Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ARTROZA UMARULUI
-referat-
Anatomie
Artroza Umarului
Artroza umarului este o afectiune degenerativa localizata la nivelul
humerusului ce se caracterizeaza prin distrugerea cartilajului articular. .
Artroza Unilaterala
Cauza aparitiei artrozei unilaterale de umar isi are radacinile in
solicitarea excesiva a unui brat, datorata fie unei activitati profesionale ce
implica o miscare mecanica repetata, fie practicarii unui sport ce necesita
solicitarea articulatiei umarului peste limitele normale.
Artroza unilaterala a umarului poate aparea si ca urmare a unor
traumatisme severe ocazionale sau repetate ce afecteaza initial articulatia,
ducand cu trecerea timpului la degradarea continua a acesteia. Netratata la
timpul potrivit, acesta afectiune poate duce la compromiterea totala a
cartilajului si degenerarea pana la necrozare a oaselor adiacente.
Artroza Bilaterala
Artroza bilaterala sau secundara se localizeaza la nivelul ambilor
umeri si este o boala mai putin intalnita. Cele mai afectate persoane sunt cele
cu varsta inaintata.
Osteoartroza primara si secundara de deformare sunt diferentiate.
Osteoartroza deformanta primara se dezvolta in cartilajul sanatos afectat de
exces. La osteoartroza deformanta secundara, degenerarea apare in cartilajul
articular.
Cauzele osteoartrozei primare nu sunt cunoscute cu certitudine. Cei mai
probabili factori in dezvoltarea osteoartritei primare sunt factorii externi:
trauma care promoveaza dezvoltarea osteoartritei primare si microtrauma
1.Osteoartrita
Este o afectiune care distruge cartilajul articular care acopera in mod
normal capul humeral si cavitatea glenoida. Cartilajul este afectat in timp,
devine friabil, se desprinde de pe suprafata osoasa si apare ca niste corpi
liberi intraarticulari, iar spatiul dintre oase scade in dimensiuni. In timpul
miscarilor, apare durere la nivelul umarului si scaderea mobilitatii. Pacientii
la care apare osteoartrita au peste 50 de ani.
2.Artrita reumatoida
Este o afectiune care afecteaza mai multe articulatii ale corpului, fiind o
afectiune cronica. Este o boala simetrica, in sensul ca afecteaza aceeasi
articulatie la ambele membre, mai mult sau mai putin egal. In aceasta
afectiune, membrana sinoviala este afectata, ceea ce insemna durere si redoare
articulara.
Artrita reumatoida este o afectiune autoimuna, adica sistemul imunitar
ataca propriul tesut. Astfel sistemul care apara organismul in mod normal de
infectii, distruge tesutul normal, cartilajul si ligamentele, dar si tesutul osos.
Artrita reumatoida este simetrica la nivelul articulatiilor umarului
3.Artrita posttraumatica
Este o forma de osteoartrita care apare dupa un traumatism, cum este o
fractura la nivelul umarului sau dupa o luxatie de umar. Are aceeasi
simptomatologie ca si celelalte forme. Se poate instala si la varste tinere, in
functie de severitatea traumatismului, de varsta la care a avut loc, si de
tratamentul acestuia.
4.Artropatia coafei rotatorilor
steoartrita poate sa apara dupa o leziune mare de coafa rotatorie,
netratata corespunzator. Aceasta leziune nu reuseste sa asigure contactul
normal dintre cavitatea lenoida si capul humeral, iar humerusul poate
ascensiona peste acromion. Acest contact osos anormal poate determina
osteoartrita. Asocierea dintre o leziune de coafa rotatorie severa si osteoartrita
determina aparitia durerilor atroce si limitarea marcata a mobilitatii.
