si control (UCC)
Micro-procesorul se prezinta sub forma unui cip de cativa cm
prins de placa de baza cu ajutorul unor picioruse numite PINI.
Este alcatuit din mai multe micro-module conectate intre ele
prin cai de acces numite magistrate interne (BUS). Pe aceste
magistrale circula date si comenzi. Micro-procesorul se
caracterieaza prin doua proprietati principale care determina si
performantele calculatorului. Frecventa de tact sau viteza de
lucru reprezinta numarul de pasi de lucru pe care ii face
procesorul intr o secunda. Este stabilita de catre generatorul de
tact si se masoara in Giga-Hertz. Latimea de bande poate fi de
8-16-32-64-128-256 de Bytes transmisi in ||. Micro-procesorul
este racit de un ventilator.

Memoria interna
Este fixata direct pe placa de baza, aceasta memorie fiind
accesata direct de catre procesor. Se imparte in :
1.Memorie ROM – (read only memory). Este o memorie care
poate fi doar citita, neputand fi modificata. Contine informatii
ale producatorului, fiind o memorie de capacitate mica de
stocare. In aceasta memorie se gaseste setul de micro
instructiuni ale biosului program care are rolul de a testa
existenta si functionalitatea componentelor hardware si
initializeaza incarcarea sistemului de operare .
2. Memoria RAM (random acces memory). Este memoria de
lucru a calculatorului fiind destinata stocarii datelor si
programelor dintr-o sesiune de lucru. Este o memorie care
poate fi si citita si modificata, avand o capacitate mare de
stocare si o viteza mare de acces. Este o memorie volatila adica
continutul ei dispare, se pierde la intreruperea alimentarii cu
energie. Dpdv, memoria RAM se pierde de placa de baza prin
intermediul unor dispositive numite sloturi, al caror numar
variaza intre 2 si 6. Memoria RAM poate fi de tip SDR, DDR,
DDR2, DDR3.
3.Memoria Cache - o memorie de mare viteza care retine
ultimele comenzi date. Daca comenzile sunt date din nou,
raspunsul va fi mai rapid, deoarece ele sunt retinute in aceasta
memorie.

Memoria externa
Este formata dintr-o serie de dispozitive de stocare, ca de
exemplu:- hard-diskul
-floppy-diskul
-CD
-DVD
-memoria flash
1.Hard diskul (HD)este principalul dispozitiv de stocare cu o
capacitate mare de stocare, putand fi intern sau extern. Este
alcatuit din mai multe discuri suprapuse, montate pe un ax
cilindric comun. Discul este impartit in piste si sectoare. Pistele
sunt circulare, iar sectoarele sunt grupate cate 4 sau 16,
grupele formand un claster.
Informatiile de pe hard disk pot fi citite, modificate sau sterse.
Hard diskul poate fi partitionat si formatat. Partitionarea este
operatia prin care hard diskul este impartit in mai multe parti,
fiecare parte fiind tratata de catre sistemul de operare ca si
cum ar fi un HD independent. Fiecarei partitii ii este asociata o
litera, C ,D ,E ,etc . Partitionarea se poate realiza cu ajutorul
unor programe speciale ca de ex. Magic Partitione.
Formatarea HD presupune si stergerea continutului acestuia.
2. Floppy diskul are o capacitate mica de stocare fiind in
varianta de 1,44 mesc. Bytes sau 2,88 Mega Bytes.Dispozitivul
care foloseste discheta se numeste unitate de disket. Inainte de
prima utilizare disketa se formateaza.
3. Compact Disket(CD) are o capacitate mai mare de stocare de
600 Mega Bytes. Operatia de inregistrare pe CD se numeste
ardere si se realizeaza fie cu ajutorul sistemului de operare, fie
cu ajutorul programelor specializate, ca de ex: NERO. Poate fi
CDR care poate fi scris o singura data si CD-RW care poate fi
inscriptionat de mai multe ori. Dispozitivele care lucreaza cu
CD-uri se numesc unitati de SDROM care realizeaza doar
citirea si unitati de CDRW care pot face si operatii de citire si
operatii de scriere.
4. DVD ul se aseamana cu CD ul dar are o capacitate de stocare
mai mare, cuprinsa intre 4,5- 8,5 GB . O unitate de DVD poate
citi sau scrie CD-uri insa o unitate de CD nu poate lucra cu DVD-
uri.
5. Memorie FLASH au o capacitate de stocare de peste 4 GB ,
se conecteaza la interferenta USB, au dimensiuni mici si viteza
mare de transfer. Diskul ZIP are o capacitate de 100, 300, 750
de Mega si mai exista Diskul JAZ.
Interferentele
Asigura conexiunea intre 2 componente si pot fi :
- paralele, care permit transmiterea simultana a 8 Bytes,
folosite la conexiunea imprimantei;
-seriile, care transmit informatia Bytes dupa Bytes, folosite la
conectarea modemului;
-USB - care permit conectarea oricaror periferice . Din aceasta
categorie fac parte:
o placa grafica /adaptorul video->este interfata intre
monitor si microprocesor, fiind responsabila cu afisarea
imaginii pe monitor. Dispune de memorie proprie
( memorie video) si procesor propriu numit si accelerator
grafic;
o placa de sunet -> transforma semnalul digital in semnal
analogic necesar boxelor. Poate fi incorporata in placa de
baza;
o placa de retea-> permite conectarea cu 2 sau cu mai
multe calculatoare . Fiecare placa de retea are un numar
unic de scrieri, numit adreasa MAC ( media acces control) ,
care este stocata in memoria ROM a placii de retea .

Organizarea memoriei
La nivelul cel mai mic, memoria este organizata in celule
elementare. Cantitatea de informatie care poate fi stocata intr-
o celula elementare este de 1 Bites ( val 1 sau 0, tensiuni SV ). 8
celule elementare formeaza o locatie de memorie. Orice locatie
de memorie are o adresa care ii este alocata de catre SO.
Cantitatea de informatie care poate fi stocata intr o locatie de
memorie este de 8 Bytes(un octet=1 Bytes).
1KB=1024Bytes= 2^10 Bytes
1MB=1024*1024Bytes=2^20 Bytes=2^10KB
1GB =2^30Bytes
1TB=2^40 Bytes
1Penta Bytes =2^50 Bytes

