1. Definiti notiunea de a masura. A masura: Estimarea unei marimi fizice (chimice sau biologice) folosind un instrument de masura. 2.

Discutati structura generala a unui sistem de masura.

Senzorul sau Traductorul reprezinta dispozitivul de intrare el converteste o anumita cantitate a masurandului intr-un semnal detectabil: electric, mechanic, optic, etc. Conditionarea de semnal modifica semnalul de intrare intr-o forma dorita il amplifica, reduce zgomotul, filtreaza, etc. Starea de iesire ofera o indicatie legat de valoarea masurandului (dispozitiv de afisare sau de inregistrare)

3. Diferentiati prin exemple notiunile de: traductor, senzor si actuator. Traductor: Un dispozitiv ce converteste un semnal dintr-o anumita forma fizica la un semnal corespunzator de o alta forma fizica (energy converter), Ex: bobine Senzor (traductor de intrare) : Un dispozitiv ce converteste un semnal fizic (sau de alta natura) intrun semnal electric ce poate fi procesat si transmis pe cale electronica (physical signal/electrical signal) , ex:sensor de temperatura Actuator (traductor de iesire): Un dispozitiv ce converteste semnalul electric modificat intr-un semnal ne-electric (electrical signal/physical signal) Ex: termocuplul, elementul fotovoltaic

4. Tipuri de semnale in masurare (dati citeva exemple). MECANICE: Lungime, Arie, Volum, Derivate: Viteze si Acceleratii, Flux masic, Forta, Torsiune, Presiune, Lungime de unda (acustica) etc. TERMICE: Temperatura, Caldura specifica, Entropia, Flux de caldura , Parametrii de stare ELECTRICE: Tensiuni, Curenti, Sarcini electrice, Rezistenta, Capacitate, Inductanta, Constanta dielectrica, Polarizare, Cimp electric, Frecventa, etc. MAGNETICE: Intensitatea cimpului, Flux, Moment magnetic, Permeabilitate, etc. RADIATIE: Intensitate, Faza, Lungime de unda, Polarizare, Reflectanta, Transmitanta, Indice de refractie, etc. CHIMICE : Compositie, Concentratie, Rata de reactie, pH , Potential redox, etc. 5. Ce sunt sitememle de masurare pasive, dar cele active ? Passive sau Self-generating Instrument: Un instrument al carui energie de iesire este generata integral Sau aproape integral de catre semnalul de intrare. Active sau Modulating Instrument: Un instrument cu o sursa suplimentara de putere care furnizeaza majoritatea semnalului de iesire (semnalul de intrare are doar o nesemnificativa contributie). 6. Exemple de sisteme de masura cu nul si cu deviatie. CU DEVIATIE (deflexie): Avem balanta realizata pe baza fortelor elastice din resort La un anumit moment se echilibreaza (deviatia arcului). TENSIUNE masurata cu VOLTMETRU CU ECHILIBRARE (NULL): Balanta cu platane, Null pe centru (echilibrare), Forte egale echilibrate. TENSIUNE masurata cu

POTENTIOMETRU
7. Tipuri de variabile ce intervin in timpul experimentelor. Variabile Independente: Valorile se schimba independent de alte variabile Variabile Dependente: Valorile sunt afectate de una sau mai multe alte variabile Variabile Controlate: O variabila care poate fi mentinuta constanta pe durate procesului de masura Variabile Externe: O variabila ce nu poate fi controlata in timpul masurarii dar poate fi afectata de valoarea variabilei masurate 8. Ce este calibrarea si de ce trebuie facuta; tipuri de calibrari. CALIBRARE: Un test in care se aplica la intarea sistemului (senzorului) valoricunoscute cu scopul de a observa corectitudinea semnalului de iesire CALIBRARE STATICA: Procedura in timpul careia valorile variabilelor ramin constante (nu se schimba in timp) CALIBRAREA DINAMICA:

Variabilele sunt dependente de timp. Calibrarea dinamica determina relatia dintre comportamentul dinamic cunoscut al semnalului de intrare si cel corespunzator al iesirii sistemului de de masura 9. Cum definiti sitemul de programare LabVIEW si ce relatie exista intre el si masurare? Labview reprezinta un puternic mediu grafic de programare, utilizat extensive pentru achizitia semnalelor, analiza masurarilor si prezentarea datelor, oferind flexibilitatea limbajelor de programare traditionale si in acelasi timp o interfata utilizator pritenoasa. Caracteristica prietenoasa a programului LabView este aceea ca utilizeaza, pentru dezvoltarea aplicatiilor, simboluri intuitive de panouri frontale si scheme bloc. LabView este un mediu de programare utilizat mai ales pentru realizarea masuratorilor si monitorizarea unor procese automatizate. Principalul avantaj de al unei instrumentatii de masurare bazata pe technical de calcul fata de un instrument clasic de masurare consta in faptul ca instrumentatia virtual poate fi usor transformata in program.

