CURS 1

Structura unui calculator secvential EI = Echipamente Input EO = Echipamente Output M = Unitate Memorie ---> = Flux de Stari -> = Flux de Date ALU = Unitate centrala de baza UC = Unitate de Comanda

Echipamentele de intrare (mouse,tastatura,camera video,scaner) covertesc informatia dintr-un format accesibil uman intr-un format intern accesibil calculatorului. Echipamentele de iesire convertesc informatia dintr-un format binar intr-un format accesibil uman.Unitatea aritmetico-logica efectueaza toate operatiile aritmetice si logice in cadrul proceselor dintr-un calculator.Unitatea de comanda controleaza starea tuturor echipamentelor din sistem si asigura sincronizarea funtionarii lor.Blocul de memorie dintr-un calculator poate fi impartit in 2 subsisteme : - memorie interna (RAM) - memorie externa (ROM--bios,Hard-Disc,CD-Rom) Memoria externa este reprezentata de diferite medii de stocare magnetice sau optice (dischete,Hard-Disc,CD-Rom,Unitate Magneto-Optica). Unitatea de masura a memoriei este BYTUL sau Octetul. In general un numar N de bytes se poate exprima prin 2^N stari. Byte = Octet = 8 biti 1Kbytes = 2^10 byte = 1024 bytes 1Mbytes = 2^10 Kbytes =2^20 bytes =1048576 bytes 1Gbytes = 2^10Mbytes = 2^20 Kbytes = 2^30 bytes =1.073.741.824 Pentru o usurare a intelegerii limbajului binar sa introdus limbajul Hexazecimal. De exemplu 1111.1111 se poate exprima in hexazecimal prin FF (h) Informatia nenumerica este reprezantata in calculator prin codul ASCII (American Standard Code for Information Interchange). Codul ASCII este o codificare pe 8 bytes a caracterelor utilizate intr-un calculator si cuprinde atit

caracterele alfabetice , numerice (in sensul reprezentarii grafice a numerelor) , ortografice cit si a caracterelor de control (carecatere ce nu sunt afisabile : Shift , Alt , Ctrl sau Strg , Enter). Intr-un calaculator exista 3 tipuri de componente : - Hardware (Mainboard , Ram...etc.) - Software (Programe , Aplicatii..etc.) - Firmware (reprezentat prin software incorporat in hardware ...de exemplu BIOS) Orice calculator este alcatuit dintr-o suita de componente mai mult sau mai putin indispensabile functionarii acestuia care la rindul lor sint influentate de o Frecventa de functionare. Frecventa de functionare este definita ca un numar de tacturi,operatii desfasurate intr-o unitate de timp. Anumite componente mai sint influentate de o Rata de Transfer ce se masoara in numarul de bytes ce sint primiti sau trimisi de respectiva componenta pe secunda (Notat cu BPS adica bytes per second.).

CURS 2
Placa de baza(Mainboard sau Motherboard) La nivelul placii de baza sint integrate toate componentele unui sistem.In general la nivelul placii de baza intilnim conectori , socluri si circuite de adaptare (controlere). Mainboardul permite transferul de informatii intre componente cu ajutorul magistralelor. O magistrala nu este altceva decit o cale de comunicatie prin care pot circula datele in interiorul unui calculator. Dintre magistralele intilnite intr-un calculator avem : - magistrala procesorului - magistrala memoriei - magistrala de adrese - magistrala I/O , extensie. Magistrala Procesorului permite acestuia sa comunice cu restul sistemului furnizind adrese , date si semnale de control.Magistrala este compusa din linii ce permit schimbul de date , adrese si control.Pe o linie se transmite la un moment dat un singur bit. Latimea magistralei procesorului se va exprima in linii de adrese , linii de date si linii de control. In functie de latimea unei magistrale si de frecventa la care lucreaza acea magistrala se poate determina viteza de transfer pe o magistrala.

Viteza de transfer apare sub denumirea de Largime de banda si se exprima in Mb/s. Magistrala memoriei permite transferul de informatie intre memoria RAM si restul sistemului. Functioneaza la frecvente mult mai mici decit magistrala procesorului deoarece chipurile de memorie nu sint capabile sa manipuleze date la fel de repede ca procesorul.
2

Sincronozarea intre aceste frecvente diferite este realizata de un controler de memorie integrat in chipsetul placii de baza. Ca o parte a magistralei memoriei apare si magistrala de adrese. Aceasta magistrala este folosita pentru lucrul cu memoria , ea selectind locatia de memorie la care va avea loc operatia urmatoare.

Latimea magistralei de memorie este legata direct de marimea memoriei pe care procesorul o poate adresa direct. Magistrala de extensie (I/O) se refera la mai multe tipuri de magistrale (ISA,PCI,AGP). Magistralele de extensie permit unitatii centralesa comunice cu cu dispozitivele periferice. Existenta magistralei de extensie face posibila diversificarea configuratiei unui calculator.Fizic la nivelul mainboardului apar conectori diferiti pentru fiecare dintre tipurile de magistrale de extensie existente desi exista configuratii de mainboarduri ce pun la dispozitie un singur conector pentru placi multiextensie (Raiser Card Slot).Principalele tipuri de magistrale de extensie sint : ISA , MCA , EISA , VL-bus , PCI , AGP , AMR/CNR , Pc Card (PCMCIA). Dintre acestea la ora actuala sa renuntat la magistralele MCA , EISA si VL-bus(specifica 486)datorita performatelor slabe comparitiv cu cerintele actuale de performanta iar in viitor se preconizeaza renuntarea si la magistrala ISA desi mai ea mai exista in unele configuratii de mainboard. Magistrala ISA este o arhitectura introdusa cu primul PC dezvoltata in 2 versiuni. O versiune pe 8 biti si una pe 16 biti.Prin standard magistrala functioneaza la 8 Mhz suportind si 11-12 Mhz. Conectorul magistralei este format din 2 sectiuni , o prima sectiune introdusa cu placile pe 8 biti , cea de-a doua sectiune fiind adaugata cu marirea magistralei la 16 biti. In ambele cazuri magistrala are nevoie de 2 pina la 8 perioade de ceas pentru transferul datelor. Magistrala MCA (Micro Chanel Architecture) a fost dezvoltata de IBM odata cu aparitia procesoarelor pe 32 biti. Este incompatibila cu ISA desi functioneaza tot la 8 Mhz. Magistrala EISA a fost sustinuta de cei mai mari producatori cu exceptia IBM si lucreaza tot pe 32 biti la frecventa de 8 Mhz (8.33 Mhz). Magistralele locale ISA , EISA si MCA au in comun vitezele relativ scazute.Odata cu aparitia lui 486 sa incercat marirea vitezei de procesare a datelor prin dezvoltarea magistralelor locale , o magistrala locala fiind legata direct la magistrala procesorului si functionind astfel la viteze mult mai mari. Magistrala PCI a fost dezvoltata ca o magistrala mezanin deoarece ea adauga un alt nivel arhitecturii traditionale prin faptul ca se interpune intre procesor si magistrala I/O traditionala cu ajutorul unor circuite Bridge. Magistrala PCI transfera date la 33 Mhz (suportind frecvente pina la 47-48 Mhz dar cu riscul unor malfuntionari) putind lucra atit pe 32 cit si pe 64 biti. Magistrala AGP este definita mai mult ca un Port .(Accelerated/Advanced Graphic Port) AGP este un port de comunicatie care imbunatateste transferul de date intre procesorul video , memoria sistem si procesorul principal. AGP a fost gindit ca o magistrala la 66 Mhz cu o latime de banda de 64 biti.Au fost dezvoltate ulterior mai multe specificatii vorbindu-se astfel de: - AGP 1X ce utilizeaza numai unul din fronturile semnalului de ceas pe 66 Mhz obtinindu-se o rata de transfer de 266 Mb/s

