Referat

Tema: “Placa de bază a calculatorului”

A efectuat Boțan Andrei

Chișinău 2020
 Placa de bază sau motherboard este placa principală a unui calculator, o component
hardware complexă pe care sunt montate toate componentele hardware ale calculatoarelor
personale sau ale altor aparate electronice computerizate. Placa de bază reprezintă elementul de
legatură dintre toate componentele calculatorului.
Într-un laptop, placa de bază este de dimensiuni mai mici și dispune de câteva diferențe
majore. Aceasta poate să nu aibă sloturi de expansiune, și de asemenea poate oferi majoritatea
componentelor direct integrate. În mod similar, termenul de placă de bază este aplicat dispozitivelor
cu o singură placă și fără extinderi sau capacități suplimentare, cum ar fi sistemele înglobate cu
capacități limitate de expansiune.
Înainte de inventarea microprocesorului, calculatorul conținea multiple plăci de circuite
imprimate pe care erau doar câteva componente interconectate la un backplane cu mai mulți
conectori, care erau conectați la magistrale de alimentare, de comandă sau de comunicație.
Placa de bază conține conectori electrici pentru comunicarea cu celelalte componente ale
sistemului calculator. Pe placa de bază se conectează între ele unitatea centrală de prelucrare și alte
subsisteme și dispozitive electronice: interfețe, memorie, etc.
Un exemplu tipic de computer desktop are microprocesor, memorie RAM și alte compo-
nente esențiale conectate la placa de bază. Tot odata, pot fi atașate și alte componente, cum ar fi
dispozitive externe de stocare, controlere pentru placa video, placa de sunet și alte dispozitive
periferice. Calculatoarele moderne au integrate toate aceste periferice.
O componentă importantă a plăcii de bază este chipset-ul pentru microprocesor, care are
rolul de interfață de conectare între microprocesor, magistrala lui de date și diferite componente
externe. Acest chipset determină, într-o măsură, caracteristicile și capacitățile plăcii de bază.
Plăcile de bază moderne includ:
 priză (socket) sau socluri pentru microprocesor în care se pot instala unul sau mai
multe microprocesoare. Există și cazuri în care microprocesorul este lipit direct la placa de bază,
fără mijlocirea unui soclu;
 sloturi în care se instalează memoria sistemului;
 un chipset, care constituie magistrala care face legătura între microprocesor, memoria
RAM și periferice;
 un chipset pentru memoria non-volatilă care conține sistemul de Firmware sau BIOS;
 un ceas intern care produce sincronizarea diverselor componente;
 sloturi pentru carduri de extindere;
 porturi, asigură conectarea perifericelor și transferul de date între acestea și
calculator;
 conectori electrici de putere, care primesc energie electrică de la sursa de alimentare
și o distribuie la microprocesor, chipset-uri, memorie RAM și la cardurile de extindere, plăci grafice
care necesită o putere mai mare decât poate oferi placa de bază - deci sunt conectori suplimentari
pentru a le atașa direct la sursa de alimentare.
În plus, aproape toate plăcile de bază includ facilități (circuite) de program și conectori
pentru a sprijini dispozitivele utilizate pentru intrare de comenzi și date, cum ar fi doi conectori PS
pentru mouse și tastatură.
Având în vedere puterea mare de calcul a microprocesoarelor de mare viteză și a
componentelor aferente, care necesită - relativ -, mare consum de energie electrică, plăcile de bază
moderne includ aproape întotdeauna radiatoare de răcire și puncte de montare ventilatoare pentru a
disipa excesul de căldură.
Plăcile de bază pot fi categorizate după format. Factorul de formă specifică dimensiunea
plăcii de bază, unde vor fi plasate componentele individuale precum și forma carcasei
calculatorului.
