Sisteme de achiziții și interfețe în mecatronică

CAPITOLUL VII
CONVERTOARE ANALOG DIGITALE

7.1. Tipuri de CA/D utilizate in sistemele de masurare

Conversia in tensiune continua a marimilor de masurat fiind in general mai usor de
realizat, convertorul analog digital are sarcina de-a efectua conversia acestei tensiunii in semnal
numeric.
Din numeroasele posibilitati existente cele mai frecvent utilizate principii in sistemele de
masurare includ:
- convertorul paralel
- convertorul cu aproximatii succesive
- convertorul tensiune frecventa si tensiune timp cu numararea impulsurilor
- convertorul cu urmarire

7.1.1. CA/D paralel (Flash Convertor)

Principiul acestui tip de convertor analog digital consta in compararea tensiunii de intrare U x cu
un numar n de tensiunii de referinta simultan. Astfel, pentru cazul unui convertor cu trei biti,
schema de principiu este data in figura 3.1, in care ULSB=Uref / 7.

49
Sisteme de achiziții și interfețe în mecatronică

Fig. 42. CA/D paralel cu 3 biti

De exemplu, daca 5/2 ULSB < Ux < 7/2 ULSB , comparatoarele 1, 2 si 3 au iesirea pe “1”, iar
celelalte pe “0”. Sistemul logic de iesire decodifica starea de iesire a comparatoarelor in numarul
3, in binar 11. Sistemul logic poate fi constituit dintr-o baterie de circuite basculante urmate de
un decodor de prioritate.
Acest tip de convertor analog digital este foarte rapid, timpul sau de conversie fiind limitat doar
de timpul de propagare prin comparatoare si porti logice. Cu circuite logice ECL, frecventa de
ceas poate atinge chiar si 50  100 MHz. In acelasi timp, acest tip de convertor necesita un

numar de comparatoare egal cu 2n-1 pentru un CA/D cu n biti. Astfel, pentru n=8 sint necesare

28-1=255 comparatoare, iar pentru n=10 sint necesare 210-1=1023 comparatoare.

Daca viteza de conversie nu este esentiala este posibil sa se obtina o rezolutie mai buna.

50
Sisteme de achiziții și interfețe în mecatronică

Fig. 43. Imbunatatirea rezolutiei unui CA/D parallel

Astfel, primul CA/D cu p biti face conversia bitilor celor mai semnificativi. Codul
numeric cu “p” biti aplicati unui CD/A va genera tensiunea U’x , apropiata de Ux . La un
sumator se obtine diferenta Ux - U’x care va fi convertita de un al doilea CA/D in “q” biti,
corespunzatori celor mai putin semnificative biti ai codului final. Vor rezulta astfel n=p+q biti.
Deoarece Ux este aplicata si la primul CA/D si la sumator, ea trebuie pastrata constanta pe durata
ambilor pasi ai conversiei. De aceea, la intrare se prevede un circuit de esantionare si memorare
care mentine constanta tensiunea Ux.
Cu acest artificiu se pot obtine timpi de conversie de citeva nanosecunde pentru o valoare de 4
biti. Se poate spune ca acest tip de CA/D are un viitor foarte promitator.
Exemplu: Convertorul analog digital CAV-1210
Performante:
· n=12 biti;
· Tconv =22.5 ns;
· frecventa de tact: 10 MHz.

51
Sisteme de achiziții și interfețe în mecatronică

Fig. 44. Schema bloc a convertorului analog digital CAV-1210

Se pot vedea cele doua etape ale conversiei. De notat ca bitul cel mai semnificativ (MSB) al lui
CA/D2 determina corectia necesara pentru primii 6 biti ai lui CA/D1; in functie de valoarea sa,
circuitul lasa sa treaca acesti primi 6 biti neschimbati sau le adauga 1. Bitii 27 ai CA/D2
constituie ultimii 6 biti ai CA/D.

7.1.2. CA/D cu aproximatii succesive

Principiul de functionare este dat in schema din figura 45.