Dispozitive periferice de intrare

1.Tastatura- face parte alaturi de monitor si unitatea centrala
din configuratia minima a unui calculator ( alpha -numerico-
grup central* 1,> etc, blok numeric num lock , taste functionale
F1 - F12, PGD, PGDN –rasfoire rapida documente).
2.Mouse-ul - permite selectarea obiectelor, comenzilor si
lansarea in executie a comenzilor , fiind necesar sistemelor de
operare cu interfata grafica. Cu mouse ul putem executa
uematoarele actiuni: click- apasare scurta a unui buton stang
sau drept. Prin click stg selectam un obiect iar prin click se
deschide un meniu rapid cu actiuni referitoare la ob
selectat( meniu contextual).
-dublu click- lanseaza in executie o aplicatia . Inseamna doua
apasri scurte ale but stg fara a misca mouse ul;
-drag and drop – agata si deplaseaza pentru deplasarea
obiectelor dintr o pozitie in alta pt a redimensiona un obiect;
-poate fi mecanic, optic sau wireless.
3.Track ball seamana cu un mouse asezat pe spate si este
utilizat de obicei la laptopuri.
4.Touchpad - suprafata sensibila si la deplasarea degetului pe
ea se misca cursorul pe ecran.
5.Scanner - destinat introducerii imaginii grafice si a textelor
de pe hartie in memoria calculatorului. Poate fi scanner de
birou sau de mana.
*Tot la dispozitivele de intrare putem mentiona joiy- stick ul ,
microfonul si light pen.
** Dispozitive de iesire – permit transmiterea informatiile de la
calculator catre utilizator.
6.Monitorul -configuratia minimala a unui sistem de calcul
alaturi de unitatea centrala si tastatura. Imaginea pe monitor
se formeaza punct cu punct, incepand din coltul stang sus. Un
punct de imagine se numeste PIXEL . Diagonala unui monitor se
masoara in INCH (1 inch=2,54 cm). Nr de pixeli ce se afiseaza pe
ecran formeaza rezolutia monitorului.
 *Frecventa de reimprospatare a ecranului arata de cate ori pe
secunda este generata imaginea si se masoara in Hz . O rata de
reimprospatare trebuie sa aiba o masurare de peste 60 Hz .
Tipuri de monitoare :
- cu tup catodic/ CRT;
-cu cristale lichide (LCD);
-cu led (monitoare cu un consum redus de energie si o calitate
superioara a imaginii).
7. Imprimanta- permite afisarea informatiilor din calculator pe
hartie. Imprimantele pot fi :
- materiale- sunt foarte zgomotoase, necesita hartie speciala,
tiparesc doar negru, calitatea si viteza de imprimare sunt
reduse;
- jet de cerneala - sunt mai putin zgomotoase, folosesc hartie
normala, costuri medii, viteza de tiparire medie;
-laser- este silentioasa, rapida, costuri ridicate, foloseste hartie
normala.
O imprimanta are urmatoarele caracteristici:
-Calitatea imprimarii (rezolutie ) care se exprima in DOTS /INCH;
-Modul de alimentare cu hartie;
-Viteza de imprimare exprimata in caractere pe secunda sau
pagini pe minu;
-Nivelul de zgomot exprimat in DECIBELI.
8.Plotter - se aseamana cu imprimanta, doar ca este destinat
imprimarii pe formate de mari dimensiuni, ca de exemplu
desene tehnice sau hartii.
*Tot la dispazitive de iesire putem mentiona castile, boxele si
video proiectorul.
Componenta Software
Partea logica a calculatorului se grupeaza in sisteme de
operare si programe de aplicatie.
Sistemul de operare – totalitatea programelor care asigura
alocarea si utilizarea resurselor logice si fizice ale calculatorului.
Cu ajutorul lui se administreaza capacitatea de stocare a
memoriei, timpul de lucru al procesorului, sistemul de intrari-
iesiri, date, informatii, programe specializate. SO realizeaza si
alocarea adreselor de memorie. El asigura si comunicarea cu
utilizatorii.
Functiile SO :
-comanda si controleaza executia programelor;
-asigura comunicarea cu utilizatorii;
-gestioneaza fisierele, adica prelucreaza, modifica si
organizeaza fisierele;
- gestioneaza partajarea resurselor.
SO poate fi :
-Mono- user( serviciile SO sunt oferite la un moment dat doar
unui singur utilizator);
-Multi –user;
-Mono-tasking( SO desfasoara la un moment dat o singura
sarcina );
-Multi-tasking.
Exemple de SO : putem enumera AMS –DOS- sistem mono-
tasking si mono-user, asistenta acordata utilizatorului se face
prin linia de comanda. Prin acest motiv nu este necesar mouse-
ul.
1.Sistemele windows 98, Xp , windows 7, windows 10, 95- sunt
sisteme de operare multi-tasking , asistenta acordata
utiizatorilor se realizeaza prin interfata grafica GUJ (graficel
user inteface ) si din acest motiv este necesara utilizare mouse-
ului
2.UNIX/LINUX- SO multi-tasking si multi-user.
* Programele de aplicare sunt destinate rexolvarii unor
probleme specifice ca de ex:
- editoare de teste ( Word, Notepad);
-editoare de calcul tabelar ( Excel, Lotus);
- editoare petru prezentari ( Power Point, Impress );
- programe de aplicatii pentru baze de date ( Access , Visual
Fox, Oracle );
-programe pentru prelucrarea imaginilor ( Paint );
-programe pentru navigare pe internet ( Google , Chrome ).
Elemente de interfata windows :
1.Dextop - spatiul de lucru- pe suprafata acestuia se gaseste o
imagine numite wallpaper.
Dextop-ul poate contine :
- butonul Start-aflat de obicei in coltul stanga jos;
-bara de activitati, numita task , dar aflata in partea inferioara
de obicei. Aceasta permite comutarea intre aplicatiile aflate in
executie;
-pictogramele sunt imagini mininaturale a unui obiect care au
atasat un nume ( cosul de reciclare, computer, permit accesul
la partile calculatorului si realizarea diverselor configurari ) ,
dosar pictograma galbene, fisier - are de obicei atasat un simbol
al aplicatiei in care este realizat fisierul respectiv .O categorie
aparte de pictograme sunt shortcut-urile, care sunt
identificate ca pe ele exista simbolul desenat mai sus . Pentru
crearea unui shortcut se xecuta click dreapta pe pictograma si
din meniul contextual deschis se alege optiunea creare
comanda rapida .
2.Butoane – pot fi de comanda de genul DA , NU.Din mai
multe optiuni putem selecta una singura:
- radio cu bulinuta;
-butoane de selectie care permit alegerea mai multor optiuni
simultan ( bifa );
-lista de selectie ca de exemplu alegerea stilului unui caracter.
3.Fereastra – principalele elemente sunt : bara de titlu care
poate contine titlul aplicatiei si cele 3 butoane aflate in partea
dreapta sus ( inchidere ALT+F4)

Structura arborescenta . Organizarea informatiei .