- AGP 2X utilizeaza ambele fronturi ale semnalului de ceas pe 66 Mhz (2*66Mhz = 133Mhz) ajungind la o viteza maxim teoretica de 512 Mb/s - AGP 4X functioneaza la 4*66Mhz = 266 Mhz si are o rata de transfer maxim teoretic de 800 Mb/s -AGP 8X este inca in stadiul de dezvoltare. Datorita modificarilor aduse magistralei AGP exista incompatibilitati intre diferitele tipuri de AGP datorate in mare parte tensiunii diferite de functionare (AGP 4X functioneaza la 1.5 V iar AGP 2X la 3.3 V). Magistrala AMR/CNR a fost dezvoltata in ideea simplificarii comunicatiilor si consta mai exact dintr-un winmodem integrat in mainboard.(AMR sustinut de AMD iar CNR sustinut de Intel) Principalul dezavantaj al acestei magistrale este faptul ca placa de extensie atasata este folosita doar ca conector ea neavind chipset special ca in cazul altor placi de extensie si folosind astfel resursele sistemului pentru a-si desfasura activitatea. Magistrala PC Card (PCMCIA) .Aici se poate vorbi de standardele PCMCIA care au fost dezvoltate in mai multe etape pentru a permite upgradeuri si schimbarea rapida a configuratiei unui laptop.In general cardurile PCMCIA sint folosite pentru placi de retea , modemuri dar si pentru alte dispozitive cum ar fi imprimante , scanere , USB si chiar Floppy Discuri portabile. Diversele standarde difera atit prin parametrii de functionare cit si prin dimensiuni fizice. O formula de calcul a ratei de transfer : ex pt ISA - 8Mhz(frecv. de lucru) / 2 (perioade de ceas) * 16 Biti (latimea magistralei) / 8 biti (conversie din biti in bytes) = 8 Mb/s !!!!! Pt PCI - 33 Mhz / 1 per.de ceas * 32 biti mag. / 8 = 132 Mb/s Pt AGP 2X - 133Mhz /1 *64/8 =1064Mb/s (sau 133*32/8 = 532 Mb/s). Sursa de alimentare a unui calculator In functie de tipul si dimensiunea mainboardului intr-un calculator se utilizeaza surse de alimentare AT si ATX . Sursa AT furnizeaza tensiuni de +5V , +12V , -5V , -12V direct la mainboard sau la unitatile de stocare masiva a datelor. Reglajul unei surse este efectuat astfel incit sa se obtina cit mai exact +5V celelalte tensiuni derivind din aceasta valoare.Pe linga semnalele utile la o sursa AT se utilizeaza si semnalul PG (Power Good) ce este furnizat de sursa si indica mainboardului ca tensiunile sint corecte.Daca acest semnal este in 0 logic mainboardul nu porneste iar daca este in 1 logic el porneste.Intr-o functionare normala PG este in 1 logic si apare cu o mica intirziere fata de tensiunile de iesire.

Conectorul de alimentare in cadrul sursei AT este format din 2 blocuri , fiecare cu cite 6 linii de semnal.

Blocurile se conecteaza pe mainboard respectind cheile de pe mufe cit si de pe conectorul mainboardului si intotdeauna cu mufele pozitionate cu GND(ground) la GND ( negru la negru). Comutatorul sursei AT este de tip On/Off si este legat direct de sursa fiind posibila pornirea sursei si fara a conecta sursa la mainboard. Sursa ATX introduce un nou conector cu 20 linii de semnal aranjate in 2 rinduri de pini , fata de o sursa AT furnizind si tensiunea de 3.3 V . In plus sursa ATX contine si o sursa de mica putere ce furnizeaza intotdeauna o tensiune de stand-by de +5V

Butonul frontal al unei carcase ATX este un push button fiind conectat la mainboard si nu la sursa ca in cazul sursei AT .Acesta valideaza intrarea in functiune a sursei prin linia de semnal PC ON . Oprirea sursei de putere se poate face soft de la o comanda shut down sau din alte evenimente. Datorita echipamentelor moderne la ora actuala sursa de putere trebuie sa furnizeze un minim de 235W in cazul unei surse ATX aceasta fiind si motivul pentru care sursele AT au tendinta de a disparea de pe piata.Majoritatea surselor ATX actuale au o putere situata intre 235 - 300 W iar in viitor se preconizeaza cresterea puterii pina la 400 W si mai mult.