Fig. 45. Schema functionala a convertorului cu aproximatii succesive

Se remarca similitudinea care exista intre acest principiu si masurarea tensiunilor continue cu
ajutorul metodei potentiometrice. Galvanometrul si operatorul sint inlocuiti de comparatorul de

52
Sisteme de achiziții și interfețe în mecatronică

tensiune. Operatorul, care decide decadele necesare pentru realizarea echilibrului

potentiometrului este inlocuit de CD/A.
Daca pe durata conversiei Ux poate varia se “fixeaza” tensiunea cu un circuit de esantionare si
memorare.
Durata conversiei depinde de numarul de biti ai registrului si ai CD/A si de frecventa de ceas.
S-au obtinut actualmente timpi de conversie de ordinul microsecundelor.
Tensiunea de convertit se poate scrie:
B1  2 n 1  B 2  2 n  2 ... B n  2 0
Ux  Ur 
2n

Pentru a obtine coeficientii B1 , .. Bn, aparatul genereaza o serie de tensiuni pe care le compara
cu Ux si rezultatul comparatiei va selecta bitii pe 0 sau 1. Exemplul urmator ilusteaza
functionarea in cazul in care consideram, pentru simplitate, n=3:
Tact 1. Ux se compara cu Ur /2; Ux > Ur /2  B1 =1; ( bitul cel mai semnificativ).

Ur U r Ur U r
Tact 2. Ux se compara cu  ; Ux    B2  0
2 4 2 4
Ur U U U U
Tact 3. Ux se compara cu B1   B2  r  r ; U x  r  0  r  B3  1
2 4 8 2 8
Ur
Rezulta: U x   (101) 2 .
23

Fig. 46. Diagrama conversiei la convertorul cu aproximatii succesive

Diferenta dintre Ux si tensiunea U de comparatie nu este anulata, ci neglijata si este inferioara lui

Ur / 2n.

53
Sisteme de achiziții și interfețe în mecatronică

Aceste familii de convertoare analog digitale sint destul de rapide si ieftine, de aceea sint
utilizate curent in sistemele de achizitii de date rapide. In aceste situatii este indispensabila
asocierea la intrare a unui circuit de esantionare si memorare (E/M) (AD 582 de exemplu si
CA/D AD 571).
Pentru masuratori precise, utilizatorul trebuie sa tina seama de faptul caci comparatorul de la
intrarea CA/D este foarte sensibil la zgomot, precizia conversiei putind fi compromisa.

Exemple de CA/D compatibile cu microprocesoarele

Fig. 47. Structura unui CA/D compatibil cu microprocesorul

Organizarea cea mai simpla este cea din figura 3.6, in care se pot deosebi:
- iesire cu trei stari;
- cinci intrari de comanda;
- CS (Chip Select), CE (Chip Enable), R/W (Read / Write);
- Format: cod binar sau complementul lui 2;
- BPO:UPO (bipolar / unipolar range);

Microprocesorul poate initia conversatia cu CA/D punind R/W, CS si CE la nivel 0. Linia

STATUS trece atunci pe 1, ea coborind pe 0 la sfirsit de conversie.
Exemplul 1: convertorul analog digital AD 670.
Caracteristici:
· rezolutia: 8 biti;
· timp de conversie: tc=10 ms;
· alimentare simpla: +5V.

54
Sisteme de achiziții și interfețe în mecatronică

De remarcat ca acest CA/D utilizeaza o linie de intirziere (Delay Line) pentru a realiza
secventele de timp pentru conversie, aceasta permitind eliminarea oscilatorului ceasului
incorporat pe dispozitiv, care necesita lantulde circuite basculante ale registrului de decalare.
Secventa conversiei este stabilita prin generarea unui impuls la inceputul fiecarei conversii.
Acest impuls se propaga in lungul liniei de intirziere, ea generind pe calea sa actiuni adecvate in
punctele necesare pentru a comanda functionarea CD/A (DAC) si fixarea datelor la iesire.