Informatia este organizata in fisiere si dosare . Fisierul este o
grupare de date de acelasi tip ( un document, o imagine, un
film, o melodie etc) . Un fisier se caracterizeaza prin nume –
propriu zis extensibil . In numele unui fisier nu sunt acceptate
caractere precum * ,/,? < ,>. Extensia este precedata de ’.’ si
poate avea pana la 5 caractere . Ca exemple de extensii putem
mentiona : jpg, jpeg,bmp-Paint, tif care sunt extensii pentru
fisiere de tip imagine.
*Doc, docx- extensii pentru fisiere realizate in Word;
*xlx / xlxs - Excel;
*ppt /pptx- Power Point;
*htm/html- extensii de fisier de tip pagina web;
*p.exe - fisierele executabile.
Dosarele sau folderele pot fi grupate in unul sau mai multe
fisiere de acelasi tip sau de tipuri diferite. In interiorul unui
folder pot exista mai multe sub foldere. Aceasta forma de
organizare se numeste structura arborescenta si aceasta are
ca radacina partitia de pe hard disk sau alt suport de memorie.
Dosarul are pictograma galbena si are doar nume. Pentru a
vedea extensiile fisierelor dintr-un calculator mergem in
Computer, eticheta organizare, selectam optiuni folder si
cautare. In noua fereastra, executam click pe eticheta
vizualizare si debifam optiunea se ascund extensiile pentru
tipurile de fisiere cunoscute. Se aplica butonul, se aplica si
butonul OK.
 Copierea -se realizeaza prin mecanismul copy-paste, iar
obiectul copiat ramane si in locatia initiala si in locatia in care l-
am lipit.
Mutarea- se realizeaza prin mecanismul decupare + lipire.
Obiectul este luat din locatia initiala si lipit in noua locatie.
Aplicatia Paint
-este destinata realizarii de desene, extensia implicita fiind
bmp(bitmap). Ca orice fereastra a unei aplicatii contine bara de
titlu, bara de memorii, in care ragasim memoriile fisier( destinat
operatiilor cu fisiere).
Editare - contine optiuni de anulare CTRL+Z, refacere CTRL+Y ;
Vizualizare -( permite vizualizarea diverselor casete). Bara de
instrumente text o putem vizualiza in momentul in care folosim
instrumentul de scriere;
Meniul Imagine - permite diverse operatii precum rasturnare,
rotire, inclinare, largire, inversare etc.;
Culori- permit editarea culorilor, inclusiv culori particularizate .
Bara de culori-permite alegerea culorii de prim plan si alegerea
culorii de fundal. Alegerea culorii de prim plan –click stanga pe
culoare, iar alegerea culorii de fundal se realizeaza cu click
dreapta pe culoare;
Bara de instrumente- Instrumentele se selecteaza printr un
click, dupa care se revine pe foaie si folosim instrumentul prin
tinerea apasata a butonului stang. Pentru a desena elementele
preferate gen linie, drapta, patrat, cerc , se selecteaza
instrumentul corespunzator si se tine tasta shift apasta etc.;
Formele geometrice-pot fi goale sau pline.
Aplicatia Notepad
-este un editor de texte,fisierul avand extensia ’txt’.
Cu ajutorul unui editor de texte se pot face operatii principale,
introducere de text, mutarea unei portiuni de text, stergerea
unor portiuni de text, cautare si inlocuire de cuvinte . Fereastra
contine bara de titlu, meniului principal, zona de editare si
bazele de defilare. Orice opertie efectuata asupra unui cuvant
sau portiuni de text este precedata de selectarea elementului
respectiv care se realizeaza prin trecerea pe deasupra cu
cursorul mouse-ului tinand butonul stang apast.
Aplicatia calculator
-este o aplicatie instalata odata cu SO . Exista doua tipuri de
calculatoare :
*calculatorul standard destinat operatiilor artimetice simple;
*calculatorul stiintific care extinde functionalitatea
calculatorului standard prin adaugarea unor functii matematice
si statistice complexe si prin posibilitatea de a efectua calcule in
diverse baze de numeratie, schimbarea tipului de calculator se
realizeaza din meniul vizualizare.
MC- sterge din memorie valorile stocate;
MR- afiseaza continutl memoriei;
MS -stocheaza in mmemorie numarul afisat;
M+ - aduna numarul stocat in memorie;
M- - scade numaul stocat in memorie;
C – sterge din memorie rezultatul operatiei;
CE -sterge numarul afisat;
STA/DAT- deschiderea cutiei statistice si adaugarea unei noi
valori;
Ave, Sum, S- functii statistice pentru media aritmetica, suma
si derivatie standard;
F-E – trecerea de la scrierea exponentiala la cea normala si
invers
[, ]- paranteze pentru a stabili ordinea efecuarii operatiilor
Dms – converteste numarul afisat in formatul grade –
minute-secunde
Exp – scrierea exponentiala a numarului afisat .
In , log – calcularea valorii logaritmului natural si a celui
zecimal din numarul afisat .
Sin, cos , tg, ctg – functiile trigonometrice
X^1, x^2, x^3, x^y – ridicarea la putere a 2, 3 respectiv la o
putere introdusa de catre utilizator .
N!- factorial numar afisat
1/x- inversul unui nr
PI- valoarea numarului pi
Mod – restul : lui x la y (x mod y)
AND , OR , XOR , NOT – functiile logice si sau exclusiv negare
Lsh – shiftare /translatie la stanga a cifrelor binare ale
numarului cu un numar specificat de pozitii( operatie
echivalenta inmultirii cu puteri ale lui 2 )
Int – parte intreaga a numarului afisat
HEX, DEC, OCT,BIN – sisteme e de enumeratie hexazecimal,
zecimal , octal, binar
DEG, RAD, GRAD, - afisarea nr trig in grade , radiani sau
gradienti
t/- - schimba semnul numarului afisat ]
Back – stergerea ultimei cifre a numarului afisat
 Inv – calculeaza functiile inverse pentru toate functiile
Hyp –functiile hiperbolice pt functiile sin cos tg, ctg
Microsoft Word . Notiuni generale
Este un editor de texte care permite introducerea textului si
modificarea acestuia , alegerea tipului de caracter, formatarea
paginilor. Un fisier word poate avea extensia .doc sau.dox in
functie de versiunea in care se lucreaza. Documentele sablon
au extensia.dot. ]
Elementele unui document pot fi paragrafe, desene, imagini,
grafice, tabele.Paragraful este portiunea de text cuprins intre
doua apasari ale tastei ENTER.
Butonul ofice se afla in coltul stang sus si contine urmatoarele
instructiuni: -nou-crerea unui document nou sau unui sablon
-deschidere- deschiderea unui document existent creat anterior
-salvare – salvarea documentului curent sau a modificarilor
efectuate
- salvare ca - salvarea documentului curent intr o alta locatie
sau sub un alt nume , fie ca document word 97 fie ca sablon.
- imprimare 0- imprimarea documentului curent
In word regasim urmatoarele file :
 1. Fila pornire- contine optiuni referitoare la – formatarea
fontului , ca stil , dimensiune, incrementare sau
decrementare
-efecte plicate fontului ( Bolt, Italic , subliniat, taiat )