CURS 3
Chipsetul placii de baza Este un set integrat de cipuri care realizeaza functiile vitale ale unui calculator.Aceste functii implementate la un moment dat printr-un numar mare de circuite disctincte au fost reunite astazi in 2 punti (chipuri) : - Northbridge
5

- Southbridge Un chipset cuprinde : -controlerul de memorie -controlerul de magistrala -controlerul de intreruperi -controlerul DMA (Direct Memory Acces) In plus la nivelul chipsetului sint reunite controlerele pentru dispozitive I/O : -controler pentru tastaura -controler pentru mouse PS/2 -adaptoare IDE -adaptorul pentru Floppy Disc Chipsetul mai contine si RTC definit prin Real Time Clock. Fiecare bit de informatie care este stocat in memorie sau este trimis catre orice dispozitiv de I/O trece la un moment dat prin chipset.Chipsetul unei placi de baza dicteaza intr-un fel configuratia ce poate fi dezvoltata cu acea placa de baza , adica stabileste gama de procesoare utilizate , tipul si cantitatea de memorie maxim utilizabila si dicteaza toate facilitatile de care poate beneficia sistemul. Un set model de chipseturi poate fi impartit in 3 blocuri distincte : - controlerul de memorie - Bufferul de date - puntea PCI to ISA Controlerul de memorie asigura comanda busului magistralei pentru transferul de date intre procesor , memoria cache , memoria principala si busul PCI. Bufferul de date serveste ca o memorie tampon intre busul procesorului si magistrala PCI,adica atunci cind procesorul scrie in memorie sau acceseaza direct o componenta PCI , bufferul elimina timpii de asteptare sau face ca acestia sa fie cit mai mici. Puntea PCI to ISA asigura legatura intre magistrala PCI si magistrala ISA.La nivelul puntii sint montate toate functiile de I/O (controler DMA , controler de intreruperi , timerul sistemului etc.) In chipul identificat prin Northbridge este integrat controlerul de memorie si toate controlerele care functioneaza la frecvente mari. Chipul Southbridge are o frecventa de lucru scazuta aici intilnind puntea PCI to ISA si bufferul de date. Dintre producatorii de chipseturi cei mai renumiti sint : Intel : -439 VX Pentium 1 -430 TX Pentium 1 -440 EX Pentium II -440 LX Pentium II -440 ZX Pentium II -440 BX Pentium II -I 810 Pentium II -III (o nereusita datorata lipsei portului AGP) -I 815 Pentium II-III (bazat pe chipsetul I 810 aduce si suportul AGP) -I 840 Pentium 4 -I 850 Pentium 4 (suporta Rambus RAM) -I 845 Pentium 4 ( introduce suport pentru SDRAM si DDR RAM) AMD : -AMD 640 -AMD 645 -AMD 760 -AMD 765

(pentru Athlon si Duron) (pentru Athlon si Duron)

6

SiS ALi VIA

-735(un chipset remarcat in ultima vreme datorita suportului DDR RAM si SDRAM) - Alladin -Magic 3 ( o incercare de revenire pe piata ) cu toata gama de chipseturi destinate atit procesoarelor Intel cit mai ales celor AMD.

La nivelul placii de baza apare integrat ROM BIOS-ul format dintr-o serie de programe inscrise in memoria ROM de pe placa de baza. Principalele functii ale BIOS-ului sint : -autotestarea sistemului la punerea sub tensiune prin executia rutinei POST (PowerOnSelfTest) In cadrul acestei rutine sint testate placa de baza , memoria , controlerele de disc , adaptorul video , tastatura si alte componente ale sistemului.Testele efectuate nu sint sofisticate dar pot depista erori fatale biosul generind in cazul acestor erori mesaje de eroare scrise sau bipuri sonore . In cazul functionarii corecte rezultatele testului POST sint afisate sub forma unui tabel. -o alta functie efectuata de BIOS este reprezentata de programul SETUP .Acesta permite configurarea sistemului daca este cerut de utilizator. In cadrul programului SETUP se pot stabili parametrii vitali ai sistemului ce vor fi salvati in cadrul unei memorii de mici dimensiuni si cu consum redus de energie realizat in tehnologie CMOS. -a treia funtie a BIOS-ului consta in cautarea si incarcarea in memorie a sistemului de operare , rutina ce poarta denumirea de Bootstrap Loader.Daca sistemul de operare este gasit acesta este incarcat in memoria RAM si i se preda controlul. -a patra funtie a BIOS-ului consta in asigurarea de catre acesta a unor programe standard pentru controlul componentelor hardware ale sistemului.Orice program al utilizatorului poate accesa cu usurinta un dispozitiv din sistem prin apelarea unui modul program existent in BIOS. Sistemele de operare gen Windows au renuntat in mare masura la funtiile BIOS utilizind drivere proprii pentru comunicarea si pentru lucrul cu o anumita componenta. Un DRIVER apare ca un cod (program) executabil ce realizeaza o interfata intre sistemul de operare si componentele hardware. Un driver este caracteristic unui model de componenta si este scris special pentru un anumit tip de sistem de operare.In absenta unui driver caracteristic Windows poate folosi o serie de driveri standard care insa nu vor exploata performantele unei componente.(Windows-ul mai prezinta niste driveri virtuali denumiti si *.VXD care folosesc unor programe ce apeleaza direct BIOS-ul .VXD-urile se interpun intre aceste programe si driverii caracteristici realizind o punte intre acestea.) Ca producatori de programe BIOS se remarca : AMI , AWARD , Phoenix cit si marii producatori de sisteme ce isi integreaza programele BIOS proprii (IBM , Compaq , Dell, etc.) Codul BIOS este integrat in memorii ROM ce pot fi de tipuri diferite: ROM masca -(este scris special si nu poate fi rescris) PROM - este programabil cu raze ultraviolete EPROM - este programabil electronic EEPROM -poate fi sters la o tensiune de 22-24 V si programat electronic Flash ROM -poate fi scris si sters prin soft. * Flash ROM este ultimul tip de BIOS si are o sectiune din Flash ROM ce nu poate fi stearsa pentru a putea fi scris si rescris de mai multe ori fara pericol. Memoria CMOS are o capacitate de ordinul bitilor de la 64 -256 biti si stocheaza codificat parametrii stabiliti cu ajutorul programului Setup.Memoria este alimentata de un acumulator sau o baterie long-life modelul cel mai utilizat fiind CR2032 care asigura o tensiune de 3,3V atit la CMOS cit si circuitului de timp real (RTC).Procesorul sistem apeleaza timpul inscris in CMOS de circuitul de ceas de 18 ori pe secunda prin intermediul unei intreruperi de timer.Atunci cind bateria este epuizata sau alimentarea memoriei a fost scurtcircuitata aceasta isi va pierde
7

continutul , la pornirea sistemului afisind un mesaj de eroare "Check Sum Error" iar sistemul va funtiona cu parametrii BIOS default scrisi in ROM.