Fig. 48. Schema bloc a CA/D AD 670

Exemplul 2: convertorul analog digital in tehnologie CMOS AD 7576

55
Sisteme de achiziții și interfețe în mecatronică

Fig. 49. Schema bloc a CA/D CMOS AD 7576

Cu o rezolutie de 8 biti, un timp de conversie de 15 ms, punctul de interes al acestui convertor

este interfatarea usoara cu un microprocesor si consumul foarte scazut (citiva mW).
Comparatorul C este conceput pentru o rezolutie de citiva zeci de mV la intrare in gama 0  10V
(Uref = 10V). Frecventa oscilatorului ceasului este determinata de rezistente si capacitati
exterioare.
Un avantaj al CA/D cu CMOS este facultatea de-a incorpora numeroase functii logice, ceea ce
explica multitudinea de moduri de interfatare cu microprocesorul.
Un exemplu semnificativ este furnizat de CA/D AD 7576 (fig. 3.8) capabil de-a functiona in
mod asincron si in mod sincron.
Selectia se face cu ajutorul semnalului MODE:
· MODE = 1 -- dispozitivul efectueaza conversia numai daca CS si RD sint activate;
· MODE = 0 -- conversia se face continuu, comanda CS si RD fiind utilizate numai
pentru a permite accesul la datele de iesire.

La interfatarea cu o memorie lenta, pentru microprocesoare care admit starea de asteptare

(WAIT)  5ms, microprocesorul da ordinul de conversie si se opreste pina la citirea rezultatului
conversiei. Imediat dupa comanda conversiei semnalul BUSY cade la nivelul 0 si antreneaza
intrarea READY a microprocesorului la 0 pentru a plasa microprocesorul in starea WAIT.
Atunci cind conversia este terminata (BUSY ia nivelul 1), microprocesorul termina atunci citirea
56
Sisteme de achiziții și interfețe în mecatronică

memoriei. Interesant ca in aceasta interfata microprocesorul comanda conversia si isi citeste

datele cu o simpla instructiune READ.

Fig. 50. Diagrama de timp la interfatarea cu o memorie lenta

7.1.3. CA/D cu integrare si numarare de impulsuri

Acest procedeu de conversie foarte simplu ofera, cu putine componente, o precizie foarte buna.
In acelasi timp, durata conversiei este mult mai lunga ca la procedeele anterioare (in jur de 0.1 
100 ms). Dar cum cea mai mare parte din marimile fizice uzuale evolueaza lent, aceste CA/D au
un domeniu de aplicatie foarte larg.
CA/D cele mai raspindite din aceasta familie sint:
- convertorul cu simpla rampa;
- convertorul cu dubla rampa;
- convertorul cu tripla rampa;
- convertorul cu multipla rampa;
- convertorul tensiune-frecventa;

57
Sisteme de achiziții și interfețe în mecatronică

7.1.3.1. CA/D cu simpla rampa

Fig. 51. Schema functionala a CA/D cu simpla rampa si dubla polaritate

Procedeul consta in a compara o tensiune rampa (liniar crescatoare) din momentul 0 pina devine
egala cu tensiunea Ux de masurat. Numarul de impulsuri furnizat de un oscilator de precizie in
acest interval este proportional cu Ux.

Fig. 52. Principiul de functionare al CA/D cu simpla rampa si dubla polaritate

Daca este necesara masurarea unei tensiuni avind polaritate diferita, atunci schema unui astfel de
convertor trebuie sa aiba un generator de rampa de la -Uref la Uref si un detector de polaritate
care trebuie afisata
In cazul Ux >0:

58
Sisteme de achiziții și interfețe în mecatronică

Ur U
Ux    t 1  t 0   r  T0  N
R C R C
In cazul Ux < 0:
Ur U
U 'x    t 0  t 2   r  T0  N'
RC RC
Sistemul logic va comanda in functie de iesirile comparatoarelor AB   sau AB   .

t<t0 t0<t<t1 t>t1

A 0 0 1
B 0 1 1
AB 0 1 0
Cazul Ux > 0

t<t2 t2<t<t0 t>t0

A 0 1 1
B 0 0 1
AB 0 1 0
Cazul U’x < 0
Precizia acestui CA/D este in general mica, caci ea depinde de precizia si stabilitatea
tensiunii rampa Ur si de oscilator. Pe de alta parte este foarte sensibil la zgomote. Se poate utiliza
un filtru pe intrare sau aplicarea semnalului util la intrarea unui integrator. Se obtin in acest fel
CA/D tensiune - frecventa.