Fontul poate fi scris ca indice sau ca exponent in continuare

este prezentata actiunii pentru trecerea de la majuscule la
minuscule si invers
Exista optiunea de subliniere , evidentiere a textului si optiune
pentru culoare textului.
Grupul de optiuni paragraf-optiuni pentru indentarea(actiune
de plasare si rezultatul ei ) textului , Obtinerea referitoare a
linierii textului ( stanga , dreapta , centrat, sau stanga dreapta ).
In documente este indicat sa se lucreze cu text aliniat stang,
dreapta. Tot in aceasta sectiune gasim optiuni referitoare la
liste . Linstele pot fi :- marcate ( nu contreaza ordinea in care
sunt enumerate elementele)
-numerotate ( conteaza ordinea in care sunt enumerate
elementele ).
Tot aici putem sa gasim optiunea borduri si umbriri din care
putem folosi borduri de pagina sau chenar.
In stiluri putem schimba stilul caracterelor , rai in grupul de
optiuni / editare putem efectua operatii de cautare sau
inlocuire a caracterelor sau cuvintelor.
Formatarea la nivel de pagina
Se realizeaza din fila aspect pagina . Din grupul de optiuni
initializare pagina, putem stabili urmatoarele :
-dimensiunea marginilor . In formate predefinite sau stabilind
margini particularizate
-orientarea paginii pe verticala (portret) si p orizontala ( tip
vedere )
- dimensiune – presupune alegerea foii de hartie a4, a3]
-coloane – permite scrierea in 2 sau mai multe coloane a
textului . In fereastra specifica putem alege 2 sau mai multe
coloane. Daca bifam actiunea linie , coloanele vor fi separate
de o linie . Coloanele pot fi de latime egala daca se bifeaza
actiunea coloane cu latime egala. Exista si o obtiune de
examinare inainte de a incepe lucrul
-despartire in silabe- este utilzata atunci cand textele sunt in
limba romana si poate fi aplicata cuvintelor de sfarsit de rand
La grupul de optiuni fundal pagina regasim optiuni pentru
adaugarea de culoare pentru fundal , pagina si aplicare , chenar
, bordura la pagina.
Formatarea la nivel de paragraf- tot din fila aspect pagina
putem aplica formatari la nivel de paragraf
-indentare- distanta de unde incepe efectiv textul fata de
marginea de lucru din paggina
- se poate stabili distanta dintre 2 paragrafe inaintea unui
paragraf si dupa un paragraf – ( spatiere )
Aceleasi lucruriputem sa facem in mod direct daca selectam
textul si executam click dreapta pe el . Din meniul deschis
selectam optiunea paragraf.
In plus , in aceasta optiune apare si posibilitatea stabilirii
spatiului dintre randurile aceluiasi paragraf( inter linie ).In mod
uzual se lucreaza cu interlinie 1,5 sau 2 randuri
Formatarea la nivel de caracter. Orice formatare este precedata
de selectarea caracterului sau textului ce trebuie fotrmatat . Se
realizeaza din fila pornire, grupul de optiuni, font sau click
dreapta pe textul selectat si alegerea obtiunii font.
Tabele
Inserarea unui tabel se realizeaza din meniul inserare, obiunea
tabele. Pentru a adauga un rand la sfarsitul tabelului executam
click in ultima celula din coltul dreapta jos si apasam tasta da .
Inserarea unui rand in tabel : se selecteaza randul inaintea sau
dupa care vrem sa inseram noul rand. Se executa click dreapta
pe randul selectat si din optiunea inserare se alege fie
inserare randuri deasuptra fie inserare randuri dedesupt. La
inserarea unei coloane se selecteaza coloana corespunzatoare,
se executa click dreapta pe ea si din optiunea inserare sa alege
in functie de nevoie fie inserare coloana la stanga , fie la
dreapta .
Stergerea unui rand sau a unei coloane : Se selecteaza randul
sau coloana corespunzatoare si se executa click dreapta din
meniul deschis se alege fie sterge randuri sau coloane .
Selectarea unui tabel
Se executa fie facand click pe simbolul + din coltul stanga sus al
tabelului. Fie mergand cu cursorul stanga sus spre coltul drept
jos (in diagonala).
Desenarea unui tabel. Se realizeaza din inserarea „ desenare
tabel” . Cursorul se transforma intr un creion , iar in coltul drept
al barei de instrumnte . In momentul in care desenam un tabel
in coldul drept sus al barei de instrumente se activeaza optiuni
referitoare la tipul si grosimea liniei folosite la desenarea liniei
tabelului precum si culoarea folosita de catre stilou.Totodata
este vizibil si instrumentul radiera prin care putem sterge
liniile sau coloanele pe care eventual le am trasat eronat .
Inbinare celule. Este operatia prin care 2 sau mai multe celule
sunt transformate in una singura.
Pentru a putea realiza imbinarea celulelor , mai intai se
selecteaza celulele prin trecerea cursorului pe deasupra
acestora . Se execut click dreapta pe celulele selectate si din
meniul deschis si din meniul deschis se alege optiunea imbinare
celule . La selectarea unui tabel se activeaza fila instrumente
tabel cu meniurile proiectare si aspect. In fila proiectare in
grupul stiluri tabel gasim stiluri predefinite de tabel dar si
optiuni pentru trasarea bordurilor tabelului . Din fila aspect : -
grupul de optiuni aliniere putem stabili modul in care este
modelat textul in cadrul unei celule , orientarea textului in
celula si distanta dintre marginea celulei si pozitia textului
- Dimensiunea celula – permite stabilirea inaltimii respectiv
latimii unei celule . In prealabil, tabelul trebuie sa fie
selectat.

Utilizarea formulelor
In tabelele din Word se pot folosi formule de calcul utilizand
functii precum SUM ( +). PRDUCT-produs , MIN /MAX, COUNT –
pentru numarare
AVERAGE-pentru media artimetica.
Fiecare dintre aceste functii pote avea ca parametri una din
valorile left sau right , above
Ex SUM (left)