Procesoare x86 Primul PC a fost cel introdus pe piata de IBM sub denumirea de IBMxt si avea un procesor Intel I8088 care lucra la frecventa de 4,7 Mhz si lucra intern pe 16 biti si extern pe 8 biti.Intel dezvoltase deja la acea data procesorul I8086 care lucra si intern si extern pe 16 biti de unde numele de x86.Procesorul era secondat de un coprocesor matematic (FPU) , coprocesor ce aparea ca un chip diferit pe placa de baza.El extindesetul de instructiuni ale procesorului realizind calcule cu numere reale (Floating Point Unit). Microprocesorul 286 a fost dezvoltat intr-o capsula cu 68 de pini cu 24 linii de adresa si 16 linii de date fiind un procesor pe 16 biti atit intern cit si extern si lucrind la frecvente de la 6-20 Mhz. Microprocesorul 386 a aparut in 1985 si era un procesor integral pe 32 biti construit in tehnologie CMOS de 1,2 m.Tehnologia exprimata in micrometri se refera la distanta minima dintre 2 componente aflate in aceeasi capsula.Procesorul se gasea instalat pe un soclu si lucra in 3 moduri diferite:. Modul Real unde se anuleaza complet masina 8086 Modul Protejat in care procesorul poate comuta de la o emulare a procesorului 286 la procesorul 386. Modul Virtual in care lucra efectiv ca un 8086. 386 a permis pentru prima data dezvoltarea multitaskingului ceeace a dus la dezvoltarea sistemelor gen Windows.386 a fost disponibil la frecvente de la 12-50 Mhz cele mai raspindite modele fiind la 33 Mhz.Tot pentru prima data s-a folosit tensiunea de 3,3V in alimentarea procesorului. Microprocesorul 486 Pastreaza aceeasi functionare cu 386 in schimb introduce coprocesorul matematic in aceeasi capsula cu procesorul si foloseste pentru prima data memoria cache integrata in capsula procesorului.A fost integrat in soclu numit soket (PGA).486 era prevazut cu o memorie cache integrata de 8 Kb si putea folosi memoria cache level 2 de pina la 512 Kb .486 lucra la frecvente intre 25 si 165 Mhz . Ambele tipuri de memorie puteau fi activate si dezactivate din cadrul programului setup al BIOS-ului . Conceptul de memorie cache foloseste 2 caracteristici importante ale executie programelor: In primul rind programele tind sa utilizeze datele si instructiunile situate unele linga altele. In al doilea rind tind sa utilizeze in mod repetat aceleasi blocuri de coduri. Astfel sint pastrate intr-o memorie rapida datele ce urmeaza sau se presupune ca vor fi utilizate.Aceasta memorie este umpluta periodic cu date din memoria sistemului RAM mult mai lenta.Raportul dintre numarul de cazuri in care informatia cautata se gaseste in memoria cache si cel in care nu se gaseste este de circa 95 % !!! ( ceeace a dus in prezent la integrarea in toate procesoarelor a memoriei cache din ce in ce mai mare si mai rapida). Memoria cache level 2 (L2 cache) are in general o capacitate mai mare fiind folosita ca o memorie tampon intre RAM si L1 cache. Procesorul Pentium a aparut in 1993 fiind dezvoltat in tehnologie biCMOS . Procesorul Pentium a realizat un salt de la tehnologia de 0,8 - 0,6 m la tehnologia de 0,35 m. Tensiunea la care era alimentat a fost initial de 3,3V apoi a aparut la unele modele o tensiune duala cu un anumit nivel pentru nucleul procesorului (mai mic) si cu nivelul de 3,3V pentru magistrala externa.Cele mai multe modele Pentium au fost dezvoltate pe soket (soket 7).Ca frecvente pentru FSB procesoarele Pentium foloseau 60 sau 66 Mhz.Pentru prima data procesorul
8

CURS 4

introducea o tehnologie superscalara integrind 2 unitati ALU (aritmetico-logice) capabile sa lucreze in paralel si sa poata procesa 2 instructiuni in acelasi timp.Tehnologia superscalara se bazeaza pe conceptul de pipeline ce a fost pastrat si la procesoarele actuale. Cele 2 magistrale pipeline ale procesorului fiecare pe 32 biti transformau procesorul Pentium intr-un procesor pe 64 biti intern ceeace a impus si folosirea altor tipuri de memorie capabila sa asigure procesorului 64 biti largime de banda (2*SIMM-la 32 bit fiecare sau 1*DIMM-la 64 bit).Pentium a fost initial dezvoltat in variante pina la 200Mhz apoi nucleul procesorului a fost modificat , setul sau de instructiuni fiind imbogatit cu inca 54 de instructiuni MMX orientate spre aplicatii multimedia.MMX a fost aplicat procesoarelor cu frecvente de 166 , 200 si 233 Mhz. Procesorul Pentium-Pro a continuat dezvoltarea paralelismului prin suport pipeline,a scazut tensiunea de alimentare la 2,6V si a integrat cache-ul L2 de 256 sau 512Kb de pe mainboard in aceeasi capsula cu procesorul.Versiunea Pentium Pro MMX a fost dezvoltat cu numele de cod Klamath si comercializat ca Pentium II . Procesorul Pentium II dispunea de cache L1 impartit in 2 blocuri de cite 16Kb respectiv 16Kb cod si 16Kb pentru date si cache L2 in versiuni de la 512Kb la 1Mb.Frecventele de lucru erau 233 , 266 ,300Mhz. O alta varianta de Pentium II sa numit Deschutes si in principal a marit frecventa de lucru pina la 450 Mhz. Odata cu Pentium II , Intel a introdus o noua tehnologie de conectare pe slot 1(slot one SEPP). Pe aceeasi placa de circuit erau integrate capsula propriu-zisa a procesorului cit si memoria cache L2.Datorita dificultatii de proiectare a placilor de baza cu slot 1 , Intel a revenit la dezvoltarea procesoarelor pe soket dezvoltind soket 370 PPGA.Au existat chiar si adaptoare de la slot 1 la PPGA si invers. Variante ieftine ale procesoarelor Pentium II au fost Celeron si Mendocino .Ele au fost gindite pentru piata low-end fiind procesoare cu performante limitate. Astfel prima varianta de Celeron era de fapt un Pentium II la care se renuntase la cache L2 iar Mendocino avea un cache L2 de numai 128 Kb. Procesoarele Pentium II lucrau la o frecventa FSB de 100 Mhz iar variantele Celeron si Mendocino la 66Mhz. Procesoarele Celeron si Mendocino au fost printre primele procesoare care s-au pretat la un overclocking obtinut prin supraaccelerarea FSB-ului de la 66 pina la 100 Mhz. Procesorul Pentium II Xeon a fost dezvoltat intr-un nou cartus numit slot 2 si putea lucra cu memorie cache L2 de pina la 2Mb fiind conceput in general pentru echipare serverelor si a statiilor de lucru. Procesoarele Cyrix si AMD Incepind cu Pentium firme gen Cyrix si AMD sau vazut fortate sa dezvolte modele proprii de procesoare competitive.Astfel AMD a dezvoltat o familie de procesoare notata K5 care prezenta capabilitati Pentium Pro dar care nu sa impus pe piata. Astfel AMD a incercat sa exploateze dificultatile pe care Pentium le avea cu softul pe 16 biti si a lansat seria K6 de procesoare pe care le-a testat impreuna cu Microsoft si le-a comercializat cu emblema " Designed for Windows'95". Ca replica pentru extensia MMX a celor de la Intel ,AMD a dezvoltat pentru procesoarele sale tehnologia 3DNow! reprezentata de un set de instructiuni orientate spre grafica tridimensionala. Procesoarele K6 au fost dezvoltate in soket 7 functionind initial cu frecventa de FSB de 66Mhz iar apoi folosind si 100Mhz FSB pentru frecvente de lucru de 400 Mhz. Variantele K6-2 contineau si setul de instructiuni 3DNow! si mareau frecventa de lucru pina la 500 Mhz. Varianta imbunatatita de K6-2 sa numit K6-3 si dispunea de un cache L2 de 256Kb. Procesoarele Cyrix au incercat pentru prima data marirea FSB-ului pe placile de baza soket7
9