LabVIEW, sau virtual Laboratorul de Inginerie Workbench Instrumentul este acum o puternic i real grafic limbaj de programare "G", care a fost adoptat pe scar larg n ntreaga industrie, mediul academic, precum i laboratoare de cercetare ca standard pentru achiziie de date i software de instrument de control. Execut n prezent pe lng toate calculatoarele i platforme software, LabVIEW este o instrumentaie puternic i flexibil i de analiz de sistem software. Calculatoare sunt mult mai flexibile dect instrumente standard, i crearea de propriul program de LabVIEW, sau instrument virtual (VI) (Fig.1.1), este simplu. Interfaa intuitiv LabVIEW face scrierea i utilizarea de programe interesante i distractiv! Termenii instrument virtual i laborator virtual presupune att crearea unor aplicatii care pot simula anumite fenomene sau procese (fizice, chimice, biologice, tehnologice, matematice ...), i introducerea conceptelor de "instrumentaie virtual" i "pe calculator de msurare i de automatizare", n pentru a crea un mediu distinct filosofic i materiale, care ne determin s aduc n calculator PC-ul cu instrumentele de msurare. Deci, automatizare de msurare se poate face cu ajutorul PC-ului de calculator.Intregul concept de instrumentaie virtual a fost de a crea mai puternice, sisteme flexibile i cost-eficiente instrumente construite n jurul valorii de un PC folosind software-ul ca motor i interfaa. Un "VI" se poate exporta i partaja cu uurin datele i informaiile cu alte aplicaii software, deoarece de multe ori i au reedina pe acelai computer. i ce poate fi mai uor i mai plcut dect navigarea pe web i pentru a gsi aplicaiile ce ruleaz i a interfeelor de utilizator i la cellalt capt de achiziie i hardware-ul de control se execut n timp real.
O metoda pentru a crea astfel de laboratoare virtuale este dat de limbajul de programare grafic, LabVIEW. De ce am ales aceasta limba? Din cauza mai multor obiecte care fac deja create facilita crearea unor programe complexe, chiar de ctre o persoan care nu este un specialist in programare calculator, cu un efort minim. Un alt motiv pentru a face aceast alegere este de origine a acestei limbi. La nceput, a fost software-ul LabVIEW, care a nsoit plci de achiziie de date i GPIB. Mai trziu, el a dezvoltat ca un limbaj de programare real. Acest lucru i ofer avantajul de o baz solid n domeniul de achiziie de date i analize. n afar de aceasta, dezvoltarea unui nucleu de obiecte de comunicare pe Internet recomand utilizarea acestei limbi, n scopul de a crea unele laboratoare virtuale folosite pentru nvmntul la distan.

10. Introduceti citeva notiuni generale de LabVIEW; structura sa; principii de baza. Structura unui program: Programele realizate in LabView se numesc, dupa cum am preciat, instrumente viruale. Un instrument virtual are trei parti component: panoul frontal, diagram bloc, pictograma si conectorul. Interfata unui instrument virtual contine dispositive si aparate de masura si control realizate intr-o forma grafica asemanatoare aparatelor si dispozitivelor reale. Permite realizarea unor programe care sa reprezinte instrumente de masurare virtual, utilizatorul acestora lucrund ce ele la fel ca si cu instrumentele de masura obisnuite. Fiecare program n LABVIEW va avea doua componente principale: - o component constituita de panoul frontal al aparatului de masura virtual, component ce va permite citirea afisarea valorilor marimii masurate si introducerea unor date de intrar (valori de referinta, valoride constante, butoane de comanda, comutatoare, etc.). Aceasta component poarta numele de fereastra panoului cu instrumente (Panel) -o component care va descrie operatiile pe care le realizeaza programul pornind de la datele de intrare si valorile marimilor achizitionate pediferite canale. Aceasta component poarta numele de fereastra bloculuidiagrama(Diagram)

