Sisteme de achiziții și interfețe în mecatronică

CAPITOLUL III
ARHITECTURI

Performanta unui sistem de achizitie plug-in, depinde foarte mult de performanta

calculatorului in care este montat. Ca regula generala, un procesor mai rapid, memorie mai multa si
spatiu pe disc cat mai mult vor imbunatati considerabil performantele sistemului.

3.1. Procesorul
(CPU - Central Processing Unit - Unitate Centrala de Prelucrare)

Producatorii de procesoare introduc din ce in ce mai rapid pe piata procesoare mai puternice,
mai rapide prin imbunatatirea arhitecturii interne, a vitezei de lucru sau a memoriei interne. In
general, calculatorul care este destinat achizitiei de date este alcatuit din componente de diferite
generatii. In timp ce minimul de sistem necesar functionarii ultimelor aplicatii software este in
continua escaladare, totusi acest minim este in general cu cateva generatii in urma tehnologiei
actuale de PC-uri.

Spre exemplu, un calculator de ultima generatie implica un procesor Pentium IV sau unul pe
64 biti, memorie intre 512 si 1024 Mb, pe cand minimul necesar functionarii unui sistem de achizitie
de date inseamna un procesor 80486 cu doar pana in 32 Mb de RAM.

Totusi, desi un sistem in configuratie minimala este capabil de administrarea sarcinilor de

masurare si testare, s-ar putea ca acest lucru sa fie maximul pe care-l poate gestiona acest calculator.

Marind memoria RAM, performantele sistemului sunt imbunatatite considerabil, in special

in sistemele Windows. Pentru aplicatii de dimensiuni mari sau multiple, adugarea de memorie RAM
reduce din timpul de care sistemul de operare are nevoie pentru a crea spatiul de swap pe harddisk,
timp care este mult mai mare decat timpul de interogare al memoriei RAM. Comparativ cu un
upgrade al procesorului sau al placii de baza, upgrade-ul de memorie este un mod ieftin de
prelungire a duratei de viata a calculatorului.

Cele mai noi calculatoare contin numai conectori PCI, AGP, PCI EXPRESS iar conectorii
ISA practic au disparut. Desi arhitectura PCI ofera cateva avantaje, in special in viteza mare de

17
Sisteme de achiziții și interfețe în mecatronică

tratare a rutinelor de intrerupere, anumiti utilizatori, continua folosirea in sisteme de masurare a

placilor de achizitie ISA.
Exemplu: Placa de baza

Nforce4 SLI , FSB-HT1000, 4*DDR400DualChanel ECC , 2*PCIe16x / 2*PCI , 133*2+SATA*4,

Raid 0,1, RAID 0, 1, 0+1, 5: SATA*4 ports , 8ch Audio, 1G NV Lan + Marvell PHY, 10*USB,
2*1394a, ATX, Socket 939

3.2. Rolul microprocesorului

Funcţiile îndeplinite de microprocesor în aparatura de măsurare au evoluat în timp. Ele

acoperă o arie largă, începând cu funcţiile simple îndeplinite de microprocesorul aflat în interiorul
aparatelor digitale convenţionale (voltmetre, frecvenţmetre, wattmetre) şi continuând cu funcţii
complexe, întâlnite în sistemele de măsurare.

Iniţial, microprocesorului i-au fost transferate funcţiile blocului de comandă şi anume,

generarea secvenţelor şi efectuarea calculelor. Apoi, s-a dezvoltat ponderea prelucrării, odată cu
reducerea costurilor de proiectare şi producţie. Utilizarea microprocesorului permite corectări sau
modificări prin reprogramarea unei memorii, mai repede, mai ieftin şi mult mai flexibil. Ulterior,
interesul proiectanţilor de aparate de măsurare s-a deplasat de la problema elaborării unor blocuri
analogice de mare stabilitate (timp, temperatură) spre posibilitatea compensării prin calcul a
derivelor şi toleranţelor, ca urmare a unor testări şi recalibrări periodice.

In privinţa funcţiilor îndeplinite de microprocesorul integrat în structura aparatelor digitale

de măsurare, acestea se pot împărţi în câteva categorii:

 Comanda condiţionărilor de semnal analogic, bazate pe atenuatoare şi amplificatoare.