Componentele principale ale plăcii de bază:
1) Socket : este soclul (locașul) unde este introdus procesorul. Socket-ul poate fi LGA (Land
Grid Array) și PGA (Pin Grid Array). Diferența dintre acestea este modul în care conectează
procesorul de placa de bază: LGA utilizează plăcuțe sau pin-uri mici de contact pe placa de bază în
timp ce PGA folosește pin-uri subțiri care fac parte din procesor. Diferitele tipuri de socket
influențează compatibilitea cu proceasorele dar și performanța acestora.
2) Chipset: este parte a sistemului de logică a plăcii de bază, alcătuit din două
părți, Northbridge și Southbridge. Toate componentele computerului comunică cu procesorul prin
intermediul chipset-ului.
 Northbridge se conectează direct la procesor prin intermediul Front Side Bus (FSB);
oferă acces rapid la RAM, PCI Express, AGP etc.;
 Southbridge este mai lent decât Northbridge; conectează periferice PCI, porturile USB,
conexiunile hard disk IDE sau SATA.
3) Bus: este un circuit utilizat atât de northbridge cât și de southbridge. Viteza de bus, este
măsurată în megahertzi (MHz). Începând cu anii 2000, magistrala Frond Side Bus a fos înlocuită
cu HyperTransport în procesoarele AMD, iar Intel utilizează QuickPath Interconnect sau Direct
Media Interface.
4) Cipul BIOS și UEFI: La pornire, placa de bază trebuie să știe ce dispozitive sunt conectate.
Pentru a îndeplini această sarcină, placa are un firmware numit inițial BIOS apoi UEFI. Ambele
sunt cuprinse într-un chip de memorie ROM (EEPROM sau EPROM) sudate pe placa de bază.
Microprocesorul lansează acest cod automat atunci când se pornește calculatorul.
 Cip-ul BIOS (Basic Input/Output System), controlează majoritatea funcțiilor de bază ale
calculatorului și efectuează o auto-testare de fiecare dată când se pornește computerul. Unele
sisteme conțin dual BIOS, care prevede o copie de rezerva în cazul în care unul eșuează sau în caz
de eroare în timpul actualizării.
 UEFI (Unified Extensible Firmware Interface), este noul tip de BIOS adoptat din anii 2000.
UEFI oferă câteva avantaje față de BIOS: funcționalități în rețea, interfață grafică de înaltă
rezoluție, gestionare integrată a mai multor instalări de sistem de operare, suportă până la 128
de partiții, HDD de 2 TB, calculatorul pornește mult mai rapid, securitate mai bună.
5) Cip-ul CMOS: este un cip inclus în southbridge și care păstrează setările BIOS-ului (ordinea
de pornire, modificări în BIOS); este alimentat de bateria CMOS. Bateria pentru CMOS: este
bateria care alimentează CMOS pentru a păstra setările atunci când calculatorul este oprit.
6) Sloturile de expansiune: aici se montează componentele hardware, în special plăcile de
expansiune. Principalele sloturi prezente pe o placă de bază modernă sunt: DIMM (Dual In-Line
Memory Module), PCI (Peripheral Component Interconnect) și PCI-Express (PCI-e) (Peripheral
Component Interconnect Express).
 Sloturile DIMM: în acestea se instalează modulele RAM pentru memoria sistemului.
Acestea se găsesc în general în apropierea soclului procesorului și sunt orientate perpendicular cu
sloturile PCI-Express. Există mai multe tipuri și generații de RAM, fiecare compatibil cu DIMM-
urile specifice generației respective: DDR SDRAM cu 168 pin, DDR RAM cu 184 pin, DDR2 și
DDR3 fiecare cu 240 pin, respectiv DDR4 RAM cu 288 pin. Pe plăcile de bază moderne sloturile
DIMM sunt prezente în perechi și au coduri colorate pentru a diferenția canalele singulare de cele
duale, triple sau cvadruple, prin care modulele de memorie să comunice prin mai multe canale
simultan pentru a accesa o bancă de memorie combinată. Acest regim de lucru al memoriei RAM
poartă denumirea de arhitectură multi-channel. Instalarea plăcuțelor de memorie identice în sloturile
de memorie cu canale duale, triple sau cvadruple oferă performanțe îmbunătățite.