7.1.3.2. CA/D tensiune - frecventa

Fig. 53. Principiul de functionare al convertorului tensiune frecventa

In acest caz principiul se bazeaza pe conversia tensiunii Ux intr-un semnal periodic de frecventa
fx proportionala cu Ux care se masoara intr-un interval de timp fixat.

59
Sisteme de achiziții și interfețe în mecatronică

Tensiunea Ux se aplica la intrarea unui integrator, iar la iesirea acestuia se obtine o rampa cu
panta proportionala cu Ux. La atingerea tensiunii de referinta Ur un comparator basculeaza si
descarca foarte rapid capacitatea C si ciclul reincepe (vezi figurile 3.12 si 3.13).

Fig. 54. Schema functionala a convertorului tensiune frecventa

1
Ur 
 U x  Tx  U x  R  C  U r  f x
RC
Un circuit poarta, comandat de o baza de timp, va da acces spre numarator pulsurilor de
frecventa fx pe durata T0, astfel ca:

RC
Ux  Ur  N
T0
Un avantaj al acestui principiu este ca se pot elimina parazitii de frecventa retelei prin integrarea
pe un multiplu al perioadei acesteia (T0 = n·20 ms) a semnalului de masurat.

Valoarea medie a zgomotului alternativ este astfel nula. CA/D Ux  fx are deci o buna rejectie a
zgomotelor de retea.

Precizia CA/D ramine dependenta de precizia si stabilitatea integratorului, a tensiunii de referinta

si a frecventei oscilatorului, mai ales pe termen lung.

Cateva exemple practice sint prezentate in tabelul 3.3.

Tipul Frecventa Eroare de liniaritate Stabilitatea frecventei cu

maxima (kHz) (%) temperatura (ppm/C)

AD 450 10 0.005 25

AD 537 100 0.07 50

AD 650 1000 0.01 1000

Performantele unor CA/D tensiune - frecventa

60
Sisteme de achiziții și interfețe în mecatronică

Exemplul 1: Constructia CA/D AD 537

Acest CA/D simplu de utilizat si ieftin este foarte raspindit. El necesita o rezistenta si o
capacitate pentru realizarea:

Ux
fx 
10  R  C

Amplificatorul de intrare functioneaza ca un convertor tensiune - curent si are o deriva termica

mica (1mV/C), ceea ce permite intrarea directa de la unele traductoare, cum ar fi termocuple,
punti tensometrice, sunturi, etc.

Partea principala a CA/D este un convertor curent - frecventa (Ix  Ux) cu gama dinamica larga
(de la 100 nA la 2 mA) care necesita numai un condensator exterior.

Fig. 55. Schema functionala a CA/D Ux  fx tip AD 537

Coeficientul de temperatura (  300 ppm/C) este compensat de sursa de referinta incorporata in

integrat. Aceeasi sursa furnizeaza la o iesire o tensiune precisa de 1V pentru senzori pasivi si la
alta iesire o tensiune de 1mV/K pentru utilizarea integratului ca un convertor
temperatura-frecventa sau efectuarea unor corectii dependente de temperatura ambianta.

Etajul de iesire constituit de un tranzistor cu colectorul in gol poate furniza pina la 20 mA.
Aceasta permite cuplarea cu o dioda luminescenta pentru transmiterea optica a frecventei sau
cuplarea a 12 sarcini TTL.

