UNIVERSITATEA DIN PITESTI FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT SPECIALIZARE : KINETOTERAPIE SI MOTRICITATE SPECIALA AN : 2, GRUPA : 5

ARTROZA

STUDENT: FLORESCU ALINA

Artroza

Definitie Artrozele sunt boli degenerative ale articulatiilor mobile, caracterizate prin deteriorarea cartilajului articular si aparitia de tesut osos de neoformatie la nivelul suprafetelor articulare. Patogenie Boala apare ca urmare a dezechilibrului ntre solicitarea pe articulatie si posibilitatea de refacere a tesutului conjunctiv cartilaginos, care sufera un proces de pierdere progresiva a matricei intercelulare, ndeosebi proteoglican. Consecutiv, creste rata metabolica a condrocitelor cu cresterea sintezei de ADN. Dezechilibrul celor doua procese n favoarea distructiei marcheaza ireversibilitatea bolii si precipitarea ei. Factori favorizanti generali 1. Varsta - majoritatea persoanelor peste 60 de ani fac artroze cu diverse localizari. 2. Ereditatea - este dovedita predispozitia familiala pentru boala artrozica. 3. Factori endocrini - acuzele articulare de tip degenerativ se concentreaza la femei n preajma menopauzei. 4. Factori nutritionali si metabolici: - asocierea cu obezitatea -valori mari ale colesterolului -exces de lipide n cartilaj locali Suprancarcarea articulara - profesii - obezitae Lezarea directa a cartilajului - traumatisme - infectii (tbc, etc.) - reumatisme inflamatorii (poliartrita reumatoida) - hemartroza - ischemia osoasa (osteonecroza aseptica) - distrofia osoasa (boala Paget) - condrocalcinoza - boli endocrine (hipotiroidia, acromegalia, boala Cushing) - afectiuni neurologice (tabes) Tabloul clinic Pe tot parcursul evolutiei bolii, simptomatologia este dominata de durere, care poate avea cauze multiple: a) modificari ale periostului b) compresiunea osului cu microfracturi trabeculare c) pensarea sau iritarea vilozitatilor sinoviale d) inflamatia sau ntinderea capsulei articulare si a insertiilor tendinoase e) contractura muschilor din vecinatate f) compresiuni ale nervilor adiacenti

n stadiul preartrozic durerea apare dupa imobilizari prelungite, cum ar fi repausul nocturn, cednd sau chiar disparnd la mobilizare. Este asa-numita durere de start sau de demaraj. n stadiul artrozic durerea este accentuata de ortostatism prelungit si de mers, mai ales pe sol dur sau accidentat, cnd este vorba de articulatiile portante. De regula durerea se accentueaza la modificarile de presiune atmosferica. n stadiul tardiv apar retractiile capsulo- ligamentare si tendinoase care limiteaza miscarea articulara. Durerea apare n apropierea zonei de amplitudine maxima a miscarii, pe care bolnavul va avea tendinta de a o evita. Se instaleaza astfel un cerc vicios care duce la redoare articulara din ce n ce mai severa. Exacerbarile bruste ale durerii se datoresc puseelor inflamatorii, care apar fara o cauza decelabila sau secundar unor traumatisme chiar minore. Examenul obiectiv Articulatiile artrozice se pot prezenta la examenul obiectiv deformate mai ales prin cresterea de volum a extremitatii osoase, dar si prin hidartroza sau ngrosare sinoviala. Datorita deteriorarii suprafetelor articulare, pot apare cracmente sau miscarea se poate bloca la un moment dat. Contractura muschilor din vecinatatea articulatiei bolnave este o constatare clinica frecventa. Limitarea mobilitatii, care apare n stadiile avansate, poate atrage dupa sine tulburari de statica si mers cu rasunet pe ntreg aparatul locomotor. n formele acutizate (ncalzite) apar semnele locale ale inflamatiei. Starea generala nu este influentata, cu exceptia rasunetului psihic al durerii. Probele biologice snt n general normale, dar VSH-ul poate creste n formele acutizate. Examen radiologic OBIECTIVE DE TRATAMENT 1. Combaterea durerii 2. Mentinerea mobilitatii articulare 3. Mentinerea sau refacerea tonusului muscular 4. Prevenirea deteriorarii n continuare a cartilajului articular 5. Ameliorarea circulatiei locale MIJLOACE DE TRATAMENT 1.Tratament igienico-dietetic Se recomanda de cte ori este cazul restabilirea echilibrului ponderal, mai ales atunci cnd snt afectate articulatiile portante. Nu se limiteaza activitatea motorie a bolnavilor dect n fazele de acutizare a bolii, dar bolnavul este educat sa evite posturile defectuoase sau dezavantajoase care presupun suprasolicitarea articulatiei n suferinta sau care ngreuneaza circulatia locala. Se recomanda evitarea expunerii la frig si umezeala. 2.Tratament medicamentos