5.Necroza avasculara
Este o afectiune dureroasa ce apare cand este afectata vascularizatia
capului humeral. Astfel celulele osoase mor fara aport vascular, dezvoltanduse osteoartrita. Necroza avasculara apare in etape. Pe masura ce boala
progreseaza, apare colapsul osos, cu afectarea cartilajului articular si
instalarea durerilor si a unei mobilitati reduse. Initial boala afecteaza doar
Simptome
b)Scaderea mobilitatii.
Este un semn foarte frecvent si se caracterizeaza prin limitatea miscarii
de abductie, anteflexie, rotatie externa. Practic toate miscarile sunt limitate, si
provoaca durere. Pacientul poate descrie zgomote articulare odata cu inierea
miscarilor.
Pe masura ce afectiunea progreseaza, orice miscare la nivelul umarului,
provoaca durere. Durerea nocturna este frecventa si provoaca insomnii.
Tratament
inotul si hidroterapia
Tratamentul kinetoterapeutic:
1. Posturrile completeaz programul de lupt mpotriva redorii articulare. Se
pornete de la poziia de amplitudine maxim permis de redoare i cu ajutorul unor fore
exterioare cu aciune prelungit n timp se ncearc creterea amplitudinii unghiurilor de
micare. Se pot utiliza cu folos unele tehnici de facilitare neuro-muscular proprioceptiv,
cum ar fi: alternana contracie izometric izotonic, stabilizarea ritmic, tehnica hold
relax.
2. Mobilizrile articulare pentru a menine sau ameliora amplitudinile de micare.
Se pot utiliza toate tehnicile cunoscute: posturri, mobilizri pasive, active, scripetoterapie
etc.De exemplu:
a) Ridic i coboar umerii n ritm rapid, timp de un minut. Acest tip de ridicri au
rolul de a detensiona locul dureros.
b) Ridic un bra, ndoaie-l n spatele capului n zona cefei astfel nct cotul s
formeze un V rsturnat. Cu degetele de la cealalt mn, prinde degetele mnii n V, i
trage n jos, astfel nct s obii o ntindere blnd a articulaiei umrului dureros. Respir
ncet i profund n timp ce execui exerciiul.
c) Repet exerciiul 2, uitiliznd ceallalt bra ndoit.
d) Din decubit dorsal, coatele lipite de corp flectate la 90 de grade. Se efectueaz o
rotaie extern activ i pasiv. Se poate aplica rezistena cnd amplitudinea micrii o
permite. Acelai exerciiu din ortostatism cu spatele la perete.
e) Minile ncruciate la ceaf, bolnavul fiind n decubit dorsal, se duc coatele nspre
napoi, spre sol, sau spre perete, cnd se lucreaz din ortostatism. Kinetoterapeutul opune o
rezisten moderat.
f) n ortostatism cu faa la perete n colul slii. Minile la nivelul taliei, capul
nclinat nainte. Urc minile pe perete pstrnd aceeai distan ntre ele pn cnd
braele ajung perfect ntinse. In acest fel, partea anterioar a capsulei articulare i
pectoralul sunt bine ntinse. Atenie la rectitudinea coloanei vertebrale.
g) n faa unei bare fixe situat la nivelul feei, se prinde cu minile de ea i flecteaz
genunchii. La sfritul exerciiului, bara trebuie s se afle deasupra i ndrtul capului.
h) La fel ca mai sus, dar cu un baston inut deasupra capului cu dou mini. Se duce
bastonul, cu braele ntinse n spatele capului.
i) Bastonul este inut longitudinal la spate. Braul bolnav ine de jos, cel sntos de
sus. Braul sntos ridic bastonul i astfel se ridic braul bolnav n mod pasiv. Acest
exerciiu ntinde partea anterioar a capsulei i rotatorii externi.
Bibliografie
1.http://www.lectiadeortopedie.ro
2. http://www.ortopedie-arcalife.ro
3. http://www.pansportmedical.ro
4. Kinetologie Profilactic Terapeutic i de Recuperare , Tudor Sbenghe
5. Atlas Anatomie