61
Sisteme de achiziții și interfețe în mecatronică

Masa logica poate fi conectata la orice potential intre zero (minusul masei) si 4V (sub potentialul
plusului alimentarii). Aceasta permite interfatarea usoara cu diferite familii de circuite logice.

El da la iesire impulsuri dreptunghiulare, deci poate fi folosit si ca oscilator comandat in tensiune

(VCO) pentru buclele cu calare pe faza (PLL).

Un CA/D Ux  fx cu o neliniaritate de 0.01% este compatibil cu un CA/D de 12 biti cu o

liniaritate diferentiala de  1/2 bit.

Aceasta permite utilizarea CA/D Ux  fx in imediata apropiere a senzorului sau sursei de

semnal si transmiterea la distanta mare a semnalului discretizat (frecventa) pentru a fi prelucrata
numeric (vizualizare, inregistrare, comanda, etc.)

7.1.7
7.1.3.3. Convertorul cu dubla rampa

Conversia se efectuaza in doua etape:

A. Prima etapa
Tensiunea Ux se aplica la intrarea integratorului un timp t1 egal cu N1 perioade ale ceasului.
t
1 1 U U
  U x  dt  x  t 1  x  N 1  T0
RC 0 RC RC

Numarul N1 are in general o valoare rotunda si fixa (de exemplu 1000) egala cu numarul maxim
ce il poate numara numaratorul.
B. A doua etapa
Se comuta intrarea integratorului pe o tensiune de referinta fixa de semn opus -Ur. Integrarea
continua pina cind tensiunea U0 de la iesirea integratorului se anuleaza.
Numarul de perioade de ceas numarate va fi N:
Ux U U
 N 1  T0  r  N  T0  U x  r  N
RC RC N1

62
Sisteme de achiziții și interfețe în mecatronică

Fig. 56. Principiul de functionare a CA/D cu dubla rampa

Comparatorul va detecta trecerea prin zero si va opri numararea prin inchiderea portii. Acest
numar N este proportional cu Ux si independent de R, C si de T0.
Aceasta inseamna o buna stabilitate in timp, rejectarea semnalelor parazite prin alegerea lui
T=n·Tretea. Singura sursa de erori poate fi Ur.
Desi timpul de conversie creste, aceasta metoda da in multe aplicatii performante satisfacatoare.

Se pot realiza precizii mai bune de 10-4, rezolutii de 1 mV, o liniaritate 0.005% din gama, o
stabilitate de etalonare de citiva ppm/C, o impedanta de intrare de ordinul GW, rejectie de mod
comun de 150 dB in cc si 100 dB in ca.

Fig. 57. Schema functionala a CA/D cu dubla rampa

CA/D cu dubla panta este pe de departe cel mai folosit in voltmetrele numerice cu care se
masoara si alte marimi fizice convertite in tensiune cu ajutorul unor senzori adecvati. De aceea
trebuie cunoscute limitele si perfomantele sale.

63
Sisteme de achiziții și interfețe în mecatronică

Stabilitatea tensiunii de referinta. Ur este asigurata de diode Zenner. Acestea au rezistenta

dinamica minima de 6.8V, iar coeficientul de temperatura (-0.062 %/C  +0.06%/C) minim,
(zero) intre 5.1V si 5.6V. Se poate adopta si compensarea factorului de temperatura cu diode.
Variatia lui Ur nu depaseste de obicei citiva ppm/C.
Imperfectiunile comutatoarelor. Daca se utilizeaza tranzistoare J-FET, acestea nu au rezistenta
in conductie (R0N) nula, iar, pe de alta parte, in stare deschisa, are curenti foarte slabi de
saturatie inversa, intre drena si grila si intre sursa si grila.
Acestia din urma se pot neglija dar R0N nu pentru ca se adauga la intrarea integratorului. S-ar
putea minimiza aceasta influenta prin cresterea lui R la intrare, dar atunci curentul devine
comparabil cu cel de polarizare al amaplificatorului operational care va da erori.
Mai importanta este variatia lui R0N cu temperatura (+0.7%/C) care contribuie, in principal, la
eroarea de fidelitate a aparatului.
Imperfectiunile integratorului. Doua sint erorile mai importante: tensiunea de decalaj (offset) si
neliniaritatea rampei de integrare.
Fie, de exemplu, Ud tensiunea de decalaj la intrare. Atunci:
Ur  Ud
U x  U d   N
N1