Panou (CONTROALE SI INDICATOARE) Diagrama (FUNCTIILE) Programarea se face GRAFIC Folosim ICON-uri si fire Discutam de FLUX DE DATE Vom vedea MODULARITATE Multistrat (pe mai multe nivele) INCAPSULARE Reutilizarea codului LabVIEW se ndeprteaz de natura secventiala a limbajelor de programare tradiionale i caracteristici i uor de utilizat mediul de programare grafic, inclusiv toate instrumentele necesare pentru achiziie de date (DAQ), analiza de date, i prezentarea rezultatelor. Cu un limbaj de programare grafic, numit "G", v programul folosind o diagram bloc grafic, care compileaz n cod main. Ideal pentru nenumrate cereri de tiin, inginerie i educaie, LabVIEW v ajut s v pentru a rezolva mai multe tipuri de probleme in doar o fractiune de timp i hassle-ar lua s scrie "convenional", cod. Poate cel mai bun mod de a descrie de expansiune (sau poate explozie) de aplicaii LabVIEW este de a generaliza. Exist locuri n multe domenii n care msurtorile de un

anumit tip sunt necesare - cel mai adesea de temperatura, fie c este vorba ntr-un cuptor, un frigider, un efect de ser, o camer curat, sau o cuv de supa. Dincolo de temperatura, presiune utilizatorii msur, for, deplasare, tulpina, intensitatea luminii, pH-ul, i aa mai departe, ad infinitum. Personale calculatoare "PC-ului", sunt utilizate practic oriunde. LabVIEW este catalizatorul care link-uri pentru PC-uri cu lucrurile de msurare, nu numai pentru c face mai uor, dar i pentru c aduce de-a lungul capacitatea de a analiza ceea ce au msurat i afia i comunica o jumtate din toat lumea, dac ai ales aa. Dup msurarea i analiza ceva, urmtorul pas logic este de a schimba de multe ori (de control) ceva pe baza rezultatelor. De exemplu, temperatura de msur i apoi pornii fie un cuptor sau un chiller. Cnd National Instruments LabVIEW a introdus peste 15 de ani n urm, a creat un instrument unic de software pentru crearea lui VI.Recurs de LabVIEW este n mare msur legat de natura sa grafic de programare, deoarece este foarte usor de prototip i dezvolt o aplicaie ntr-o fraciune de timp, de ceea ce ar lua pentru a produce aceeai ntr-o limb, cum ar fi C + +. Exist o paralel interesant ntre succesul i popularitatea de LabVIEW i popularitatea Web. n ambele cazuri, nu a fost att de mult tehnologia de baz, care a fost att de inovatoare, ci mai degrab interfaa grafic bine proiectat, care a fcut accesibile. Dup toate, aproape tot ceea ce ai putea face n LabVIEW, ar putea fi fcut n C sau ani nainte de asamblare cod LabVIEW a fost popular. Utilizarea Internet merge napoi la 1960. Cele mai multe din ceea ce a dus la crearea acestor instrumente revoluionare, ns, a fost dezvoltarea unei intuitiv, om-interfata prietenoasa. Pentru LabVIEW, care a nsemnat de programare de obiecte electrice grafice mpreun, cum ar fi construirea unui circuit de breadboard. Pentru Web, acesta a nsemnat o "web browser", cerere care a implicat mai mult dect doar indicnd i fcnd clic pe imagini sau cuvinte care au fost de interes i au fost hiper legate de alte locuri de pe Web. Deci, s-ar putea spune c utilizarea LabVIEW pentru a crea aplicatii Internet-enabled (Fig.2.1) aduce unele dintre cele mai bune interfee pentru utilizator proiecte mpreun. Posibilitile sunt interesante pentru crearea de uor de utilizat i aplicaii intuitive n reea care s in de instrumentaie virtual la un alt nivel.

11. Ce este sistemul NI ELVIS structura si instrumente. Sistemul NI-ELVIS: Sistemul este creat pentru cei care utilizeaza si dezvolta aplicatii hardware si software in domeniul achizitionarii si procesarii de date. El cuprinde un mediu de dezvoltare si un calculator aferent, un sistem de achizitie a datelor si o platforma de incercare ce permite interconectarea cu lumea exterioara. Platforma de incercare

