STUDENT :

Privit în interior, un sistem de calcul este construit modular, din componente electronice. Partea cea mai importanta este  placa de
baza (systemboard, mainboard sau motherboard). Aceasta contine circuitele electronice cele mai importante, microprocesorul si alte circuite
integrate care servesc la îndeplinirea sarcinilor. Unul dintre aceste circuite este ceasul (clock), care stabileste ritmul de lucru al procesorului. Un alt
circuit este coprocesorul matematic, care ajuta microprocesorul la calculele matematice. Tot pe aceasta placa de baza se afla si memoriile
calculatorului, memoria RAM si memoria ROM.
Alaturi de placa de baza se afla sursa de alimentare (power supply), care asigura
tensiunile electrice necesare functionarii circuitelor electronice.
Unitatile de discuri sunt singurele parti mecanice din calculator si primesc
tensiune direct de la sursa. Pe placa de baza sau în apropiere, se afla conectorii la
magistrala (bus conectors), prin care sunt conectate la placa de baza placile adaptoare
(options board) pentru imprimanta, modem, display, unitati de discuri flexibile.
Daca aceste placi ar fi legate direct la placa de baza, legaturile si protocolul de
comunicare ar trebui definite separat si diferit, sistemul pierzând astfel din flexibilitate
si devenind un sistem închis. Pentru a pastra caracterul de sistem deschis si flexibil, a
fost creata magistrala (bus), care reprezinta un canal comun de comunicatie între
placile calculatorului. Pe acest canal circula acelasi tip de semnale între componente.
Magistrala a facut din calculator un sistem deschis, la care pot fi adaugate oricând placi
optionale.
Placile adaptoare sunt introduse optional în sloturi si configureaza calculatorul
dupa dorintele utilizatorului.
Sloturile sunt conectori care asigura legatura cu magistrala si comunicarea cu
microprocesorul. Cele mai importante placi optionale sunt:
* adaptorul video (display screen adapter), care transforma comenzile calculatorului în
imagini vizibile pe ecran;
* adaptorul unitatii de discuri flexibile (disk drive adapter), care transforma comenzile
calculatorului în înregistrari magnetice pe suportul de informatii si reciproc;
* placile de memorie (memory boards), care se adauga memoriei de baza a
calculatorului pentru a mari memoria interna;
* porturile seriale si paralele (serial and parallel ports), prin care se pot conecta
imprimanta si modemul pentru transmisie.
PLACA DE BAZA
Placa de baza reprezinta circuitul integrat principal la care sunt montate multe
alte componente hardware. Ea contine magistralele, sau caile circuitelor electrice, ce se
gasesc intr-un calculator.
Magistralele permit datelor sa circule intre componentele care alcatuiesc un calculator.
Placa de baza mai este cunoscuta sub numele de placa de sistem sau placa principala.
Pe placa de baza se conecteaza unitatea centrala de prelucrare(UCP)
UCP=Universal Computer Protocol.
Placa de baza contine memoria RAM, procesorul, sloturi pentru expansiune,
radiator/ventilator, circuitele ce interconecteaza celelalte componente.
Elementele unei placi de baza:
- Slotul procesorului : este un locas special in care vine montat procesorul- Sloturile
pentru memoria RAM : in aceste sloturi se introduce memoria RAM- Sloturile PCI : sunt
o magistrala pentru asezarea cardurilor de expansiune
- Slotul AGP : este folosit pentru placile video (model mai vechi)
- Sloturile PCI Express : sunt folosite pentru dispozitivele pe platforma PCI Express
- Conectorii SATA : sunt folositi pentru conectarea dispozitivelor Sata (Hard Disk,
Unitate optica, ...)
- Conectorii IDE : sunt folositi pentru conectarea prin cablu IDE a dispozitivelor (
Hard Disk, Floppy Disk, unitati optice) (model vechi)
- Porturile USB : sunt folosite pentru conectarea perifericelor (mouse, tastatura, camera
video, ...)
- Porturile PS/2  : sunt folosite pentru conectarea mouse-ului si tastaturii (model vechi)
- Portul paralel : este folosit pentru conectarea unor dispozitive (model vechi)
- Conectorul pentru sursa de alimentare : este folosit pentru conectarea sursei de
alimentare la placa de baza
- Conectorul de 12v pentru procesor : se foloseste pentru alimentarea procesorului de
la sursa
- Cipul bios : contine Bios-ul
- Bateria pentru CMOS : alimenteaza CMOS-ul
- Portul video integrat : se foloseste pentru conectarea unui monitor
- Mufele placii audio integrate : se folosesc pentru conectarea echipamentelor audio
externe
- Portul ethernet : se foloseste pentru conectarea calculatorului la reteaua de internet
 UNITATEA DE MEMORIE
Structura si functiile unitatii de memorie. Caracteristicile memorie interne sunt: capacitatea, timpul de acces si ciclul de memorie.
         Capacitatea memoriei interne arata dimensiunea depozitului de informatie;
         Timpul de acces reprezinta intervalul de timp care se scurge din momentul în care s-a emis o cerere de acces la memorie pentru a se
executa o operatie de citire sau scriere si pâna în momentul în care a început sa se execute efectiv operatia r 353b17d espectiva. Se masoara
în microsecunde sau monosecunde;
         Ciclul de memorie reprezinta intervalul de timp în care se realizeaza o operatie în memorie (citire sau scriere). Se masoara în
microsecunde sau monosecunde.
Exista doua tipuri de memorie interna:
         memorie ROM
         memorie RAM