Orice fomula introdusa intr un tabel de calcul este precedata de

semnul egal.Pentru a introduce o formula intr o celula a
tabelului vom introduce mai intai semnul = , apoi din
instrumente tabel- aspect, vom selecta optiunea formula din
grupul de optiuni date
Mai multe functii putem folosi din fereastra optiunii formula
formula , folosind lista lipire functii .
Utilizarea instrumentelor de desenare in word
Gruparea elementelor unui desen realizat in word. Se tine
apasata tasta CTRL, iar cursorul mouse ului se va transforma
intr o sageata plus . Folosind acest cursor, vom selecta fiecare
element al selectiei . Dupa selecatrea tuturor elementelor se
executa click dreapta pe unul din elementele selectate si se
acceseaza optiunea grupare din meniul contextual deschis.
Imbinare corespondenta
Este utilizata in situatia in care trebuie sa editam un
document particularizat pentru un numar mare de persoane .
Se utilizeaza o baza de date creata de obicei in EXCEL , iar
documentul va fi editat in word .
HTML lectie introdutiva
Se lucreaza in NOTE PAD iar fisierul primesta extensia .HTML
FISIER->SALVARE CA->ALL FILES.
DESCHIDERE->CLICK DREAPTA->OPEN->NOTE PAD
Un document HTML : text , imagine, tabel, liste , cadre,
formulare, video, linkuri(referinte ).
Elemenele de baza : etichetele (tag – urile), care in general
s.unt pe,rechi .
Forma :<tag>....</tag>
Structura generala a unui documnt HTML
<html>
<head>
<title>/primul document
</title>
</head>
<body>
Text: „azi ma joc cu primul documment „ HTM2
</body>
</html>
Atribute ale etichetelor :
<tag> / forma generala
</tag>
<tag> „atribut1=”valoare ” atribut2 =”valoare ”...
</tag>
Stabilirea culorii fundalului in eticheta BODY se realizeaza cu
ajutorul atributului BGCOLOR. Acest atribut poate avea ca
valoare culoarea red , green..... sau putem folosi codul de culor
care se gaseste online si care poate fi utilizat in tocmai.
<HTML>
<HEAD>
<TITLE> prima mea pagina web
</TITLE>
</HEAD>
<BODY BGCOLOR=#FF9900>
Bine ai venit <BR>
Vom invata impreuna limbajul HTML.
Aceasta este prima mea pagina web colorata !<BR>
</BODY>
</HTML>
Formatarea textului
Fagg-ul – B sfarsit B are ca efect bordarea textului B
-i sf i va produce text italic inclinat
- U/U va produce sublinierea textului
-Big\ Big -produce marirea textului
- SMALL/SMALL- produce micsorarea textului
-TT/TT- spatiaza in mod egal textul indiferent de marimea
titlului
-s/s-sau DEL/DEL – au ca efect afisarea textului taiat cu o linie
orizontala
-sub/sub- scrierea ca indice
-sup/sup- scriere ca exponent
-BR – muta cursorul pe randul urmator si este un tag fara
pereche
OBS : pentru a vizualiza codul HTML al unei pagini web se
executa click dreapta pe pagina si se alege optiunea source
Pentru a edita textul in paragrafe vom folosi tag-ul <P></P>
Tag-ul P se deosebeste de BR prin faptul ca prin utilizarea lui nu
numai ca se trece pe randul urmator dar se si sala un rand liber
intre paragrafe .
Pentru a aplica formatari asupra textului cu privire la
dimensiune , culoare, stil, vom folosi tag-ul<font>Text</font >
Atributele pe care le putem utiliza sunt urmatoarele :
- Size – poate avea valori cuprinse min1-7 max
- Color-denumire culoare sau cod de culoare
Stilul textului se formeaza cu atributul FACE care poate avea
ARIAL GRAMOND
EX:<html>
<head>
<title>/Formatare text
</title>
</head>
<body bgcolor=”#cc”>
<font size =”2color”=”red”, face =”Arial”>/acest text are
dimensiunea 2 , culoare rosu si este Arial.
</font>
<br
<font siz=”7 color”=”green”, face =”Gramond ”>Acest text are
dimensiune maxima, culoare verde si este Gramond.
</font>
</body>
</html>
Liste in HTML
In HTML listele pot fi :
-neordonat – acele liste in care nu conteaza ordinea in care
sunt enumerate elementele.
Pentru a putea face o lista neordonata vom folosi tag-ul
<ul></ul>
Pentru a marca elementul listei se foloseste tag-ul <li> care
este un tag nepereche .
<HTML>
<HEAD>
<TITLE>Liste neordonate
</TITLE>
</HEAD>
<BODY>
<UL>FIRMA NOASTRA VA OFERA URMATOARELE SERVICII:
<LI>PRINTARE
<LI>LAMINARE
<LI>INDOSARIERE
<LI>XEROX
<LI>TEHNOREDACTOARE</UL>
</BODY>
</HTML>
Pentru a putea modifica simbolul de marcare a elementelor
listei putem sa utilizam atributul type cu una din
valorile :circle, disc , sqare,none in tah-ul<UL>
Ex:<ul type =”square”>
Liste numerotate
- Sunt listele la care conteaza ordinea in care sunt
enumerate elementele listei.
Listele ordonate sunt cuprinse in tag-ul<ol>....</ol> si fiecare
element al listei este introdus cu tag-ul nepereche<li>
Ex:<HTML>
<HEAD>
<TITLE>LISTE ORDONATE </TITLE>
</HEAD>
<BODY>
<OL>FIRMA NOASTRA VA OFERA URMATOARELE SERVICII
<LI>PRINTARE
<LI>LAMINARE
<LI>INDOSARIERE
<LI>XEROX
<LI>TEHNOREDACTOARE</UL>
</BODY>
</HTML>
Tag-ul<OL>accepta atributul start prin care modificam valoarea
de start a listei .
Ex:<OL start=’’valoare ”>
Tot tag-ul <OL> accepta si atributul type prin care se modifica
simbolistica de numerotare .
Ex:<OL type >=”A”
<OL type>=”a”
Inserarea imaginilor intr un document HTML
imaginile sunt foarte importante pentru paginile web putand fi
folosite pentru estetica cat si pentru a demostra informatii
facute in respectiva pagina web . Pentru inserarea imaginii vom
folosi tag-ul <img> cu specificarea sursei care va avea numele si
extensia imaginii pe care dorim sa o introducem in pagina
respectiva <img src=”imgjpg”>
Src – sursa . In forma data, imaginea trebuie sa se afle in
acelasi folder cu fisierul html. Daca imaginea se afla pe un
nivel anterior fisieruluiHTML vom folosi <.../image.jpg> pentru
a arata acest lucru .
<img src=”img.jpg”>
Src=”../image.jpg”
Formatele gif contin maxim 256 de culori fiind recomandat
pentru grafica hen butoane, iconuri. Etc . Imaginile GIF pot fi
animate , iar animatiile pot fi create folosin ADOBE IMAGE
READY.
Formatul JPEG contine milioane de culori si este folosit pentru
fotografii.
Formatul CMP este putin folosit datorita dimensiunii mari.
IMG admite ca atribuite pe width=”valoare”prin care putem
modifica latimea imaginii si HEIGHT= „valoare”prin care putem
modifica inaltimea imaginii.
Valorile in cazul celor 2 atribute se pot exprima in procente
dimensiunea initiala. Border este un alt atribut al tag-ului img
prin care putem adauga chenar. Imagini selectate. Fara
chenar , border= 0.
Atributul alt este bine sa existe dpdv al motorului de cautare ,
iar vakloarea acestui atribut este un text care apare pana in
momentul in care se incorporeaza .
Ex:<img src=”poza.jpg”width=”100” height=”75”alt=”poza
border”=”1”> .
Tag-ul img admite si atributul ALIGN =”valoare” prin care se
poate controla pozitionarea imaginii in pagina HTML. Valoarea
poate avea una dintre valorile right , left,center, midle , top,
buttom.
Alinierea textului in jurul imaginii se poate realiza cu atributele
HSPACE SI VSPACE precizandu se distanta in PIXELI si
orizontala, respectiv pe verticala dintre imagine si restul
elementelor din pagina .
Hspace=”30”
Vspace=”50”
O imagine poate fi folosita ca si background utilizand o in tag ul
body <body background =”poza.jpy”>