Atenuările şi amplificările se pot modifica pe game (cu ajutorul comutatoarelor cu relee) sau
continuu (cu ajutorul amplificatoarelor cu câştig variabil sau cu convertoare digital-analogice cu
multiplexare).

Prelucrări de semnal analogic, ca de exemplu: corecţia erorii de decalaj, multiplicarea cu o

constantă, calculul erorii relative, detecţia unor valori limită, prelucrarea statistică, calculul unui
polinom de aproximare a caracteristicii de conversie etc.
Organizarea şi gestionarea secvenţelor de măsurare şi a comunicaţiei între blocuri.
18
Sisteme de achiziții și interfețe în mecatronică

Reţelele interne de comunicaţie între blocuri pot fi de tipul:

- magistrală analogică - pentru gestionarea în timp real a fluxului de date analogice între
blocurile de prelucrare. Accesul pe magistrala analogică se face cu multiplexoare (Fig.8).

Fig. 8. Magistrală analogică

- magistrala digitală- utilizată în structura unui sistem cu configuraţia din Fig. 9.

Fig. 9. Magistrala digitală

Comanda comunicaţiei cu panoul de comandă şi sistemul de afişaj. In ceea ce priveşte afişajul

alfanumeric se utilizează, de regulă, modul de afişare dinamic (multiplexat), care asigură cu un
consum minim de energie şi de componente, supravegherea a câtorva zeci de afişoare. Funcţiile
de memorare, decodificare şi validare a afişoarelor sunt preluate de microprocesor, crescând
versatilitatea sistemului.

19
Sisteme de achiziții și interfețe în mecatronică

3.3. Arhitecturile magistralelor de comunicatie

De-a lungul istoriei, in cadrul PC-urilor s-au dezvoltat cateva bus-uri de comunicatie interne.
Arhitectura ISA (Industry Standard Architecture) si cea PCI (Peripheral Component Interconnect)
sunt cele mai comune arhitecturi folosite in domeniul achizitiilor de date.
Alte arhitecturi notabile sunt cele introduse de IBM:Micro Channel Arhitecture (MCA),
Enhanced industry Standard Arhitecture (EISA) si Video Electronics Standards Association
(VESA). Toate aceste arhitecturi au incercat sa inlocuiasca bus-ul ISA, folosindu-se de
caracterisiticile avansate pe care le foloseau: viteza mare, lucrul pe 32 de biti, operatiuni “plug-and
play”, si “bus mastering”. Totusi structura robusta si bine pusa la punct a bus-ului ISA a rezistat si
s-a impus ca atare. Desi s-au produs cateva sisteme Micro Channel si Apple pentru achizitii de date,
nici una din arhitecturile mentionate mai sus nu a reusit sa surclaseze bus-ul ISA si nici macar sa
reziste pe piata sistemelor de achizitii de date.

3.3.1. Arhitectura ISA

Arhitectura ISA a fost un element cheie al primului calculator original IBM PC (1981).
Totusi denumirea generica de ISA nu s-a impus decat atunci cand si alti producatori de calculatoare
au introdus aceasta magistrala in calculatoarele lor. Initial arhitectura ISA era pe 8 biti si sustinuta
de un ceas de 4.77 Mhz destinata satisfacerii cerintelor de viteza impuse de procesoarele 8088. In
1984, bus-ul ISA este upgradat la 16 biti si un ceas de 8 Mhz, necesar cerut de procesoarele 80286
folosite in calculatoarele IBM PC/AT. Atat versiunea pe 8 biti cat si cea de 16 biti sunt cuprinse sub
denumirea generica de ISA. Inca exista astazi placi de achizitie care functioneaza pe aceste
magistrale.

Cele mai notabile caracteristici ale magistralei ISA sunt facilitatile de DMA si Plug-and-
Play. DMA-ul imbunatateste radical transferul de date intre componentele periferice si memorie prin
permiterea scrierii de catre aceste periferice direct in memoria de sistem fara interventia
microprocesorului.