Memoria RAM (Random Access Memory) este o memorie în
care se poate scrie si din care se poate citi. La scoaterea de
sub tensiune a sistemului, informatiile scrise aici se pierd.
Memoria RAM pastreaza programele sistemului de operare al
utilizatorului, iar utilizatorul are acces la aceasta.
Memoria ROM (Read-Only Memory) este o memorie permanenta
care se poate citi dar nu se poate scrie. În ROM este manevrat un
microprogram de tip firmware (înscris de catre producator),
destinat initierii lucrului cu calculatorul la punerea sub tensiune a
acestuia. Utilizatorul nu are acces la memoria ROM.
 UNITATI DE STOCARE
Hard Disk Drive - hardurile conventionale
Hardurile (HDD - Hard Disk Drive) contin discuri rotative pe care sunt scrise datele noastre. Acestea se deosebesc intre ele prin capacitate, viteza de
rotatii pe minut, interfata de conectare si memoria cache. Hard-urile pentru PC-uri sunt disponibile in 5400 rpm, 7200 rpm si 10.000 rpm. Evident,
cele mai intalnite HDD-uri sunt cele cu viteza de 5400 rpm care reprezinta si o optiune foarte accesibila. Acestea se recomanda calculatoarelor
simple care nu ruleaza prea multe programe in acelasi timp. Interfetele folosite pentru hard disk-uri pentru calculatoare sunt de tip P-ATA, S-ATA,
S-ATA II, respective S-ATA III. Primele doua sunt tehnologii pe cale de disparitie. HDD-urile cu interfete S-ATA II, respective S-ATA III sunt cele
mai noi, astfel acestea ofera cea mai buna viteza de transfer.
SSD - hardurile pe baza de memorie flash
SSD-urile sunt niste harduri mult mai rapide care dispun de o memorie flash, bazata pe tehnologie NAND. Ele nu dispun de componente in miscare,
astfel sunt mult mai putin vulnerabile la socuri mecanice, functioneaza fara zgomot si au un consum mai redus de energie. La partea tehnica
acestea ies invingatoare, insa au dezavantajul pretului ridicat. Daca suntem in cautare de un hard ieftin atunci SSD-urile nu raspund cerintei
noastre. Aceastea au aparut relativ recent pe piata si au un pret mai ridicat. Astfel se recomanda calculatoarelor la care timpul de acces este un
factor important. Deoarece pretul este mai ridicat dar intr-o continua scadere, se alege deseori un SSD cu o capacitate de stocare mai moderata
pentru sistemul de operare si programe, iar cea mai mare parte din date (de exemplu materiale video, poze, etc.) sunt stocate pe un HDD
conventional, a carui capacitate de stocare poate fi una mai mare fara un pret ridicat. Un dezavantaj al SSD-urilor este numarul limitat de scriere pe
un anumit segment, cu toate ca acest numar nu este foarte mic si la o utilizare generala nu se va pronunta in durata de viata a SSD-ului. Nu este
recomandat defragmentarea SSD-urilor nici din acest aspect, dar si datorita faptului ca accesarea datelor nu se face in mod secvential ca la HDD-
urile conventionale, deci nu se va arata diferenta de viteza dupa o eventuala defragmentare.