Tabele
Un tabel este alcatuit din informatii diverse ce pot fi puse in
evidenta pe orizontala in cadrul liniilor si pe verticala in cadrul
coloanelor . Unitatea de baza a unui tabel este celula aflata la
intersectia dintre o linie si o coloana . Intr o celula pot fi plasate
texte , cifre, imagini, hiperlegaturi, etc
Un tabel este descris intre etichetele <table>....</table>
Si poate avea un titlu care se plaseaza intre controalele
<caption>....</caption>
Fiecare linie a tabelului se descrie cu controlul <tr>...</tr>, iar
continutul unei celule va fi cuprins intre controalele <td> si
</td>
Ex:
<html>
<head>
<title>tabel </title>
</head>
<body>
<h2 align =”center”> un exemplu de tabel format din 4 linii si 3
coloane </h2>
<table>
<tr>
<td>celula 1 rand 1 </td >
<td>celula 2 rand 1 </td >
<td>celula 3 rand 1 </td >
</tr>
<tr>
<td>celula 1 rand 2 </td >
<td>celula 2 rand 2 </td >
<td>celula 3 rand 2 </td >
</tr>
<tr>
<td>celula 1 rand 3 </td >
<td>celula 2 rand 3 </td >
<td>celula 3 rand 3 </td >
......
</body>
</html>
Pentru ca liniile tabelului sa fie vizibile vom folosi pentru tag-ul
table atributul <border>
<table border=”numar pixeli”>
Acesta permitandu ne introducerea unui chenar avand
grosimea data de numarul de pixeli.
Tot tag-ul table admite si atributul <align =”valoare”>,
determinand alinierea tabelului. Valoarea poate fi left, right ,
center. Tot pentru tag-ul table se mai pot utiliza atributele
<width=”valoare”> care determina latimea tabelului si
<height=”valoare”> care determina inaltimea tabelului.
Valoarea este reprezentata prin numere intregi + cuprinse intre
1-100 , reprezentand procentul din latimea si inaltimea totala a
paginii .Tot tag-ul table mai are si urmatoarele atribute
<bgcolor=”valoare”>prin are se determina introoducerea unei
culori pentru intreg tabelul . <Border color =”valoare” > prin
care atribuim o culoare chenarului de tabel,
<cellspacing=”numar pixeli”> care determina spatiul dintre
celule si <cellpading=”numar pixeli” prin care determinam
spatiul dintre marginea celulei si textul din interiorul ei .
Atributele pentru tag-ul CTR sunt urmatoarele –align
=”valoare”, unde valoarea poate fi left, right, center si justify
prin care se aliniaza stanga dreapta
-valign=”valoare”, unde valoarea poate fi bottom si midle
-bgcolor=”valoare ” prin care se stabileste culoarea de fundal
pentru un rand
Atributele pentru <td>( celula) –width si height prin care
stabilim latimea si inaltimea unei celule , valorile fiind
exprimate prin proocente din dimensiuneea tabelului. Se mai
pot utiliza atrbute aligh , valign si bgcolor cu aceasi
semnificatie , dar cu referire la celula .
Introducerea unei imagini in celula se face cu sintaxa <td>,<img
src=”numeimag.ext”><td>
CLASA A X A
Power point –notiuni generale
Pp este un editor de prezentari . Prezentarea este
reprezentarea unor informatii structurate cu ajutorul imaginilor
si sunetelor .Prezentarea poate contine texte,imagini, grafice,
tabele, sunete, aimatii. O prezentare este formata din mai
multe slide uri sau diapozitive. Prezentarea se caracterizeaza
prin design care reprezinta forma artistica a acesteia.
Diapozitivul/slide ul se caracterizeaza prin ascpect , care se
refera la cum si unde pot fi plasate elementele intr un diapozitiv
O prezentare trebuie sa respoecte urmatoarele reguli:
-sa fie clara si lizibila, recomandarea fiind ca diversiunea
caracterelor sa fie cuprinsa intre 28-34 pentru a fi vizibile de la
distant
- numarul de slide uri nu trebuie sa depaseasca 15 de obicei
- ar fi ideal ca in fiecare slide informatia sa fie sintetizata in
maxim 6 linii cu aproximativ 6 cuvinte pe rand.
- culorile , contrastul, graficele si imaginile trebuie sa fie
adecvate temei sis a nu fie in cantitate exagerata.
- limbajul trebuie sa tina cont de varsta si cultura celor carora li
se adreseaza prezentarea.
- fisierele realizate in PP ’97-2003 au extensia.ppt , iar cele
realixzate in 2007-2010 au extensia .pptx, daca vrem ca fisierele
sa nu poata fi modificate le vom pune extensia . pps in primul
caz si .ppsx in al doilea.
-in interfata aplicatiei 2007-2010 filele sunt urmatoarele :
home(pornire), insert(inserare), design( proiecatare),
animation( animatii), slide show( expunere dispozitive),
review( revizuire),view(vizualizare), development( dezvoltator )
Fereastra aplicatiei contine bara de titlu in care regasim de la
stanga la dreapta butonul office denumirea aplicatiei si titlul
fisierului , apoi cele 3 butoane pentru minimizare , maximizare,
inchidere. Sub aceasta bara gasim filele , iar sub file gasim
butoanele scurtaturi.
Operatii cu diapozitive
Inserarea unui nou diapozitiv se realizeaza din motivul HOME
cu optiunea new slide sau executand click dreapta pe un
diapozitiv si alegand optiunea new slide
Stergerea unui diapozitiv se selecteaza facnd click pe
dapozitivul ce vrem sa il stergem si fie folosim optiunea home ,
apasand optiunea Delete , fie executam click dreapta pe
diapozitivul respectiv si alegem optiunea delete slide .
Duplicarea unui slide- se selecteaza diapozitivul pe care vrem sa
il duplicam, se executa click dreapta pe el si alegem optiunea
duplicat slide
Ascunderea unui slide – a ascunde un slide nu inseamna a l
sterge din prezebntare . Ascunderea lui inseamna ca el nu va
mai fi vizualizat la rularea prezentarii. O prezentare se ruleaza
apasand tasta Fs . S e selecteaza slide ul pe care dorim sa l
ascundem se executa click dreapta pe el si se alege optiunea
hide slide .
Pentru a deselecta un slide ascuns vom executa click dreapta pe
el si vom deselecta optiunea hide slide .
 Inserarea unui antet sau subsol a datei si timpului sau
numarului intr un slide
Vom folosi meniul insert cu optiunea antet si subsol sau data si
timp sau numar slide .
Obtiunea antet si subsol ne permite introducerea in aceste
zone a : - data si timp care poate fi cu up-datare automata sau
fixata .
- Fereastra ne permite ca formatarile efectuate sa fie
aplicate tuturor diapozitivelor( aplite to all) sau doar
diapozitivului curent ( aplite).
Introducerea unei note intr o prezentare se realizeaza in zona
de sub diapozitiv „ Se face click pentru adaugarea unei note”.
Aspectul si tipul diapozitivelor
Pentru a stabili aspectul unui diapozitiv vom folosi fila design
( proiectare) . Din aceasta zona putem stabili :-page setup
( initializare pagina ): - unde putem stabili latimea lungimea si
orientarea diapozitivului.
- In grupul de optiuni, teme putem stabili tema pentru
fiecare diapozitiv sau pentru toate diapozitivele.Pentru
fiecare tema putem schimba schema de culori si fontul
utilizat.
- Tipul unui slide il putem stabili fie folosind fila pornire cu
optiunea insert slide fie folosind aspect din aceeasi fila .
Tipul slide ului il stabilim in functie de ce continut vrem sa
avem in aclel slide
Fformatarea textului. Se realizeaza la fel ca si in Word
folosind fila pornire cu grupul de optiuni font , paragraf,
desenare . Ca si in Word , inainte de a aplica formatarea
textului, trebuie selectat.