Durerea se va combate cu antialgice obisnuite de tipul algocalminului, paracetamolului. n fazele de acutizare se vor folosi AINS pna la cedarea fenomenelor inflamatorii. Se pot folosi aspirina,diclofenacul, indometacinul, piroxicamul, etc. per os, intra-rectal, intramuscular. Snt foarte mult utilizate topicele locale de tipul fenilbutazonei sau indometacinului. AIS se folosesc mai ales n infiltratii locale cu preparate depozit de tipul Diprophosului.Tratamentul cu extracte de cartilaj (Artreparon, etc.) nu si-a dovedit eficienta. 3.Tratament fizical Termoterapia: aplicatii de namol, parafina, infrarosii, unde scurte, bai calde generale - cu efect de favorizare a circulatiei, antiflogistic, analgezic, decontracturant, urmarind eliminarea factorilor iritanti ai sinovialei si stimularea secretiei de lichid sinovial. Masajul: tonifiere musculara si ameliorarea circulatiei periarticulare. Electroterapia: CDD, ultrasunet, curenti interferentiali, curent galvanic - n scop antialgic, decontracturant si hiperemizant. Kinetoterapia: posturari, exercitii active si pasive,tractiunile, exercitii cu rezistenta, urmarind mbunatatirea functiei musculare,combaterea redorii articulare, ameliorarea nutritiei cartilajului. Efectele sale snt cu att mai bune daca se efectueaza si sub forma de hidrokinetoterapie. Posturrile completeaz programul de lupt mpotriva redorii articulare. Se pornete de la poziia de amplitudine maxim permis de redoare i cu ajutorul unor fore exterioare cu aciune prelungit n timp se ncearc creterea amplitudinii unghiurilor de micare.Se pot utiliza cu folos unele tehnici de facilitare neuro-muscular proprioceptiv, cum ar fi: alternana contracie izometric izotonic, stabilizarea ritmic, tehnica hold - relax. n coxartroz se evit n special flexum-ul i rotaia extern, ca cele mai frecvente devieri, adducia fiind mai rar. n gonartroz evitarea flexum-ului; pentru deviaiile n plan frontal (varus, valgus) posturrile directe sunt inoperante, doar posturarea corectoare pentru mers a piciorului prin talonete la pantof are valoare. Mobilizrile articulare pentru a menine sau ameliora amplitudinile de micare. n coxartroz se va pune accentul pe extensie, rotaia intern i abducie iar n gonartroz pe rectigarea extensiei complete i rotaia intern apoi pentru mrirea flexiei. Se pot utiliza toate tehnicile cunoscute: posturri, mobilizri pasive, active, scripetoterapie etc. Traciunile au efect antalgic decontracturant, cresc mobilitatea i refac alinierea, pot fi: manuale executate n axul membrului inferior la sfritul edinelor de masaj; se execut succesiv traciuni (moderate) i compresiuni corelate cu ritmul respirator (favorizeaz circulaia i troficitatea); i - mecanice - prin traciuni la nivelul gleznei, practicate zilnic, cu greuti de cca. 3 Kg pe membru, perioade lungi de timp, cu efect de reducere a presiunii intraarticulare i decontracturant. Kinetoterapia poate fi pasiv sau activ, ajutat sau ncrcat. Contraciile musculare pot fi izotonice sau izometrice. Ca regul general, sensul micrii va fi n sens opus tendinei naturale a bolii de limitare a micrilor.

Kinetoterapia pasiva Se recomand ca programul kinetic s debuteze prin mobilizarea pasiv a articulaiei . n acest fel, kinetoterapeutul ia contact direct cu articulaia bolnav, intr n comunicare cu pacientul, ncercnd s-i ctige ncrederea i s-i asigure o bun colaborare pe durata programului complex de recuperare. Tehnici FNP, Diagonale Kabat Gimnastica medicala Exercitiile de gimnastica medicala sunt indicate in cazurile de picior si glezna reumatismale, cu tendinte de redori articulare, in contracturi si reactii musculare precum si in marirea unor articulatii sau grupe musculare. Se recomanda bolnavului efectuarea urmatoarelor miscari active: flexie, extensie, supinatie, pronatie si circmductie. Miscarile se fac lent si amplu. Mobilizarile active se executa pe planul de reeducare. 1. bolnavul fiind asezat in decubit dorsal sau sezind la marginea planului cu picioarele atarnand marind astfel dificultatea exercitiilor prin interventia gravitatiei; 2. din pozitia sezind executa o miscare du-te vino, apasand puternic piciorul pe un cilindru de lemn; 3. tot la marginea planului, picioarele lasate in jos, se fac exercitii de apucare a vergelelor de lemn cu degetele picioarelor; 4. in decubit se fac exercitii de mers, varf calcai alternand sau simultan cu exercitii de sarituri de pe un picior pe altul cu intreaga talpa pe sol sau numai pe varfuri ; sarituri cu amandoua picioarele. Toate aceste exercitii executate ritmic si in timp indelungat duc la indepartarea anchilozei, la refacerea tonusului muscular precum si la recuperarea mersului in articulatia gleznei si labei piciorului. 4.Tratament balnear Se recomanda 1-2 cure balneare pe an n statiuni cum ar fi: Amara, Pucioasa, Baile Herculane, Baile Felix, Geoagiu, Lacu Sarat, Mangalia, etc. 5.Masuri auxiliare - corectii ortopedice - readaptare profesionala - reinsertie sociala