crescind frecventa de la 66 la 75 Mhz.Toate variantele Cyrix din clasa 6x86 desi lucrau la frecvente mai mari au fost prezentate prin frecventa Pentium echivalenta (asa numitul PRPentium Rate).

(Continuare Procesoare) Procesorul Pentium III dezvoltat de Intel a aparut initial ca lucrind la 100 Mhz FSB fiind dezvoltat sub numele de cod Katmai si avind la dispozitie cache L2 de 512 Kb si un suport MMX.Primele modele au aparut pe Slot1 dar au fost si variante pe soket 370. A doua varianta Pentium III denumita Coppermine a fost dezvoltat numai in varianta FC-PGA lucrind cu un FSB de 133 Mhz si avind la dispozitie cache L2 de 256 Kb numai ca acest cache este acum integrat in aceeasi pastila cu procesorul.In plus Coppermine extinde setul de instructiuni cu inca 70 reunite sub denumirea SSE. Pentru a face deosebirea intre procesoarele Pentium III Katmai si Coppermine sa recurs la o codificare a numelui.Astfel pentru procesoarele cu 133 Mhz FSB se foloseste pentru notatii litera B iar pentru diferentierea intre procesoarele cu 256 Kb cache L2 se foloseste litera E. In acest timp AMD a dezvoltat a 7-a generatie de procesoare introducind pe piata Athlon si Duron. Athlon dezvoltat initial pe o varianta noua de slot ( slot A) incompatibila cu slot 1 lucra cu FSB de 100 Mhz dar folosea in acelasi timp ambele fronturi ale semnalului de ceas ducind la o viteza interna pentru procesor a FSB-ului de 200 Mhz. Varianta ieftina a procesorului Athlon sa numit Duron si dispune de cache L1 de 128 Kb la fel ca Athlon dar difera de acesta prin folosirea cache-ului L2 de numai 64 Kb ceeace duce la o scadere drastica de performanta fata de Athlon si Pentium-ul III de la Intel.Aceste procesoare au fost dezvoltate ca raspuns al AMD-ului in fata procesoarelor Celeron , fiind destinate pentru piata low-end.Duron a aparut initial in varianta soket introducind soket A , soclu ce e fost preluat ulterior si de Athlon. Primul procesor pe varianta soket A a fost dezvoltat sub numele Thunderbird.Initial tehnologia a fost de 0,18 m astazi realizinduse trecerea la 0,13 m. AMD odata cu lansarea Athlon si Duron a avut unele dificultati in a impune procesorul pe piata dominata la acea ora de Pentium III dar a reusit datorita in mare parte chipseturilor VIA incepind cu modelele KX133 si KT133. Primele procesoare dovedeau incompatibilitati in diferite sisteme si la lucrul cu anumite componente , incompatibilitati datorate consumului mare de putere si numarului foarte mare de componente integrate ce duce la o emisie calorica foarte ridicata la aceste modele. Procesorul Pentium 4 extinde arhitectura de la 32 la 64 biti pastrind insa compatibilitatea cu versiunile anterioare.Pentium 4 a fost dezvoltat initial pe soket 423 lucrind cu memorii RIMM produse de firma Rambus ( firma cu care Intel semnase un contract de exclusivitate in privinta desfacerii pe piata a procesoarelor Pentium 4 echipate cu Rambus RAM);module de memorie ce pot lucra la 800 Mhz.La inceput sistemele Pentium 4 erau foarte costisitoare datorita in mare parte pretului mare al memoriei RIMM iar acest lucru a dus la anumite dificultati in a impune pe piata noua arhitectura.In momentul cind Intel a renuntat la parteneriatul cu Rambus a fost dezvoltat imediat o noua varianta de Pentium 4 pe soket 478 si lucrind cu un FSB de 400 Mhz la fel ca primele versiuni dar care suporta si module de memorii SD-RAM si DDR-RAM. Procesoarele Pentium 4 sint astazi primele modele de procesoare ce depasesc bariera de 2 Ghz
10

CURS 5

ajung in prezent pina la frecventa de 2,2 Ghz.