Inserarea tabelelor
Se realizeaza din fila inserarea, selecteand numarul de
linii si de coloane necesare tabelului. De asemenea un
tabel poate fi desenat sau poate fi introdus ca foaie de
calcul Excel.
Inserarea imaginilor
Se poate realiza fie peluand imagini existente pe
calculator, introducand imagini din miniatura ( Colectii
Gffete)
-forme si grafice de tip smart art care permit
structurarea informatiei in mod ierarhic.
- se pot insera diagrame care sunt foarte utile in analiza
seturilor de date
-diagrame . Intr – o diagrama putem insera text artistic
pentru care putem stabili stlul de umplere, efectele ,
stilurile de word art si efecte pentru text(FI) . De asemenea
poate fi modificata dimensiunea benzii de scriere la
inaltime si latime
-inserare sunet, sunetul putand fi preluat dintr un fisier
sau un sunet inregistrat.
Tranzitii intre diapozitive si animatii
Tranzitia se aplica doar diapozitivelor determinand modul
de intrare al diapozitivelor in prezentare. Pentru a aplica
tranzitie diapozitivelor vom accesa fila tranzitii dupa care
vom selecta modelul de tranzitie dorit . Marea majoritate
a modelelor de tranzitie au si efecte , acestea putand fi
selectate din optiuni efecte . Pentru fiecare tranzitie a
slide ului putem selecta un sunet care s o insoteasca si
putem de asemenea seta durata tranzitie . Toate acestea
sunt valabile pentru slide ul curent iar daca dorim sa le
extindem asupra tuturor slide urilor din prezentare vom
accesa optiunea apply to all. Avansul unui slide in
prezentare se poate realiza la click de mouse sau putem
seta timpul . In a doua situatie trebuie sa avem grija sa
setam timpul astfel incat auditoriul sa aiba timp sa
parcurga intregul continut al prezentarii
Animatia . Animatiile se aplica asupra obiectelor dintr un
diapozitiv ( text , imagini grafice ). Selectam obiectul, apoi
din fila animatii alegem animatia dorta si optiunile efect
pentru aceasta animatie.Din grupul de optiuni timp putem
stabili daca animatia va porni la click de mouse sau dupa
un anumit interval de timp. Animatiile diverselor obiecte
pot fi reordonate, inversand astfel ordinea de aparitie a
elementelor unui diapozitiv.
Cearea hyperlink urilor
Un HL se poate crea pe un text, o imagine, un grafic
etc.Se selecteaza obiectul respectiv si avem doua variante
de crearea a HL : - fie folosim meniul inseryt-HL
-fie executam click dreapta pe obiectul selectat si alegem
optiunea HL
Din fereastra care se deschide putem alege sa facem
legatura dintre un alt slide din prezentare sau catre o
pagina Weeb sau un document din calculator.HL creat
devine activ doar in modul vizualizare a prezentarii.
Pentru a elimina un Link creat vom selecta din nou
obiectul respecti si din meniul deschis vom alege optiunea
Remove HL. Putem utiliza in prezentare HL pe butoane de
navigatie pe care le putem folosi din meniul insert –
Shapes-action-buttons .
Lectie introductiva Excel
Face parte din gama aplicatiilor de calcul tabelar
permitand efectuarea prelucrarilor de date organizate sub
forma de tabele in foi de calcul. Ofera facuilitati de calcul
utilizand formule simple sau compleze, reprezentari
grafice , schimburi de informatii ccu aplicatii de acelasi tip
sau de tipuri diferite. Excel se poate utiliza in :-
 contabilitate pentru crearea de documente financiare
cum ar fi fluzurile de numerar , declaratii de venit si
declaratii de profit si pierdere.
-Pentru construirea bugetelor, fie ca sunt personale sau
de afaceri: buget de marketing sau un buget pentru un
eveniment.
-facturi si vanzari cum ar fi : facturi de vanzari, bonuri ,
comenzi de achizitie.
-construirea rapoartelor care reflecta analize de date cum
ar fi un raport care masoara performantele unui proiect .
Fisierul creat in Excel se numeste registru de calcul sau
Work Book si poate avea extensia .xlx pentru excel pana in
2003 sau . xlxs pentru excel 2007-2010.
Interfata aplicatiei cuprinde :
- Bara de titlu care contine numele registrului de lucru si
cele 3 butoane de minimizare , redimensionare si
inchidere a registrului curent
- -maniu/panglica – care grupeaza optiunile de lucru
imoartite pe categorii.Sub ceasta se afla bara de adrese si
bara de formule .
- Foaia de calcul organizata pe coloane si randuri.
Coloanele sunt identificate prin litere ale alfabetului , oiar
randurile sunt identificate prin numere
In foaia de calcul elementul de baza este celula care se
identifica prin litera coloanei si numarul randului la a caror
CE SCRIE se afla
La un moment dat intr un document exista o singura celula
activa. Un registru de lucru poate avea mai multe foi de
calcul ( implicit )
Operatii cu foi de calcul
1. Redenumirea se poate face executand dublu click pe
numele foii de calcul sau executand clik dreapta si
alegand obtinerea RENAME
2. Inserarea unei noi foi de calcul se poate realiza facand
clik pe simbolul de inserare din partea de jos ( shift
+F11) sau executand clik dreapta pe o foaie oarecare .
insert
3. Mutare / copiere clik dreapta pe numele foii si
accesarea optiunii more or copy
La inserarea optiunii inserare se deschide o fereastra
de dialog care permite portionarea foii curente
inaintea unei foi specificate sau efectuarea unei copii a
foii curente
4.colorarea etichetei unei foi de calcul- click dreapta pe
numele foii si alegerea optiunii culoare.
5. Stergerea unei foi de calcul, clik dreapta pe eticheta
foii si acesarea optiunii delte
6. Ascunderea unei foi de calcul , clik dreapta si
accesarea optiunii hide .
O foaie de calcul poate fi protejata efectuand clik
dreapta pe eticheta si optiunea Protect Sheet.
Utilizarea formuleor in excel . Orice formula in excel
este precedata de semnul =. In calcule nu se folosesc
valorile din celule si numele celulei. Dupa introducerea
celulei aceasta este activata prin apasarea tastei enter.O
formula odata introdusa intr o celula poate fi copiata.
Daca celulele sunt conse cutive ne vom fixa in coltul
drept jos al celulei care contine formula paana cand
cursorul se transforma intr un plus . Vom tine butonul
stang al mouse ului apasat si vom trage formula in
celulele corespunxatoatre . Daca celulele in care este
necesara formula , nu sunt consecutive atunci vom
copia formula dintr o celula care o contine deja si avem
grija ca la lipire sa alegem optiunea lipire formula
Sortare si filtrare
Sortarea inseamna rearanjarea datelor din tabel dupa
aplicarea unuia sau a mia multor criterii. Pentru a realixa
o sortare se selecteaza datele din tabel, se foloseste fila
home cu optiunea Sort & Filter . La accesarea acestei
optiuni pe langa sortarile crescator , descrescator
exista si optiunea custom sort care permite
introducerea mai multor criterii de sortare .
Introducerea unui criteriu se face prin apasarea ADD
LEVEL , iar stergerea unui criteriu prin apasare DELETE
LEVEL,
Filtrarea permite vizualizarea unui grup de inregistrari
ce indeplinesc o anumita conditie. Si in acest caz tabelul
trebuie selecta. Se foloseste aceeasi optiune Sort &
Filter, dar vom bifa optiunea filter.In acest moment va
aparea pe fiecare coloana o sageata in care putem
stabili criteriile de filtrare . Printscreen doc wod