 Sloturile PCI/PCI-e: Sloturile PCI și PCI-e sunt interfețe fizice în care sunt introduse plăcile
de expansiune dedicate precum: placă video, placă audio, placă de rețea, TV Tuner, etc. Plăcile de
bază moderne folosesc preponderent versiunea avansată și anume PCI-e (PCI Express), acesta fiind
proiectat să înlocuiască versiunile precedente cum ar fi PCI, PCI-X și AGP. Sloturile PCI-e vin în
dimensiuni și performnțe standardizate de la x1 (o singură banda pe magistrală) până la x16 (16
benzi pe magistrală). Plăcile debază moderne dispun de cel puțin un slot PCIe x16, pentru a putea
instala o placă grafică dedicată. Sloturile PCI Express mai mici, cum ar fi x1, x4, x8 sunt de obicei
utilizate pentru plăcile audio, rețea, sau unități de stocare SSD (NVM Express). Portul PCI-Express
se află puțin mai în spate față de celelalte porturi PCI.
 Slotul AGP (Accelerated Graphics Port): a fost slotul vechi dedicat pentru plăcile video. Nu
se mai fabrică plăci de bază cu slot AGP.
7) Conectori și porturi: asigură transferul de date, conectarea perifericelor sau alimentarea cu
energie a componentelor.
  Conectori SATA: permit conectarea unui hard disk sau unitate optică la placa de bază
printr-un cablu SATA prin care se realizează transferul de date;
 Conectori IDE/PATA: sunt conectorii pentru dispozitivele cu cablu IDE (hard disk,
CD/DVD-ROM, floppy, etc.);
 Conectorul pentru sursa de alimentare: este conectorul unde este introdusă mufa sursei de
alimentare;
 Conectorul de alimentare de 12v pentru procesor: este o mufă specială de alimentare pentru
procesor. Aceștia sunt responsabili pentru alimentarea plăcii de bază cu energie electrică prin
circuitele de alimentare. Cablurile de alimentare ce se conecteză pe placa de bază se termină în
conectori standardizați ATX și asigură o conexiune sigură repectiv flux consistent;
 Portul paralel - este portul pentru conectarea dispozitivelor cu mufă paralel (imprimantă);
înlocuit cu portul serial;
 Porturile USB (Universal Serial Bus) - sunt sloturile pentru periferice USB (mouse,
tastatură, cameră video etc);
 Porturile PS/2 - pentru conectarea tastatură și mouse;
 Portul video integrat - pentru conectarea unui monitor;
 Portul plăcii audio integrate - pentru conectarea echipamentelor audio externe;
 Portul ethernet - pentru conectarea calculatorului la rețeaua de internet prin cablu.
Pe lângă componentele de bază , plăcile de bază pot avea integrate pe ele și Componente
opționale, cum ar fi:
 placă de sunet;
 placă de rețea;
 placă video.
În mod normal aceasta este o soluție comodă și ieftină. Pentru o funcționalitate de bună
calitate și viteză se folosesc însă plăci/cartele separate, care se conectează la placa de bază.
Plăcile de bază sunt foarte diversificate. Ecrucial să știi că nu orice processor sau orice tip de
memorie se potrivește. Sunt cunosctute următoarele tipuri de plăci de bază:
1) După tipul de socket al procesorului suportat, plăcile de bază pot fi categorizate astfel:
a) Plăci de bază pe platforma Intel;
b) Plăci de bază pe socket 775;
c) Plăci de bază pe socket 1150;
d) Plăci de bază pe socket 1151;
e) Plăci de bază pe socket 1155;
f) Plăci de bază pe socket 1156;
g) Plăci de bază pe socket 1366;
h) Plăci de bază pe socket 2011;
 i) Plăci de bază pe socket 2011 v3;
j) Plăci de bază pe socket 2066;
k) Plăci de bază pe platforma AMD;
l) Plăci de bază pe socket AM2;
m) Plăci de bază pe socket AM3;
n) Plăci de bază pe socket AM3+;
o) Plăci de bază pe socket FM1;
p) Plăci de bază pe socket FM2;
q) Plăci de bază pe socket FM2+.
