notiuni elementare de igiena si patologie ale sistemului muscular

Sistemul muscular este alcătuit din aproximativ 600 de

mușchi scheletici, dintre care aproximativ 125 de perechi sunt
deosebit de importanți, fiind implicați in menținerea poziției și
mișcărilor de baza. Mușchii sunt însa de trei tipuri: mușchi
scheletici, mușchi cardiaci si mușchi netezi.
O alimentație corecta păstrează sănătatea noastră. In urma
cercetărilor, savanții au constatat ca sănătatea omului cu 20%
depinde de ereditate, cu 7-10% depinde de posibilitățile de
îngrijire a sănătății, iar cu 50% depinde de modul de viata al
omului. Vitaminele si mineralele sunt necesare pentru creșterea și
dezvoltarea normala a oaselor, sistemului nervos, mușchilor,
sângelui, hormonilor si enzimelor.

Tudose Irina Georgiana

Tudose Irina Georgiana
I. Oboseala musculară
1. Cauze
Oboseala musculară

 este cauzată de o activitate fizică dezorganizata si stres

 scăderea randamentului energetic
 lipsa oxigenului
 scăderea substanțelor macroenergice(ATP) si a glucozei la nivelul plăcii
motorii.
 este determinată de o stare de contracţie prelungită şi susţinută a muşchiului
 se datorează şi este propoţională cu rata epuizării glicogenului muscular
 scăderea pH-ului intracelular, prin acumularea de acid lactic, inhibând unele
enzime
 partea cea mai mare rezultă din incapacitatea proceselor contractilor şi
metabolice ale fibrei musculare de a realiza în continuare acelaşi lucru
mecanic
 după o activitate musculară prelungită poate avea loc o diminuare a
transmiterii semnalelor nervoase la nivelul joncţiunii neuromusculare, ceea
ce are ca efect, în continuare, diminuarea contracţiei musculare
 uneori muşchiul obosit intră în contractură dureroasă – crampe musculare

Tudose Irina Georgiana

  practicarea unui efort fizic intens după o perioadă mai îndelungată de
inactivitate este urmată la 2 – 48 de ore de apariţia unor dureri persistente,
uneori foarte puternice, la nivelul grupelor musculare solicitate, fenomen
numit febră musculară
 febra musculara se atenuează sau chiar dispare la reluarea aceluiaşi tip de
efort
 prevenirea instalării precoce a oboselii şi scăderii forţei musculare se poate
realiza prin gradarea progresivă a activităţii fizice, respectându-se curba
capacităţii de efort pe parcursul zilei şi săptămânii
 activitatea fizică intensă trebuie să alterneze cu pauze obligatorii pentru
refacerea capacităţii de efort
 excesele trebuie evitate, prevenindu-se astfel întinderile şi rupturile
musculare întinderi şi rupturi musculare

2. Simptome
Se manifestă prin dureri musculare, scăderea forței și excitabilității musculare,
dispariția fazei de relaxare musculară, dispariția fazei de relaxare si instalarea
contracturii musculare.
3. Prevenire

Tudose Irina Georgiana

Se previne prin dozarea eforului muscular, evitarea sedentarismului, tratarea
unor boli endocrine și adoptarea unui stil de viata echilibrat.
II. Întinderi si rupturi musculare
1. Cauze
Întinderile si rupturile musculare sunt cauzate de eforturi musculare intense
(frecvente la sportivi). Întinderea musculara este produsa de contracția excesiva a
mușchiului, peste limita de elasticitate. Ruptura musculară este produsa de
ruperea mușchiului sau a țesutului conjunctiv adiacent.
2. Simptome
Se manifesta prin dureri locale, echimoze si tumefierea zonei afectate, vărsături
si colaps in cazuri grave.
3. Prevenire
Se poate preveni printr un regim de viata echilibrat, repaus si tratament
chirurgical in cazuri grave.

Tudose Irina Georgiana

Ruptura musculara:

Distrofiile musculare – miopatii

 reprezintă un grup de afecţiuni musculare ereditare

 au severitate diferită
 sunt progresive, se diferenţiază clinic prin distribuţia selectivă a grupelor
musculare afectate

Tudose Irina Georgiana

  sunt maladii de natură degenerative
 ţesutul muscular striat scheletic este înlocuit succesiv cu ţesutul
scleroadipos
 prin retracţiile tendinoase, care pot însoţi afecţiunile musculare, se
ajunge la deformări mai mult sau mai puţin accentuate ale trunchiului şi
membrelor
 pot apărea la vârsta preşcolară, la pubertate sau în jurul vârstei de 20 de
ani şi rar la peste 30 de ani
Distrofie musculara:

Tudose Irina Georgiana

Tudose Irina Georgiana
Tudose Irina Georgiana
Tudose Irina Georgiana
Tudose Irina Georgiana
Tudose Irina Georgiana