Utilizarea functiilor. Functiile matematice

In excel exista functii predefinite care pot fi utilizate in

documentele Excel. Pentru a utiliza o functie, aceasta
trebuie precedata de semnul = . Pentru a putea
introduce formula intr un registr Excel vom folosi fila
formules cu obtiunea insert function. O data aceasta
optiune insert function se va deschide o fereastra de
dialog in care putem sa vizualizam functiile cele mai
recent utilizate sau putem alege o categorie de functii
care ne intereseaza :
1. Matematice si trig- abs din x returneaza valoarea
absoluta a nr primit ca parametru
2. Celing din x rotunjeste un rumar superior catre cel
mai apropiat numar ca precizie
 3. Cos din x returneaza cos nr dat ca argument.
Argumentul trebuie dat in radiani.
4. Degrees din x convertsets radiani in grade
5. Mod – returneaza restul impartirii a doua nr
6. Pi – returneaza nr constantei pi cu aprox 15 zecimale
7. Power din a,b – realizeaza redicarea lui a la puterea
b
8. Product din a,b ... – calculeaza produsul nr primite ca
argument
9. Radians din x – converteste din grade in radiani
10. Sin
11. Sqrt-radacia patrata
12. Sum – calculeaza suma nr primite ca arametru
13. Trunc aduce nr la un intreg / parte intreaga
Functii logice
AND – va returna adevarat daca conditiile logice date ca
argument sunt adevarate simultan. In caz contrar va returna
fals.
NOT- reprezinta negarea logica , schimband TRUE in FALSEsau
invers.
OR-reprezinta SAU logic si va returna valoarea TRUE daca
macar una din conditiie logice date ca parametru este
adevarata. In caz contrar va returna FALSE.
IF- se testeaza conditia logica si daca aceasta este adevarata
se va returna valoarea pentru TRUE , daca este fals, atunci se
va returna valoarea pentru FALSE.
Lectie introductiva ACCESS
Este destinat gestionarii bazelor de date . O baza de date este o
colectie de entitati numite tabele. Access este un sistem de
gestiune a bazelor de date . Astfel , Access permite
urmatoarele:
-crearea si actualzarea tabelelor. Actualizarea presupune
adaugarea, modificarea sau stergerea de inregistrari dintr un
tabel.
-realizarea interogarilor, ceea ce presupune extragerea de
informatii din una sau mai multev tabele.
-realizarea forularelor care permit introducerea sau
modificarea datelor dintr o tabela
-realizarea rapoartelor . Un raport presupune organizarea
datelor din tabele dupa anumite criterii enuntate de catre
beneficiar. O baza de date va primi extensia .mdb in Access
‚97-2003 si estensia .accbd in Access 2007-2010.
O baza de date BD poate sa contina una sau mai multe tabele .
Daca exista mai multe tabele acestea trebuie relationate .
Capul de tabel sau coloanele se numessc campuri sau atribute
si ele definesc structura tabelei. Continutul tabelei se numeste
inregistrare sau articol.
Campul care identifica in mod unic o inregistrare dintr o
tabela se numeste cheie primara. In tabela , valoare cheii
primare nu se poate repeta .
Daca intr o tabela avem un camp care este cheie primara intr
o alta tabela , vom spune ca acel camp este o cheie straina.
O cheie straina ne ajuta sa stabilim relatii intre tabele .
Crearea legaturilor intre tabele
Intr o baza de date relationata nu pot exista tabele libere .
Intre acestea trebuie sa existe relatii:
-relatii de tipul 1 la 1 cand unei inregistrari dintr o tabela a ii
corespunde o singura inregistrare dintr o tabela b
-relatie de tipul 1 la mai multe – unei inregistrari dinntr o
tabela a ii coespunde o inregistrare , mai multe sau nici una
din tabela b
-relatii de tip multe la mai multe . Unei inreg din tabela a ii
corespund mai multe inreg din tabela b si invers .
In teoria bazelor de date relationate , acest tip de legatura nu
este acceptat. Legatura se sparge in relatie de tip 1 la1 sau
relatie de tip 1 la mai multe , folosind o tabela intermediala
Pentru a crea o relatie in Access vom merge la meniul
instrumente de baza de date si vom folosi optiunea relatii.
Din fereastra de dialog vom selecta tabelele de care avem .
Pentru a avea relatia vom face clik pe cheia primara din
tabela parinte, vom tine butonul stang al mouse ului apasta si
vom trage campul cu acelasi nume cheie straina din tabela
copie.
Crearea formulelor pentru introducerea datelor
Pentru a nu da acces direct utilizatorilor la baza de date se
creeaza formulare pentru introducerea datelor in tabele.
Formularul poate fi creat dintr un sau dintr o
interogare .Pentru a crea un formular vom face click pe tabelul
pe care vrem sa l cream , apoi pe mediul creare cu optiunea
formulare.
Formularul creat poate di formatat folosind instrumentul
aspect cu mediul format , in sensul urmator:dimensiune ,
culoare caractere , umplere , culoare linie , umplere linie ,
introducere sigla , titlu , data si ora sau putem lua formate
predefinite pentru formatare. Daca tabela noastra este intr o
relatie de 1 la maimulti cu o alta tabela va aparea si o
subfoaie de date care pentru o inregistrare din tabela cu care
ea e in relatie de a la mai multi.