Platforma de incercare Elvis este componenta hardware cea mai importanta a sistemului. Ea permite conectarea diverselor componente electronice (elemente de circuit sau semiconductoare, circuite integrate, senzori, elemente de semnalizare, motoare, actuatoare, etc.) la sistemul de achizitie a datelor. Totodata aceiasi platforma este responsabila pentru generarea semnalelor de comanda si control catre lumea exterioara Platforma de incercare are un panou frontal cu borne de acces, comutatoare, elemente de semnalizare si butoanele pentru reglaje (figura 2): 1- semnalizare conectare la retea (butonul on/off este pe panoul din spate); 2- buton pornire sursele de alimentare pentru placa de incercari; 3- comutator pentru oprirea comunicatiilor placii de incercare cu placa de achizitie si calculatorul; 4- controlul surselor variabile de + 0...12V si -0...12V (comutatoarele trebuie puse pe manual pentru reglajul tensiunii de pe panoul frontal, altfel reglajul se face prin program) 5- controlul generatorului de functii, cu butoane de reglaj brut si fin a frecventei, buton de reglaj al amplitudinii, comutator pentru selectarea formei de unda intre sinusoida, impuls dreptungiular sau triunghiular si comutator pentru lucrul in regim manual; 6- borne de intrare multimetru digital; 7- borne de intrare osciloscop. Pe platforma este o placa de incercari cu mai multe puncte de acces si semnalizare pozitionate lateral care sunt impartite in noua grupe (figura 3): 1- intrari analogice, osciloscop (existente si pe panoul frontal), semnale programabile I/O; 2- semnale digitale I/O; 3- sir de semnalizatoare LED; 4- conector date 5- numarator/timer, semnale I/O configurabile (conector date si sir semnalizatoare LED), sursa de +5V; 6- sursele de tensiune, semnale I/O configurabile (conexiuni BNC sau banana), generatorul de functii, iesiri analogice si conexiuni la multimetru digital; 7- semnalizare surse de tensiune fixa; 8- conectoare BNC 9- conectoare banana

Structura sistemului NI-ELVIS: Ca structura sistemul NI-ELVIS are trei componente: Instrumente Virtuale (VI) dezvoltate in LabVIEW O placa multifunctionala de achizitie de date DAQ

Si o platforama de lucru (vezi Fig. 5.2) In acest sistem diversele semanale pot sa intre si sa iasa din calculataor, iar prin intermediul unui sistem de comutare dezvoltat in interiorul unitatii centrale NI-ELVIS aceste semnale sunt culese sau aplicate in diversele puncte din montaj. LabVIEW este un mediu deschis de programare, aplicatiile dezvoltate de NI si distribuite cu sistemul NI-ELVIS pot fi modificate sau adaptate de utilizator.Intrucit acest sistem a fost adoptat de multe universitati din lume, producatorii de echipament didactic au inceput sa dezvolate placi de prototipaj (mentinind restul sistemului) specializate pentru diverse laboratoare si aplicatii din inginerie (FreeScale pentru microcontrolerea, Quanser pentru control motoare, EMONA un sistem pentru telecomuniactii, etc.). Prin acesata rapida dezvoltare sistemul incepe sa devina un standard mondial recunoscut in educatie (in Fig 1-4 o imagine din Laboratorul de Creativitate de la Universitatea Transilvania in care se va tine laboratorul de Acustica Medicala).

Utilizarea sitemului NI-ELVIS

Prin lansarea aplicatiei NI-ELVIS dezvoltata in LabVIEW se porneste panoul de comanda din care se pot lansa aplicatiile individuale (instrumentele Virtuale): Osciloscop Multimetru digital Generator de Functii Surse DC cu tensiune variabila Analizor BODE Generator de forma arbitrara de unda Analizor dinamic de semnal (urmeaza sa fie folosit in cadrul laboratorului de acustica) Analizor I-V Sistem DIO, etc. Aplicatiile pot fi lansate individual sau in plus se ofera utilizatorului un sistem LabVIEW API cu ajutorul caruia se pot dezvolta aplicatii proprii. Ca exemplu de utilizare a modulelor oferite de LabVIEW API in urmatoarea figura (Fig.5.1) se prezinta aplicatia pentru masurarea tensiunilot DC, urmata de o analiza de amplitudine si o generare de rapoarte facut folosind VIurile Express din LabVIEW.

12. Ce avantaje ofera sistemul NI ELVIS si de ce este un sistem de prototipaj rapid?

Aceste sisteme noi asigur urmtoarele avantaje: numr redus de componente n schemele de msurare, deci fiabilitate i portabilitate crescut; miniaturizare si controlul cu calculatorul posibilitatea reconfigurrii uoare a schemelor, fr folosirea altor echipamente dedicate, prin utilizarea de module software specifice, de exemplu pentru testare cu semnal sinusoidal (nainte se utiliza n acest scop un generator de semnal sinusoidal extern), testare cu zgomot (n locul generatorului cu zgomot alb sau roz), analiz de octav (cu analizor cu filtru de band) etc.