SSD HDD
 MICROPROCESOR
Un microprocesor este un procesor ale cărui componente au fost suficient de miniaturizate pentru a fi grupate într-un singur circuit integrat.
Un microprocesor este o implementare cu un singur chip a unui procesor și care încorporează toate sau majoritatea funcțiilor unei 
unități centrale de procesare (UCP). Microprocesoarele sunt utilizate în orice arhitectură de calcul: PC-uri, servere, laptop-uri, sisteme înglobate etc,
unde compatibilitatea software, performanța, generalitatea și flexibilitatea sunt importante. În prezent, aproape toate procesoarele de uz general
sunt microprocesoare, ceea ce face ca cei doi termeni să fie practic sinonimi. [1]
Microprocesorul este realizat adesea pe o singură plăcuță de siliciu sau alt material semiconductor, care poate avea peste un milion de tranzistoare.
Microprocesorul efectuează operațiile esențiale de prelucrare și controlează celelalte elemente ale sistemului de calcul. Microprocesorul constituie
„creierul calculatorului”. Această componentă a computerului care coordonează întregul sistem, a marcat progresul tehnologic al ultimilor 50 de ani.
Cu cât circuitele compacte sunt mai multe, cu atât microprocesorul va fi mai rapid, pentru ca electronii care intră în componența sa, vor avea de
străbătut o distanță mai mică. Pe măsură ce cipurile își micșorează dimensiunile, un număr tot mai mare poate fi integrat în același diametru de
silicon, prin îmbunătățirea echipamentului care se ocupă de funcționalitatea straturilor multiple. De-a lungul ultimilor decenii ani, avantajele date de
prețurile relativ reduse și de dublarea capacității de procesare, au făcut ca PC-urile să devină principalul consumator de microprocesoare.
 PLACA VIDEO
Placa video dedicată are propria sa memorie RAM  si propriul său procesor grafic, ea fiind utilizată numai pentru procesarea si afișarea de
imagini. Trecerea de la o placa video integrată la una dedicată va însemna o procesare mult mai rapidă a imaginilor. Placile video dedicate sunt
utilizate cu precădere în cazul aplicațiilor de prelucrare video a imaginilor, de proiectare asistată de calculator sau a jocurilor video.
Aproape toate plăcile de bază cu plăci video integrate permit dezactivarea acestora si contin un slot PCI ( Peripheral Component Interconnect)
sau PCI-E ce permite adaugarea si folosirea unei placi video dedicate in locul celei integrate. Si placa video integrata, si cea dedicata, pot fi folosite
in acelasi timp pentru ecrane separatesau LCD; .
Legatura intre placa video si dispozitivul periferic de afișare se poate face prin intermediul mai multor tipuri de adaptoare:
•VGA (Video Graphics Adaptor/Array), adaptor prezent la monitoare/televizoare LCD sau LED;
•DVI (Digital Visual Interface) – prezent la televizoare cu plasma
•HDMI (High-Definition Multimedia Interface) – este o interfata audio si video folosita pentru a trimite datele audio si video comprimate de la un
dispozitiv-sursa catre un dispozitiv de redare audio si/sau video.

