SISTEME DE IDENTIFICARE FOLOSIND CODURI DE BARE

Codul de bare este un cod binar aranjat ca un câmp de bare şi goluri, într-o configuraţie paralelă, după
un model prestabilit. Aceasta configuratie codifica de fapt date (informații binare). Succesiunea de biți
“0” și “1” este asociată aranjării specifice a barelor și golurilor.

Secvenţa de bare (de lățimi diferite) şi goluri (la fel, de lățimi diferite) poate fi interpretată numeric şi
alfanumeric. Această secvenţă este citită prin scanarea optică cu ajutorul unei raze laser care este diferit
reflectată de bare (tipărite, în general, cu cerneală) şi de goluri (ce au culoarea albă sau culoarea
suportului pe care este tipărit codul de bare).

2. Tipuri de coduri de bare

Din punctul de vedere al modului în care este codificat un număr de identificare, există următoarele
tipuri de coduri de bare principale:

• Coduri de bare modulate în lățime (wide-modulated);

• Coduri de bare modulate în înălțime;

• Coduri de bare bidimensionale (2-D Stacked sau 2D-Matrix);

Coduri de bare bidimensionale (2-D Stacked sau 2D-Matrix);

Codurile de tip stivă (2-D Stacked) au fost dezvoltate în vederea reducerii ariei ocupate de
codurile liniare. Aceste coduri se caracterizează prin faptul ca informația este tipărită pe mai multe
rânduri dispuse unul sub altul, fiecare rând fiind citit și decodat similar ca un cod liniar. Există, de
asemenea, separații între rânduri și caractere speciale dispuse la începutul rândului, pentru identificarea
fiecărui rând.

Figura 12 a). Codul 49 poate avea intre 2 si 8 randuri

Codurile de tip 2-D matrix sunt mult mai complicate decât cele liniare sau de tip stivă prezentate
anterior. Echipamentele de imprimare și cele de citire sunt mult mai sofisticate. Evident însă că se obține
o densitate mult mai mare, adică într-o aceeași arie tipărită este stocată o cantitate de informație de 2-3
ori mai mare decât în cazul codurilor anterioare.
4. Principiile de operare ale cititoarelor de coduri de bare.

Un cititor de coduri de bare este un sistem electronic utilizat pentru extragerea informației ce este
codată optic sub forma unui cod de bare. Informația este extrasă sub forma unui șir de date și este
transmisă apoi unui computer pentru prelucrare sau stocare locală.

Figura 16. Schema bloc a unui cititor de coduri de bare

Sistemul electro-optic asigură iluminarea codului de bare tipărit și preia lumina reflectată. Sistemul de
scanare asigură examinarea secvențială a codului de bare prin baleierea razei de lumină pe una sau două
dimensiuni, în funcție de tipul codului de bare folosit. Semnalul obținut la ieșirea sistemului electro-optic
este un semnal analogic direct proporțional cu succesiunea de bare negre și spații albe din codul de bare
scanat. Acest semnal analogic este transformat într-un cod numeric cu ajutorul unui convertor analog-
numeric.

În final, datele sunt procesate de un procesor pentru decodificarea completă a codului de bare scanat.

5.Sistemul electro-optic

Sistemul electro-optic asigura scanarea codului de bare imprimat. Operațiunea de scanare poate
fi realizată:

• manual, de către un operator;

• prin intermediul unui mecanism intern de scanare;

• prin intermediul unui senzor optic intern;

• prin mișcarea codului de bare imprimat prin dreptul fantei de citire a cititorului.

Figura 17. Principiul de scanare a codurilor de bare

Principiul de citire se bazează pe trimiterea spre etichetă cu cod de bare a unei raze luminoase care se
reflectă diferit pe barele negre și pe zonele albe. Pe etichetă se formează un așa numit spot de lumină
care este reflectat și captat apoi de un fotodetector

Zonele albe reflectă mai multa lumină, iar cele negre mai puțină lumină. Astfel fotodetectorul furnizează
la ieșire un semnal analogic a cărui valoare instantanee corespunde barelor negre sau spațiilor albe
Spotul nu trebuie să fie neapărat circular, trebuie însă să aibă un diametru mai mic decât cea mai subțire
bară neagră sau spațiu alb.

Spotul se formează prin focalizarea razelor de lumină provenite de la o sursă luminoasă. Există însă și
soluții în care lentila de focalizare este dispusă în fața fotodetectorului și nu a sursei de lumină. Baleierea
se asigură fie intern printr-un mecanism mecanic care plimbă raza de lumina de-a lungul lungimii codului
de bare (cel mai adesea), fie prin plimbarea etichetei cu codul de bare, raza fiind fixă.

6.Convertorul analog digital

Înainte de a fi aplicat convertorului analog digital, semnalul de la ieșirea fotodetectorului este

uzual amplificat datorită amplitudinii sale foarte mici ce face grea prelucrarea sa ulterioară. Rolul de
bază al acestui convertor este de a face conversia semnalului analogic provenit de la detector (uzual
numit semnal „video”) într-un semnal digital ce poate fi apoi prelucrat de către microprocesorul
(microcontrolerul) cititorului de cod de bare. În cea mai simplă formă, acest convertor poate fi un simplu
comparator ce compară valorile instantanee ale semnalului analogic cu două valori de prag ,rezultând la
ieșirea sa un semnal numeric

7.Scaner CCD

Figura 22. Principiul de functionare a scanerului CCD

Un scaner CCD nu conține părți mecanice în mișcare ceea ce îl face mult mai fiabil si mai precis. Raza de
lumina ce provine de la sursa de lumina (pot fi chiar si doua surse) ilumineaza intregul cod de bare.
Undele luminoase reflectate sunt focalizate pe o arie de fotodetectori (fotodiode) realizate prin tehnica
circuitelor integrate. Semnalul analogic este obținut astfel similar ca într-o cameră TV. Drept
fotodetectori pot fi folosiți astăzi pe lângă senzorii CCD (charged coupled device) și senzorii CMOS,
datorită prețului de cost foarte scăzut al acestora din urmă.
Pentru a crește rata de succes a scanării, orice scaner efectuează rapid mai multe scanări ale aceluiași
cod, pentru ca, la finalul procesului de scanare, cel puțin un semnal analogic obținut să poată fi decodat
ca un cod viabil. Unele scanere folosesc chiar mai multe raze de scanare, sub diverse unghiuri pentru că
putea realiza cât mai multe încercări, din același motiv. Chiar și așa, rata de eroare la prima citire ajunge
în multe cazuri în jurul a 20%.

Scaner video

Figura 23. Schema de principiu a unui scaner video pentru coduri de bare

Imaginea de scanat (codul de bare), este captată printr-o lentilă de focalizare pe o țintă 2D (similar ca în
camera TV), țintă pe care se află milioane de senzori de imagine de tip CCD sau CMOS.

Semnalul de imagine obținut la ieșirea acestor senzori este transformat într-un semnal numeric și
apoi digitizat (codat) pentru a fi stocat într-o memorie de imagine.

În vederea recunoașterii codului (recuperării informației codate în codul de bare), datele ce

corespund imaginii preluate sunt apoi prelucrate cu ajutorul unui DSP și, cu ajutorul unui program
software specializat pentru recunoașterea formelor, datele stocate în codul de bare sunt în final
decodificate.