Aceasta tensiune variaza cu temperatura pina la 100 mV/C. O variatie de citeva grade ar putea
altera astfel bitul cel mai putin semnificativ. La voltmetrele de mare precizie se compenseaza
tensiunea de decalaj cu schema din figura 58.
Metoda consta in masurarea acestei tensiuni inaintea conversiei, inlocuind pe C 1 cu R prin
comutatorul K1. Ansamblul AO1 si AO2 constituie un repetor de tensiune.
Tensiunea astfel masurata este stocata pe C0 pina la faza de masurare propriu-zisa, cind ea se va
scadea din tensiunea de decalaj totala egala cu Ud -RIs , unde Ud este tensiunea de decalaj
propriu-zisa, iar Is curentul de polarizare al lui AO1 la borna “-”.
Neliniaritatea rampei se datoreaza in principal rezistentei de fuga a condensatorului C 1 si
cistigului amplificatorului. O liniaritate de 0.001% acum este perfect realizabila. C 1 ca si C0
trebuie sa fie cu dielectric polistiren sau teflon.

64
Sisteme de achiziții și interfețe în mecatronică

Fig. 58. Compensarea tensiunii de decalaj la CA/D dubla rampa

Daca rampa pozitiva este egala cu cealalta, efectul de neliniaritate se compenseaza.

Imperfectiunile comparatorului. Aceleasi imperfectiuni ca ale amplificatoarelor le gasim si aici:

amplificare finita, tensiune de decalaj (offset), curenti de polarizare, etc.
Efectul curentului de polarizare poate fi neglijat, rezistenta de iesire a integratorului fiind practic
nula. Amplificarea finita va produce o eroare la nivelul de comparare ca si tensiunea de decalaj.
In general, timpul de basculare si precizia sint de obicei, proprietati inverse.
O solutie de compromis se situeaza la cam la citiva mV tensiune de decalaj, 30 mV/C deriva,
100 ns timp de raspuns.
Exemple de integrate realizate pe acest principiu in tehnologia CMOS:
in cod binar:
AD 7550 (Analog Devices) -- 13 biti;
ADC-EK 8B...12B (Datel) -- 8 biti  12 biti;
in cod BCD:
ADC 1100 (Analog Devices) -- 3 1/2 digiti;
MC 14433 (Motorola) -- 3 1/2 digiti;

7.1.3.4. Convertor cu tripla rampa

Prima etapa de la CA/D cu dubla rampa se pastreaza, deci se inregistreaza Ux pe T1.

Etapa a doua are doua faze.
Prima faza
Cuprinde descarcarea rapida dupa t1 la o tensiune mica Us = 100 mV.

65
Sisteme de achiziții și interfețe în mecatronică

Aceasta descarcare rapida se obtine prin inlocuirea rezistentei R cu una de valoare mult mai mica
R’ (de exemplu R/100).
Fie N2 numarul de perioade de ceas din aceasta descarcare.
Ur
U  Us   100  N 2  T0
C R

Fig. 59. Principiul de functionare al CA/D cu tripla rampa

Fig. 60. Schema functionala a CA/D cu tripla rampa

A doua faza
Incepe atunci cind un detector de mod va sesiza U0 =Us la iesirea integratorului si atunci va
reinlocui R’ cu R la intrarea integratorului. Aceasta faza de descarcare va fi scurta deoarece U s
este foarte mic.
Fie N3 numarul de impulsuri de ceas numarate in aceasta perioada. Cind U0 =0:

Ur
Us   N 3  T0
C R
Bilantul celor trei faze va fi:

66
Sisteme de achiziții și interfețe în mecatronică

Ux Ur U
 N 1  T0   100  N 2  T0  r  N 3  T0
C R C R C R
Ur
Ux   100  N 2  N 3 
N1
In faza a doua descarcarea e mai lenta, pentru a permite o numarare precisa a ultimelor
impulsuri. Timpul poate fi mai scurt decit in CA/D dubla rampa, conservind in acelasi timp
aceeasi rezolutie.
O a doua varianta prevede Us <0 si dupa atingerea -Us, se schimba atit R1 cu R, cit si Ur cu -Ur
astfel ca din N2 se vor scadea N3 numarat in ultima faza.