Placa video PCI-E Placa video integrata pe placa de baza

 DISPOZITIVE PERIFERICE DE
INTRARE
Dispozitivele periferice de intrare sunt reprezentate de:
1. Tastatura unui calculator este asemănătoare cu cea a unei maşini de scris obişnuite şi are rolul de a permite introducerea datelor în calculator
prin apăsarea tastelor.
2. Mouse-ul – este dispozitivul ce controlează mişcarea cursorului pe ecranul monitorului şi permite selectarea sau activarea unor obiecte de pe
ecran prin acţionarea unor butoane.
3. Trackball – dispozitiv de indicare asemănător mouse-ului. Practic este un mouse răsturnat utilizat în special la calculatoarele portabile. Mişcarea
cursorului se realizează prin rotaţia bilei.
4. Creion optic – un dispozitiv asemănător unui creion ce are în vârf un senzor optic.
5. Tableta grafică – dispozitiv ce permite introducerea facilă a desenelor şi schiţelor.
6. Scanner –dispozitiv ce permite digitizarea imaginilor şi introducerea lor în calculator.      
7. Joystick
8. Microfon
9. Camera video, aparat de fotografiat digital
10. GIS – permite introducerea de date geografice
preluate, în general, de la sateliţi
 DISPOZITIVE PERIFERICE DE IESIRE
Monitorul – permite vizualizarea pe ecran a rezultatelor execuţiei programelor.
Imprimanta – este dispozitivul ce realizează afişarea informaţiilor pe hârtie.
Plotter – dispozitiv asemănător imprimantei dar hârtia poate fi parcursă în ambele
sensuri, acceptă formate mari de hârtie şi precizia desenelor este foarte mare. Este folosită
pentru schiţe, grafice, desene etc.
Difuzor – dispozitiv de ieşire audio.

DISPOZITIVE PERIFERICE DE INTRARE \ IESIRE

Modem – dispozitiv ce permite comunicarea între calculatoare aflate la distanţă.
Touchscreen – dispozitiv ce permite selectarea prin atingere a unor opţiuni afişate
pe ecranul care este dotat cu senzori.
Placa de sunet permite calculatorului să redea sunete prin
intermediul difuzorului, să înregistreze sunete prin intermediul unui microfon sau să
opereze cu sunete stocate în format digital.
COMPONENTA SOFTWARE A UNUI SISTEM DE
CALCUL
Sistemul de programare
– Software aplicativ (programe şi documente)
– Software utilitar (sistem de întreţinere)
– Software de bază (sistem de operare)
– Firmware
– Hardware.
* Firmware = „Soft turnat în hard”; Microprogram elementar stocat în organele de memorie ale unui calculator, care
nu se şterg, constituind pentru sistemele moderne o sursă indestructibilă deja elaborată.
Componenta software
Componenta software a unui calculator este un ansamblu de programare.
Software-ul unui calculator cuprinde: programul de sistem, programele de aplicaţie.
Programele de sistem
Exemple: sistem de operare, nucleu, interfaţă, programe utilitare.
Programele de sistem sunt folosite pentru a se executa activităţi comune sistemelor de calcul în general. Ele pot fi
utilizate pe aceeaşi familie de calculatoare, indiferent de scopul în care utilizatorul foloseşte calculatorul.
Programele de sistem sunt formate din sistemul de operare şi programele utilitare.
        
Sistemul de operare
Sistemul de operare este o componentă a structurii calculatorului şi reprezintă ansamblul programelor
care administrează resursele sistemului de calcul, asigură utilizarea eficientă a acestor resurse şi oferă
utilizatorului o interfaţă cât mai comodă pentru utilizarea sistemului de calcul.
Programele utilitare
Exemple: programe de arhivare/dezarhivare (WinRAR, WinZip, WinAce); programe antivirus (Norton Antivirus,
McAfee, F-PROT); programe de asistenţă a sistemelor de operare (Norton Commander, Dos Navigator, Total
Commander) etc.
Programele utilitare sunt folosite pentru a se executa activităţi comune mai multor tipuri de utilizatori.
Ele nu fac parte din sistemul de operare deoarece calculatorul poate să funcţioneze şi fără ele.