Sitemul NI-ELVIS (Fig.1-3), este dezvolatat ca soft in LabVIEW si este folosit ca un mediu de prototipaj rapid pentru laboratoare in domeniul stiinta si inginerie in multe universitati din lume.

13. Introduceti citeva din placile (Emona, FreeScale, Quanser, NI, CVTC, etc.) ce lucreaza cu NI ELVIS.

Emona TIMS Sistem - informaii de fond importante TIMS este un echipament de laborator hardware-ul utilizat de ctre elevi i de profesori pentru a efectua experimente n Teoria de telecomunicaii i concepte.Numele "TIMS" vine de la "Telecomunicaii Sistem de modelare de instruire".
14. Ce reprezinta interfata WEB LabVIEW; ce avntaje ofera ea in sistemele de masura si monitorizare.

Web, aceasta a nsemnat o "web browser" cerere care a implicat mai mult dect doar indicnd i fcnd clic pe imagini sau cuvinte care au fost de interes i au fost hiper legate de alte locuri de pe Web. Deci, s-ar putea spune c utilizarea LabVIEW pentru a crea aplicatii Internet-enabled (Fig.2.1) aduce unele dintre cele mai bune interfee pentru utilizator proiecte mpreun. Posibilitile sunt interesante pentru crearea de uor de utilizat i aplicaii intuitive n reea care s in de instrumentaie virtual la un alt nivel.
15. Avantajele systemelor de masura modulare USB (exemplificati pe sistemele Agilent sau alte sisteme) 16. Prezentati tehnologia iLab (MIT USA) si cum se foloseste in educatie 17. Descrieti sistemul myDAQ si utilitatea lui pentru sudenti; legatura cu acest curs de masurartori. Pentru student: Accesibil Compact Usor de folosit Comparabil cu un mobil Usor de controlat - LabVIEW

18. Tipuri de elemente pasive in electronica; ce sunt elementele ditribuite de circuit si cind se manifesta ELEMENTE PASIVE DISCRETE:

Rezistor (R-Ohm): Element discret de circuit ,Element distribuit de circuit, Condensator (C-Farad): Element discret de circuit, Element distribuit de circuit Inductanta (L-Henry): Element discret de circuit , Element distribuit de circuit ELEMENTE DISTRIBUITE: ANTENE facute de AMATORI, 19. Ce sunt formele de unda; cum definim la modul general curentii (semnalele) ? Clasificari semnale. Curent alternativ : un curent care variaza in timp: i=i(t); Curenti periodici:

Curentul un flux de electroni in circuit Unitatea de masura este Amperul (A) 1 Amper = 6.24150948*1018 electroni ce trec printr-un punct in fiecare secunda Amperul (SI) este intensitatea unui curent electric constant, care mentinut in doua conductoare paralele rectilinii, de lungime infinita si de sectiune neglijabila, asezate in vid, la o distanta de 1m unul de altul, ar produce intre aceste doua conductoare o forta de 2*10-7 N pe o lungime de 1m. Semnale: Alternative, Periodice , Neperiodice , Stationare , Nestationare , Finite (si .infinite.),Curent cvasi-stationar (un curent alternativ la care valorile instantanee nu se schimba foarte rapid; curentul poate fi considerat fiind egal cu valoarea instantanee in orice punct al elementului de circuit considerat)

20. Elemente de circuit, circuite si legile lor fundamentale (Legea lui Ohm; Legile lui Kirchhoff) ELEMENTE DE CIRCUIT REZISTIVE (au o anumita rezistenta; pe ea se disipa o anumita putere) REACTIVE (au o anumita reactanta; la modul ideal nu disipa putere) BOBINE reactanta inductiva CONDENSATORI react. capacitiva IMPEDANTE (impiedica trecerea curentului): Rezistenta, Inductanta, Capacitate sau o COMBINATIE A ACESTORA

Componentele RLC sunt uniform distribuite ELEMENTE DE CIRCUIT: Liniare si neliniare (ideal liniare) Elemente parametrice (R,L sau C variaza) LINIAR si NELINIAR

LEGI Fundamentale ale Circuitelor: Legea lui OHM:

V1 V2 E R

Legile lui KIRCHHOFF:

ik 0
k 1

vk ek
k 1 k 1

21. Ce este amplificare (amplificatorul); explicati rolul amplificatorului in electronica si masurare. AMPLIFICATORUL:

22. Ce este o marime masurabila; definiti principiul, metoda si procedura de masurare. MARIME (masurabila) - atribut al unui fenomen, al unui corp sau al unei substante diferentiat calitativ si determinat cantitativ. Termenul de marime poate sa se refere la o marime in sens gener al sau la o marime particulara a. marime in sens general: lungime, timp, masa, temperatura, rezistenta electrica, concentratie in cantitate de substanta. b. marimi particulare: lungimea unei tije date, rezistenta electrica a unui specimen dat de conductor, concentratia etanol intr-un esantion dat de vin (sau la soferi...)

23. Masurarea curentilor DC; ampermetrul; constructie si functionare.

24. Masurarea tensiunilor DC; voltmetrul; constructie si functionare.

25. Metode de masurare a rezistentelor; Calcule si exemplificare.

26. Ce este efectul de sarcina ? Exemplu de calcul.

EFECTUL DE SARCINA LA MASURAREA CU VOLTMETRUL:

La mers in gol (fara voltmetru) Cu voltmetru in montaj (Rm ) Ecuatia generala (Rm )

In practica Rm 10 Rth (rezulta o eroare ~ 9%) EXEMPLU : gasiti eroarea de citire daca voltmetrul este pe scala de 5V, 10V sau 30V, instrumentul are sensibilitatea de 20 kohmi/V si acuratetea la cap de scala de 1%

Eroarea de masura: eroarea de sarcina si eroarea instrumentului

Eroare de sarcina: Eraoarea instrumentului: Scara de 5V in procente %:

27. Voltmetru si ampermetrul in curent alternativ (AC).

Voltmetru AC : bazat pe PMMC

Voltmetru AC cu redresor in punte

Instrumentul PMMC este DC (are o borna + si una -) Nu raspunde la curent alternativ (AC) Folosim 4 diode (dau in conductie si doua nu)

Doua polarizare directa si doua invers polarizate Redresor in punte In general in AC se masoara valorile RMS

Pe alternata pozitiva D1 direct polarizata si D2 este invers polarizata Pe alternata negativa invers dioda D1 invers polarizata si D2 direct polarizata

28. Masuratori cu puntea Wheatstone.

29. Analiza de retea; exemple si metode.

Fundamentele Analizei Retelelor: Circuite cu: Generatoare de tensiune Generatoare de curent

Lucram cu circuite echivalente: Retele complexe de: impedante, admitante si generatoare

Legi simple folosite: Ohm si Kirchhoff

ANALIZA DE RETEA:

I1

I2-Ix

Ix

I2

E1

A
I1+I2-Ix

E2

A B

6 3I1 5( I1 I 2 I X ) 0 5( I1 I 2 I X ) 4( I 2 I X ) 2 I X

6 8 I1 5 I 2 5 I X 0 5I1 9 I 2 11I X 2 I 2 2I X

C 2 I X I 2

30. Teorema lui Tevenin si teorema lui Norton

31. Cvadripoli. Tipuri de cvadripoli. Parametrii.

32. Definiti si deduceti impedanta caracteristica Zo a cvadripolilor.

33. Ce sunt functiile de transfer; folmula generala.

34. Punti de curent alternativ; tipuri si functionare.

35. Senzori; Ce este efectul de conversie, dar efectul de influenta

Un senzor converteste o marime neelectrica in semnale electrice prin diverse efecte fizice sau chimice (efecte simple sau complexe).

36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47.

Senzori de temperatura; tipuri si performante. Efecte termo-electrice (Seebeck; Peltier; Thomson; Joule). Ce este un osciloscop. Ce poate sa masoare. Ce este sonda; caracterietici principale ale sondei de osciloscop. Cum se masoara cu ajutorul osciloscopului? Parametrii si specificatiile unui osciloscop (legat de calitatea masurarii). Schema bloc a unui osciloscop (DSO) digital. Ce reprezinta standardul LXI pentru echipamentele de masura? Ce este intrumentatia virtuala (definiti un instrument real si unul virtual; deosebiri) Ce este un sistem de achizitie de date; structura sa generala. Clasificarea sistemelor de achizitie de date (SAD). Ce este conditionarea de semnal; importanta ei.