7.2. Principalele caracteristici ale unui CA/D

Anumite caracteristici sint definite intr-o maniera identica, ca si la CD/A, cum ar fi:
· rezolutia;
· precizia;
· erorile de decalaj (offset);
· erorile de amplificare;
· erorile de liniaritate;
· viteza conversiei;
· marimile de influenta.
Alte caracteristici sint specifice CA/D, incluzind cele de mai jos.

7.2.1. Eroarea de histerezis

Aceasta eroare provine de la comparator, ea nu trebuie sa depaseasca q/2 (q -- cuanta de

numerizare).

67
Sisteme de achiziții și interfețe în mecatronică

Fig. 61. Caracteristica de transfer

7.2.2. Eroarea de cuantificare

Caracteristica de transfer a CA/D este o functie in trepte de scara. Cuantificarea introduce o

eroare sistematica. Aceasta eroare poate fi centrata sau decalata.
In cazul unui semnal analogic Ux evoluind sub forma unei rampe de tensiune eroarea va fi:
e =U0(t)-Ui (t)
Aceasta eroare este considerata ca un zgomot suprapus peste semnal. Se poate arata ca valoarea

q2 q2
sa efectiva este egala cu la eroarea centrata si la eroarea decalata.
12 3

Fig. 62. Cuantificarea semnalului la iesire

68
Sisteme de achiziții și interfețe în mecatronică

Fig. 63. Eroare de cuantificare centrata

Fig. 64. Eroare de cuantificare decalata

Zgomotul de cuantificare apare astfel ca valoarea patratica medie datorata semnalului de eroare
in functie de timp.

7.2.3. Coduri lipsa

Daca o eroare diferentiala de liniaritate este superioara unui LSB se produce un raspuns
nemonoton. Aceasta eroare este cauza codurilor lipsa.
De exemplu, daca semnalul analogic este usor inferior celui necesar codului 010, atunci el se
converteste in 001, iar cind este superior lui 010 se converteste in 011. Codul 010 nu exista deci.

7.2.4. Rejectia semnalelor parazite

Rejectia semnalelor parazite poate fi in anumite aplicatii foarte importanta, pentru ca acestea pot
afecta foarte mult precizia masurarilor.
Se disting doua feluri de zgomote: zgomote “serie” (sursa de zgomot in serie cu semnalul util) si
zgomote “de mod comun” care intervin in cazul intrarilor flotante.
Rejectia de mod serie va fi analizata in continuare la diferite tipuri de CA/D.
Un exemplu concret se poate gasi la conectarea unui termocuplu cu un releu cu bobina
alimentata la 50 Hz. Aceasta induce o tensiune parazita cu f=50 Hz in serie cu e0 data de
termocuplu.

69
Sisteme de achiziții și interfețe în mecatronică

Se defineste ca factor de rejectie de mod serie raportul in dB al valorii de virf a semnalului

parazit ce produce o variatie a semnalului la iesire, pe valoarea semnalului de intrare analogic
care produce aceeasi variatie.
Se poate elimina zgomotul de mai sus cu un filtru care va micsora viteza de raspuns cu cit el va
fi mai eficace.
CA/D care poseda la intrare un circuit integrator (CA/D U  f, dubla rampa, tripla rampa)
permit reducerea parazitilor alternativi si armonicile lor, daca perioada de integrara este
convenabil aleasa.
In sfirsit, sa luam exemplul masurarii unui semnal continuu “e” peste care se suprapune o
tensiune parazita uzs(t)=Uzssin(wt+j).
Semnalul de intrare la bornele voltmetrului este deci:
u(t)=e+Uzssin(wt+j)
Fie T durata integrarii. Valoarea medie va fi:
T