Curs 6
Programul SETUP al BIOS-ului Poate fi accesat la pornirea sistemului printr-o combinatie de taste dependenta de tipul BIOSului.Principalele firme producatoare de programe BIOS sint :AWARD , AMI , Phoenix. Award --- Del Ami --- Del, Esc ,F1 Phoenix --- Ctrl + F1, Ctrl +Alt +S , Ctrl + Alt + Ins In general un astfel de program pune la dispozitie o serie de optiuni grupate in clase generaleDupa modificari acestea pot fi salvate in CMOS sau in cazul unor greseli de configurare se pot incarca in aceasta memorie setari standard disponibile prin optiuni de genul Load BIOS Defaults si Load Setup Defaults.Accesul la calculator si la programul setup al biosului poate fi restrictionat cu o parola .Cele mai multe variante pun la dispozitie 2 nivele de protectie permitind stabilirea a 2 parole (supervisor si user).Cu parola user se poate folosi sistemul dar in cadrul BIOS setup nu este disponibila decit optiunea de schimbare a parolei.Cu supervisor password se poate accesa atit sistemul cit si setup-ul BIOS.Parola poate fi ceruta fie la incarcarea sistemului fie la accesarea programului setup.Se poate decide acest lucru folosind Security Option cu valorile posibile Setup si System.Security Option apare in cadrul meniului BIOS Feature Setup. (metode prin care biosul poate fi resetat : master password 589589 pt award comenzile DOS C:\>debug .O 70 17 .O 71 17 .Q ) Configurarea si Optimizarea BIOS-ului Meniul Standard CMOS Setup ofera informatii referitoare la data , ora , unitatii de harddisc(HDD) , unitati de floppy-disc(FDC) instalate si adaptorul video.In plus stabileste la ce fel de erori intilnite in timpul testului POST sa se opreasca sistemul.Din puntul de vedere al BIOS-ului exista mai multe situatii in ceace priveste HDD-ul.Daca mainboardul este un model inferior HHD-ul se va conecta intr-o placa adaptoare multi I/O care accepta doar 2 unitati HDD configurate Master si Slave.In acest caz capacitatea maxima a HDD-ului poate fi de 528Mb in mod neformatat si 504Mb in mod formatat.Se vorbeste in acest caz de un mod de adresare a HDD-ului NORMAL setabil in Standard CMOS Setup la sectiunea dedicata unitatilor HDD.In general unitatile HDD sint caracterizate prin parametrii C(cilindri)H(capete)S(sectoare) adica CHSspecificati de producator.Exista urmatoarea formula care determina capacitatea HDD-ului: C*H*S*512octeti=capacitatea exprimata in Mb a unitatii. Sistemele de operare mai vechi ca si sistemele BIOS mai vechi nu pot lucra maxim decit cu 1024C*16H*63S*512octeti = 528Mb. BIOS-ul pune la dispozitie 46 de tipuri standard de HDD.Daca unitatea de HDD se regaseste printre acestea atunci este suficient sa se indice tipul unitatii alfel va fi folosit UserType iar parametrii CHS trebuiesc precizati fie manual fie apelind la functiile de autodetectie ale BIOS. Daca placa de baza este prevazuta cu adaptoare IDE (in general 2) atunci primul adaptor se va numi Primary iar cel de al 2-lea Secondary.Pe fiecare adaptor in parte se pot conecta 2 unitati HDD in regim Master-Slave rezultind de aici 4 combinatii posibile Primary Master , Primary Slave , Secondary Master si Secondary Slave.Pentru a putea lucra cu HDD-uri mai mari de
11

528Mb BIOS-ul foloseste mai multe moduri de adresare.Unul din acestea este modul LARGE. In acest caz pentru a nu depasi 1024 Cilindri BIOS-ul pacaleste sistemul de operare impartind numarul de cilindri la 2 si inmultind numarul de capete cu 2 iar in acest caz capacitatea maxima poate fi de 1Gb.Transformare inversa se face de catre programul HDD Service Routine cuprins in BIOS. Odata cu marirea capacitatii HDD a fost introdus un nou mod de adresare denumit LBA(Logical Block Adressing). In acest mod cind parametrii fizici ai discului depasesc 1024 Cilindri atunci se imparte numarul acestora cu un numar real si se inmulteste numarul de capete (H) cu acelasi numar fara ca acest numar sa depaseasca 256 H.In acest caz capacitatea maxima a uni HDD poate fi de 8,4 Gb. Noile sisteme BIOS permit lucrul cu HDD-uri mai mari de 8,4 Gb introducind un mod LBA extins. Meniul BIOS Feature Setup sau Advanced BIOS Setup O prima optiune este -Virus Warning sau Antivirus Protection cu valorile Enable sau Disable. Atunci cind aceasta optiune este setata Enable BIOS-ul va monitoriza accesul la sectorul de Boot al HDD-ului in vederea protejarii de virusi ce pot infecta acest sector.Aceasta optiune trebuie setat Disable atunci cind se procedeaza la instalarea sistemului de operare deoarece majoritatea sistemelor de operare (inclusiv Windows) fac anumite modificari in sectorul de boot ce pot intrerpretate de BIOS ca virusi. O alta optiune este -CPU Internal Cache (L1 cache) cu valorile Enable sau Disable , activeaza sau dezactiveaza cache-ul L1 al procesorului. -External Cache (L2 cache) cu valorile Enable sau Disable activeaza sau dezactiveaza cache-ul L2 fie de pe mainboard fie din procesor. -Quick POST cu valorile Enable sau Disable atunci cind este setat pe Enable BIOS-ul scurteaza sau nu efectueaza testarea anumitor componente pentru a reduce timpul bootarii. Boot Sequance precizeaza ordinea unitatilor de stocare ce vor fi accesate in vederea incarcarii sistemului de operare.in unele cazuri aceasta optiune este sparta in 4 optiuni :First Boot Device , Second Boot Device , Third Boot Device si Fourth Boot Device.In ceeace priveste unitatile de HDD ce vor accesate pentri incarcarea sistemului de operare acestea pot fi recunoscute prin C,D,E,F (reprezinta partitia C:\ de pe fiecare drive in parte)si HDD-0,HDD-1,HDD-2,HDD-3. -Swap Floppy Disc determina inversarea literelor asociate unitatilor de discheta daca in sistem apar 2 unitati . -Boot Up Floppy Seek daca este setata Enable atunci in timpul derularii testului POST BIOS-ul acceseaza unitatea Floppy Disc pentru a determina daca este de 40 piste(360Kb) sau de 80 piste (>360Kb). -Boot Up NumLock Status cu valorile On si Off determina starea tastei NumLock la incarcarea sistemului de operare. -Typematic Rate Settings poate fi activata sau dezactivata iar atunci cind este activata BIOS-ul tine cond de urmatoarele 2 optiuni:-Typematic Rate (char/sec) este rata de repetitie a caracterelor -Typematic Delay (ms) seteaza timpul dintre 2 caractere afisate la apasarea continua a unei taste Aceste optiuni sint insa dominate de optiunile sistemului de operare. -Security Option stabileste nivelul unde va fi ceruta parola de acces(sistem sau setup bios) -PCI\VGA Palette Snoop atunci cind este activata schimba paleta de culori VGA daca se foloseste Feature Conector de pe placa video adica daca in sistem este conectat un accelerator grafic sau o placa MPEG la placa video. -Video BIOS Shadow cind este activata copiaza memoria ROM in zona aferenta din RAM adica intre primii 640Kb si 1Mb.Urmeaza o lista de adrese setate deobicei Disable fiind adrese de shadow in care poate fi copiat codul BIOS al unor adaptoare mai vechi(placi de retea,controlere
12