De asemenea, plăcile de bază sunt construite dupa mai multe formate de fabricatie, precum
ATX, mATX, miniATX, BTX, DTX, LPX, etc. Acestea sunt pentru diferite medii: birouri, banci,
dar si pentru home useri. Cele mai folosite sunt cele ATX si mATX. Pentru calculatoarele cu
procesoare puternice se recomandă plăci de bază ATX.
Diferențele dintre ATX și mATX sunt la porturile de conectare, la sloturile PCI Express,
conexiuni SLI/ Crossfire și chiar la calitatea componentelor folosite. Sloturile de memorie RAM la
formatul mATX sunt maxim 2, pe cînd cele de pe placile de baza ATX sunt 4 sau chiar mai multe.
Pentru ca să putem alege un calculator personal trebuie să urmăm mai mulți pași. Astfel,
după ce s-a ales procesorul, trebuie sa ne gândim la o placa de baza compatibila. Atât Intel, cât și
AMD au socket („prize”) diferite pentru procesoarele lor. Asa ca producătorii de placi de baza
trebuie sa realizeze modele compatibile pentru ei. In momentul de fata avem următoarele socket-uri
pe piață:
1) Socket Intel;
2) Socket AMD.
La momentul de față cele mai noi plăci de bază sunt pe socket AM3+, respectiv 1151V2.
Mai există la Intel, pentru cei care doresc să își realizeze un calculator puternic, pentru editare
video, pentru randari, LGA 2011. Acesta este mult mai scump, nu este destinat pentru home useri,
ci mai degrabă pentru cei avansați în domeniu, pentru cei care chiar câștigă bani din asa ceva.
Pentru aceștia, momentan, s-a lansat DDR4, care îi ajută foarte mult la procesarea informației.
Este evident că dacă vom dori să alegem un procesor Intel, ne va trebui un procesor care să
fie suportat de placa de bază. Pentru acest lucru vom verifica pe site-ul producătorului plăcii de
bază dacă procesorul pe care îl dorim se află în lista de procesoare. Acolo vedem dacă procesorul
este suportat, dacă BIOS-ul are nevoie de update, dacă memoria RAM pe care urmeaza să o alegem
este suportată de producătorul plăcii de bază.
Pe piață avem o diversitate foarte mare de modele de plăci de bază ca și la producătorii de
plăci video, avem mai mulți concurenți, mai multe firme care realizează astfel de plăci de bază.
La noi pe piață cei mai importanți sunt:
  Gigabyte;
 ASUS;
 AsRock;
 MSI.
Cele mai multe plăci de bază de pe la noi sunt dotate cu porturi SATA. Cele ieftine au două
porturi SATA 3, cele mai scumpe au mai multe porturi, iar cele noi au început să aibă porturi SATA
EXPRESS. Această tehnologie a fost dezvoltată de curând, nu este atât de fiabilă(cel puțin
momentan) pentru că lucrează la un voltaj mai mare, iar pe ea vom conecta SSD-urile în viitor. De
cele mai multe ori plăcile de bază mATX au foarte puține sloturi de conectare, unele au 2, altele 4,
astfel este greu de adăugat un hard nou sau un DVD RW.
Actualmente pe piață sunt plăci de bază cu 2 sau 4 sloturi de RAM. Întâlnim la modelele
mATX două sloturi pentru adăugarea memoriei RAM, iar la cele ATX - 4 sau mai multe.
În concluzie pot afirma cu certitudine că pentru procurarea unui calculator personal trebuie
analizată cu atenție placa de bază. Deci, trebuie să se atragă atenția la tipul plăcii de bază și la
caracteristicile acesteia.