U     e  U zs sint     dt
~ 1
T 0

U  e  zs   cos  T     cos 
~ U
 t
Daca T este multiplu de 2p/w, al doilea termen dependent de zgomot va fi nul.
Integratorul efectueaza deci un filtraj, dar acest filtraj este valabil pentru o singura frecventa
f=w/2p si armonicile sale. Factorul de rejectie mod serie se poate scrie:
 T
NMRR ( dB)  20 lg
cosT     cos 
Rejectia este infinita pentru frecvente multiple de 1/T. In practica, semnalul parazit este in
principal tensiunea de 50 Hz a retelei.
Unul din avantajele CA/D cu integrator este rejectia acestor semnale, dar aceasta face ca timpul
minim de conversie sa fie >> 20 ms. Daca durata T nu este un multiplu al perioadei semnalului
parazit, defazajul intre perioada de integrare si semnal da o eroare variabila, dependenta de
frecventa si defazaj.

7.3. Criterii de alegere a CA/D

Criteriile esentiale dupa care se ale CA/D pentru diferite aplicatii sint in principal trei:
- timpul de conversie;

70
Sisteme de achiziții și interfețe în mecatronică

- precizia de conversie care cuprinde in fapt toate sursele de erori enumerate mai sus:
histerezis, eroarea de cuantificare, rezolutia (numarul de biti), etc.;
- rejectia zgomotelor;
Se deosebesc astfel citeva situatii distincte in care sint preferate cu precadere unul sau doua din
cele trei caracteristici importante ale CA/D.
1. Aplicatii in care semnalul metrologic variaza lent, nivelul semnalului este mic, zgomotul in
mod serie poate fi improtant, precizia ceruta fiind relativ mare. In aceasta situatie se prefera
CA/D cu integrare, la nivele mari de zgomote, sau CA/D cu aproximatii succesive, la nivele mici
de zgomot.
Uneori se prefera CA/D tensiune - frecventa, mai ales cind semnalul trebuie transmis la distanta
mare de senzor si conversia trebuie facuta la locul masurarii.
Ca exemple se pot cita:
- domeniul masurarii temperaturilor cu termocuple sau termorezistente;
- domeniul masurarii presiunilor si fortelor in regim static;
- domeniul masurarilor de debite sau nivele, unde variatiile sint lente;
- masurarea pH in industria chimica.
2. Aplicatii in care semnalul metrologic variaza in domeniul frecventelor joase (10 Hz  1 kHz),
zgomotele sint de nivel mediu sau mic, precizia ceruta fiind relativ buna (0.5  2.5 %).
Pentru aceste aplicatii sint de obicei preferate CA/D cu aproximatii succesive, care asigura viteze
bune de conversie, precizie buna, numarul de biti alesi fiind un compromis intre viteza (invers
proportionala cu numarul de biti) si precizie.
Exemple de aplicatii se pot cita:
- masurari si achizitii din retele energetice (la f=50 Hz);
- masurari de presiuni in regim dinamic: acceleratii, vibratii, presiuni, cupluri, etc.
3. Aplicatii in care semnalele variaza cu viteze mari (f > 1 kHz  10 MHz), zgomotele sint de
nivel mic datorita filtrelor trece-banda, precizia ceruta fiind modesta.
In aceste aplicatii sint preferate CA/D cu conversie directa.
Domeniile de aplicatii: telecomunicatii digitale, televiziunea digitala, osciloscoape digitale,
comunicatii spatiale, etc.
In afara acestor aplicatii tipice se pot intilni o paleta foarte variata de situatii practice in care
trebuie facute compromisuri pentru alegerea solutiei optime. Aceste compromisuri devin cu atit
mai neinsemnate si mai usor de depasit cu cit performantele componentelor de care se dispune
sint mai bune.

71