SCSI si floppy-disc). -Run OS/2 >= 64Mb cu optiunile OS/2 si non OS/2 se seteaza in functie de sistemul de operare folosit deoarece sistemele de operare OS/2 lucreaza diferit cu memoria mai mare de 64Mb. -Fast Gate A20 este preferabil sa fie activata linia de adresa A20 fiind folosita pentru accesarea memorie de peste 1Mb.Initial accesul la aceasta memorie se facea cu ajutorul controlerului de tastatura.Astazi chipseturile suporta asa numitul mod Fast prin care se creste viteza de acces la memoria extinsa. -Memory Hole at 15-16Mb se seteaza Enable daca in configuratia sistemului exista o componenta ce necesita 1Mb spatiu de memorie ceeace duce la nefuntionarea corecta a componentei respective.Cind optiunea este activata unele aplicatii raporteaza numai 14 Mb RAM in sistem ce duce la o nefunctionare corecta. Meniul Chipset Feature Setup sau Advanced Chipset Setup Optiunile din cadrul acestui meniu tin in general de tipul chipsetului utilizat.Se stabilesc aici viteza BUS-ului si accesul la memorie precum si modalitatea de lucru a DRAM-ului in unele cazuri a cache-ului extern si se coordoneaza comunicatiile intre bus conventional si bus PCI. Auto Configuration cu valorile Enable si Disable cind este activata lasa la indemina utilizatorului numai anumite optiuni pentru a putea fi modificate.Atunci cind este dezactivata toate optiunile pot fi modificate. -DRAM Timing stabileste valoarea timpului de acces la memorie.Memoriile folosite ca RAM in sistem pot fi clasificate in SIMM si DIMM.Simm-urile lucreaza in tehnologie FPM sau EDO a caror caracteristica principala este timpul de acces de 70ns pentru FPM respectiv 60ns pentru EDO, DRAM Timingul stabilind tocmai aceste valori. -DRAM Read Timing disponibila in general in constructii de genul x-2-2-2 sau x-3-3-3 stabileste timpul pentru citirea in rafala a memoriei (burst). -SDRAM CAS Latecy Time.Valorile posibile sint in general 2 si 3.Aceasta optiune stabileste intirzierea exprimata in cicluri de ceas dupa care o memorie SDRAM este capabila sa furnizeze informatiile dintr-o celula atunci cind se realizeaza o citire. -SDRAM RAS to CAS Delay cu valorile posibile in general 2 si 3 introduce o intirziere intre semnalele RAS si CAS. -DRAM Data Integrity Mode cu valorile posibile ECC,parity,non ECC stabileste modul de verificare a integritatii datelor din memorie.Se stabileste ECC doar daca memoria folosita suporta aceasta corectie. -Sistem BIOS Cacheable.Aceasta optiune este valida doar atunci cind BIOS-ul este copiat in memoria RAM adica atunci cind a fost activata optiunea de shadow.Daca este activata codul BIOS ca trece si prin memoria cache L2.Se recomanda dezactivarea optiunii. -8/16 Bit I/O Recovery Time.Avind in vedere ca PCI este mult mai rapid decit ISA,aceste optiuni introduc niste cicluri de recuperare a datelor de pe magistrala ISA predefinit intre 2 cicluri pe 16 biti sunt introduse 3,5 cicluri aditionale acestea putind fi marite sau micsorate cu ajutorul optiunilor.Valorile posibile NA,8,1,2,3,4,6,7.Se recomanda setarea la valoarea NA si marirea ciclurilor daca anumite componente nu funtioneaza corect. -Delayed Transaction este folosita pentru a introduce o intirziere la transferul datelor de pe ISA pe PCI. -AGP Aperture Size (Mb). Aceasta optiune stabileste dimensiunea aperturii AGP.Apertura este o portiune din memorie dedicata placii grafice.Dimensiunea aperturii se calculeaza in general dupa formula : max AGP memory * 2 + 12Mb adica memoria AGP utilizata este mai putin de jumatate din valoarea aperturii stabilite in BIOS.Aceasta valoare nu reprezinta memoria fizica utilizata ea ocupind doar spatiul de adrese.In general se recomanda stabilirea la valoarea 64 sau 128 Mb.
13