Strict vorbind, facilitatea de Plug-and-Play (PnP) a fost introdusa pe ultimele versiuni de

ISA, moment marcat de aparitia pe piata sistemelor de operare a Windows 95. PnP permite
Windows-ului identificarea placilor prezente in sloturile din sistem. Oricum, acest concept de
20
Sisteme de achiziții și interfețe în mecatronică

recunoastere automata a placilor din calculator era o caracteristica a arhitecturii MCA si celei EISA
(mult inainte de aparitia Windows-ului 95). Din nefericire, sistemele majoritatare pe piata lucrau sub
DOS si nu puteau folosi aceasta facilitate de PnP. Operatiunile necesare functionarii PnP implica
utilizarea de componente compatibile PnP, de BIOS compatibil PnP si de sistem de operare
compatibil.
Recunoasterea automata a componentelor din sloturile calculatorului din momentul
introducerii acestora in conector presupune autoconfigurarea automata a resurselor sistemului
(intreruperi, adrese de memorie, etc). Fara facilitatea de PnP, instalarea tipica pentru placi ISA
implica setari de jumperi, switch-uri, configurarea adreselor de baza, a intreruperilor sau a canalelor
DMA. Intr-un calculator aglomerat din punct de vedere al sloturilor ocupate, era foarte greu de
instalat fara a cauza un conflict de adrese cu alte componente.

Desi nu mai este sprijinita de Intel si Microsoft, totusi arhitectura ISA persista pe piata si
exista o varietate larga de placi de achizitie care lucreaza pe aceasta arhitectura.

3.3.2. Arhitectura PCI

Intel a introdus standardul PCI (Peripheral Component Interconnect) pe 32 de biti in anul

1993. A aparut pentru prima oara intr-un sistem bazat pe un procesor Pentium si in ultimele
generatii de 486. Bus-ul PCI este standardul actual si singurul aprobat si sustinut de catre Intel si
Microsoft din anul 2001.
Comparativ cu magistrala ISA, cea PCI ofera numeroase avantaje. In primul rand, lucreaza
la o frecventa de ceas de 33Mhz comparativ cu cei doar 8Mhz la care lucreaza magistrala ISA. In al
doilea rand, facilitatile de Plug-and-Play imbunatatite permit instalarea fara jumperi a placilor PCI si
alocarea automata a intreruperilor, a adreselor de I/O si a canalelor de DMA. Aceleasi intreruperi
pot fi folosite si de alte periferice PCI.
In al treilea rand, facilitatea de bus mastering ofera, asemenea DMA-ului, posibilitatea
perifericului PCI sa preia controlul asupra magistralei si sa execute operatiuni de transfer de date
direct in memoria sistemului fara interventia procesorului. Arhitectura moderna a PCI-ului permite
folosirea bus mastering-ului de catre mai multe periferice simultan. Introducerea magistralei
PCI a dus la divizarea sloturilor existente in calculator, mai ales in detrimentul celor ISA. Placile de

21
Sisteme de achiziții și interfețe în mecatronică

achizitie PCI sunt disponibile pentru majoritatea aplicatiilor care folosesc placi ISA, au o instalare
mult mai usoara si ofera performante mai bune decat placile ISA.

3.3.3. Arhitectura PCMCIA

Marea majoritate a computerelor portabile, cunoscute sub denumirea de laptop-uri, includ cel
putin un slot Personal Computer Memory Card International Association (PCMCIA), care permite
montarea unei placi de achizitie, interfate sau alt gen de periferic PCMCIA. Ca arhitectura, acest tip
de magistrala este mai aproape de magistrala ISA, in plus fiind dotata cu facilitati Plug-and-Play si
hot-swapping. Oferta de placi de achizitie PCMCIA este limitata, comparativ cu oferta de placi ISA
sau PCI. Aceste placi au un numar mai mic de canale si in general caracteristici mai slabe decat
placile PCI. Dimensiune acestor placi este cat cea a unei carti de vizita. Aceasta este cauza pentru
care multe caracteristici au fost eliminate: blocuri de conditionare a semnalelor, protectia la
descarcari electrostatice s.a.

22