-AGP 2X,4X Mode. Activeaza sau dezactiveaza modurile 2x si 4x pe magistrala AGP. -Spread Spectrum cu valorile E , D , 0,25% , 0,5%.Atunci cind generatorul de tact al placii de baza lucreaza pot apare valori externe sau virfuri care sa duca la aparitia unor interferente electromagnetice.Functia Spread Spectrum cauta sa reduca interferentele electromagnetice prin modularea impulsurilor.In general activind aceasta functie stabilitatea sistemului si performantele pot fi reduse.Unele versiuni BIOS ofera si valoarea Smart Clock care atunci cind este setata aceasta opreste semnalele de sincronizare pe magistrala AGP,PCI si SDRAM atunci cind nu exista activitati pe aceste magistrale.Spread Spectrum trebuie activat doar daca apar interferente la nivelul sistemului.In orice caz daca se activeaza se recomanda valori mici (0,25%) daca nu este disponibil Smart Clock. -Autodetect DIMM/PCI Clk cu valorile Enable sau Disable.Aceasta optiune este similara cu setarea Smart Clock pentru Spread Spectrum adica daca nu exista activitate pe AGP sau in soclurile SDRAM ,BIOS-ul opreste semnalele de sincronizare. -Flash BIOS Protection cu valorile Enable sau Disable protejeaza BIOS-ul pentru accesul neautorizat sau impotriva virusilor.Pentru a realiza un update de BIOS trebuie setata pe Disable. Meniul PnP/PCI Configuration Plug and Play este un standard conform caruia componentele sint prevazute cu registri speciali ce contin identificatori ai componentei si informatii privind resursele necesare functionarii.Pentru a functiona corect atit componentele utilizate cit si BIOS-ul sau sistemul de operare trebuie sa respecte PnP.Daca BIOS-ul este PnP la pornirea sistemului acesta va detecta toate componentele din sistem si le va asocia anumite resurse.Resursele necesare unei componente sint reprezentate de IRQ numbers si DMA chanels. O prima optiune in cadrul meniului poate fi -Auto Configuration cu valorile Enable sau Disable. Atunci cind este activata BIOS-ul va aloca automat IRQ pentru componentele existente.Cind este dezactivata utilizatorul poate specifica daca o anumita resursa este folosita de o componenta PnP sau de o componenta non-PnP.Atunci cind este dezactivata optiunea de Auto Configuration avem la dispozitie o lista de resurse , pentru fiecare avind posibilitatea setarii intre PCI/ISA PnP Configuration si Legacy ISA. -PnP OS Instaled cu valorile yes/no specifica daca sistemul de operare este sau nu PnP.Daca sistemul este PnP va fi lasat sa stabileasca resurse pentru toate componentele. -Reset Configuration Data(Force Update ESCD). ESCD sau Extended Sistem Configuration Data este o dezvoltare a standardului PnP BIOS ce permite retinerea resurselor pentru toate componentele existente.Optiunea implicita este Disable ea trebuind activata doar atunci cind in sistem au fost adaugate componente noi si se doreste realocarea resurselor. -Asign IRQ for VGA. Foarte multe placi grafice nu au nevoie de o anumita intrerupere pentru a functiona , insa noile carduri video necesita IRQ pentru funtionare si atunci aceasta optiune trebuie activata .Neactivarea ei poate duce la performante scazute ale placii video. -Asign IRQ for USB cu valorile Enable sau Disable decide daca controlerul USB va avea sau nu asociata o intrerupere.In mod implicit intreruperea utilizata de USB este IRQ 12. Meniul Integrated Peripherals Pune la dispozitia utilizatorului optiuni de configurare ale componentelor integrate pe placa de baza.Apar optiuni legate de controlerele IDE de genul :Primary IDE si Secondary IDE cu valorile Enable sau Disable.Dezactivind unul dintre controlerele IDE unitatile de disc instalate pe acel controler nu vor funtiona.In plus mai apar optiuni pentru stabilirea modului de lucru la controlerele IDE.In general sint disponibile modurile PIO (Programed Input Output) si UDMA. PIO stabileste viteza de transmisie pe IDE existind 4 moduri diferite dintre care cel mai rapid este PIO mod 4 cu o viteza de transmisie de 16,6Mb/s fiind folosit de HDD-uri modele mai vechi si de unele unitati CD-Rom.
14

Modurile UDMA stabilesc rate de transfer de 33,66 si 100 Mb/s.Tot aici apar optiuni ce permit activarea si dezactivarea controlerului pentru Floppy-Disc. -OnChip FDC Controler activeaza sau dezactiveaza controlul unitatii Floppy-Disc.Daca controlerul este dezactivat si totusi exista unitate Floppy-Disc conectata la el atunci in windows iconul unitatii poate fi afisat eronat.Acest lucru poate fi corectat prin activarea optiunii -Report no FDD for Windows.Tot aici apar optiuni pentru configurarea porturilor de comunicatie avind in general optiuni de genul - Onboard Serial Port 1 si - Onboard Serial Port 2 sau UART 1 si UART 2 (Universal Asincron Receiver Transmiter).Pentru porturile seriale avem optiuni de genul Activate si Dezactivate dar si optiuni ce permit stabilirea resurselor.Aceste resurse sint reprezentate de IRQ 3 si IRQ 4 si de adresele 3F8 si 2F8 (3E8 si 2E8). Portul paralel poate si el fi activat sau dezactivat sau i se pot stabili resursele.In general el foloseste IRQ5 sau IRQ7 si adresele 378H si 278H.Tot pentru portul paralel putem stabili si modul de funtionare fiind posibile 3 moduri diferite : -SPP (Standard Paralel Port) -ECP (Extended Capabilities Port) -EPP (Enhanced Paralel Port) Pentru ECP poate fi alocat si un canal DMA deobicei fiind folosit DMA 3. Daca placa de baza contine port infra-red acesta poate fi configurat cu ajutorul optiunii -IR Funtion.Tot aici pot fi intilnite optiuni ce permit activarea si dezactivarea controlerului de mouse PS/2 precum si a controlerului USB. In cadrul programelor BIOS mai noi sint intilnite 2 meniuri diferite : -PC Health Status ce monitorizeaza tensiunile , temperatura pentru procesor si citeva componente precum si viteza de turatie a coolerelor -Frequency Control ce permite setarea FSB-ului cit si multiplicatorul pentru procesor.

CURS 7
Memoria RAM Memoria principala a computerului montata in socluri pe placa de baza retine toate datele si programele utilizate la un moment dat .Memoria poate fi vazuta ca o colectie de locatii aranjate sub forma unei matrici.Fiecare locatie se numeste celula de memorie si este caracterizata de o anumita lungime.Se vorbeste astfel despre lungimea cuvintului de memorie exprimat in biti ce poate fi de 8,16,32 si 64 biti. Fiecare celula de memorie este identificata printr-o adresa .Adresa este exprimata in format binar , lungimea adresei de memorie fiind data de latimea magistralei de adrese.Memoriile sint caracterizate de timpul de acces ca fiind intervalul de timp scurs de la furnizarea adresei unei celule pina la receptionarea datelor din acea celula. Memoriile RAM sint dezvoltate folosind 2 mecanisme diferite.Astfel (1) memorarea statica este folosita pentru dezvoltarea memoriilor SRAM utilizata in memoriile cache.Celula de memorie in acest caz este un circuit integrat denumit bistabil(latch) care prezinta 2 stari electrice stabile identificate ca "1" si "0" logic.Memoriile statice ofera timp de acces mic dar si capacitate mica si pret ridicat. (2) Memorarea dinamica (DRAM) este utilizata in cadrul memoriilor DRAM (Dynamic RAM) Celula de memorie in acest caz este un condensator dezvoltat in tehnologie semiconductoare

15