INTERFAŢĂ PC PENTRU COMANDA INVERTOARELOR PWM

Ovidiu NEAMŢU,
Universitatea din Oradea, Armatei Române 5, 410087 Oradea; oneamtu@uoradea.ro
Virgil TIPONUŢ,
Universitatea „Politehnica” din Timişoara, Pta Victoriei No. 2, 1900 Timişoara;
virgil.tiponut@etc.utt.ro

Rezumat: Platforma clasică a calculatoarelor personale (PC) poate fi considerată o soluţie

foarte eficientă pentru generarea semnalelor de comandă pentru convertoarele electronice de
putere. In acest scop, este necesar să se conecteze la PC interfeţe digitale sau analogice,
comandate cu un soft adecvat. În această lucrare se prezintă o soluţie pentru generarea
semnalelor de comandă PWM pentru invertoare. Lucrarea include comanda unei interfeţe
analogice cu un program executabil independent, dezvoltat în C++. O soluţie îmbunătăţită
are în vedere idea comenzii interfeţei analogice direct dintr-un mediu de simulare, cum ar fi -
spre exemplu- SIMULINK. S-au obţinut câteva rezultate relevante în implementarea
practică a soluţiei propuse prezentate, de asemenea, în lucrare.

1 Introducere
Lucrarea este axată pe domeniului electronicii industriale. Suportul electronic pentru
implementarea practică a soluţiei propuse îl constituie un calculator personal, cu o arhitectură
clasică, fapt ce asigură performanţe tehnice acceptabile în paralel cu costuri reduse şi în
continuă scădere.
Modul de alcătuire al interfeţelor, atât componenta hard cât şi cu preponderenţă soft devine
util pentru extinderea aplicaţiilor de acest gen şi în alte domenii adiacente ce utilizează
calculatorul ca suport electronic.
Este deloc neglijabil timpul scurt pentru definirea unui noi aplicaţii. Se pleacă din simulare
şi un rezultat final este oferit de un soft ce funcţionează în timp real, faţă de necesităţile
sistemului fizic definit.

2 Simularea cu blocuri interactive

Apar două posibilităţi de transfer a datelor. Prima se referă la comanda unei plăci cu procesor
de semnal Texas Instruments TMS 320C24X (X=0,1,2,...7...). Modulul soft utilizat
C24XGPIO_DO este compatibil pentru oricare din procesoarele de semnal controlere din
familia 24X. Procesoarele de semnal au şi configuraţie de controler, fiind prevăzute cu 5
porturi paralele de Intrare/Ieşire (PIO – Parallel Input Output), accesibile la nivel de bit. Blocul
de simulare şi interfaţă soft C24XGPIO_DO a fost ales pentru generarea unor semnale digitale
de ieşire (DO – Digital Output). În schema de simulare au fost selectaţi 6 biţi pentru semnalele
PWM din portul paralel „A” (IOPA – Input /Output Port A).
Un procesor de semnal TMS320C2407 posedă intern: 64kB memorie, 16 canale PWM,
convertor Analog/Digital rapid (durata de conversie de 500ns), 5 porturi de Intrare/Ieşire cu
câte 8 biţi fiecare.
Cerinţele şi performanţele aplicaţiei vor fi criteriile în stabilirea procesorului de semnal ce
se va folosi. Câteva precizari pot fi sintetizate astfel: platforma TMS320C2000 este dedicată
pentru control digital, platforma TMS320C5000 se justifică consum redus, platforma
TMS320C6000 pentru performanţe hard deosebite.
Aplicaţiile controlului digital avansat se axează pe procesorul de semnal controler
TMS320C28X (X = 0,1,2,…, 7). Magistrala de date s-a dublat faţă de structurile anterioare

1
fiind de 32 biţi. Magistrala de date internă alocată calculelor matematice este de 64 biţi. Codul
obiect al variantelor mai vechi TMS320C24XX (X = 0,1,2,…, 7) şi TMS320C27X (X =
0,1,2,…, 7) este compatibil pentru rularea pe noua structură. Spaţiul de adrese liniare (direct
adresabil) s-a mărit la 8GB. Viteza de procesare este mult mai mare la TMS320C28X faţă de
vechile structuri, atingând 400 MIPS (milioane de operaţii pe secundă).
Este posibilă folosirea şi a unor alte tipuri de controlere ce dispun de porturi digitale de
intrare/ieşire (Motorola, National Instruments, etc.).

Fig.1. Generarea impulsurilor PWM spre placa de interfaţă şi

spre memoria internă.

Structura soft de comandă pentru interfaţă este alcătuită dintr-o schemă simulink, ca în
Fig.1, în care datele binare sunt furnizate de blocul „PWM Generator”.

Fig.2. Fixarea biţilor activi din portul „A”

- paralel de ieşire (DO - Digital Output).

Generatoarele sinusoidale sau dreptunghiulare sunt uzuale. Există în Simulink un bloc

funcţional predefint pentru generarea semnalelor PWM (Pulse Width Modulation). Un astfel de
bloc este utilizat schema simulink prezentată în Fig.1, iar semnalele generate de acesta sunt
prezentate în Fig.4. În „Simulink-Matlab” se poate defini un astfel de generator, ce poate fi
utilizat apoi pentru comanda punţilor invertoarelor monofazate sau trifazate. În acest scop, este

2
fixată frecvenţa purtătoare la valoarea fp=10KHz, indicele de modulaţie se alege m=0.8
(0<m<1) şi frecvenţa tensiunii de ieşire fout=50Hz (vezi Fig.3). Amplitudinile semnalelor PWM
de ieşire sunt valori normate. În condiţiile de mai sus este asigurată compatibilitatea cu softul
driver al plăcilor electronice de comandă.

Fig.3. Blocul Simulink pentru definirea parametrilor impulsurilor PWM.

Structura de simulare din Fig.1 este concepută pentru obţinerea semnalelor proprii de
comandă pentru un invertor trifazat în punte. Astfel de semnale PWM pentru 6 comutatoare
electronice IGBT sunt prezentate în derularea lor pentru un timp de 0.03 secunde. Generarea
semnalelor se realizează cu schema simulink din Fig.1 şi se desfăşoară pentru un timp evident
mult mai lung. Facilităţile din Matlab au oferit posibilitatea realizării unui program separat
pentru obţinerea semnalelor de prezentare, cum sunt cele din Fig. 4..

Fig.4. Formele de undă PWM

pentru comanda unui invertor în punte trifazat.

Pentru generarea de semnale PWM spre exteriorul calculatorului se pot utiliza, în afară de
porturile digitale, porturi analogice. Diversitatea furnizorilor de circuite şi pentru această
variantă este foarte mare. Apar, evident, costurile unor plăci suplimentare, dar care vor fi
compensate de unele avantaje tehnice. O soluţie uşor accesibilă o constituie folosirea plăcilor
audio standard din calculatoarele personale. Sunt deja frecvente cazurile în care placa audio are

3
peste 6 canale analogice de intrare/ieşire. Cum plăcile de bază ale calculatoarelor dispun de
mai multe socluri PCI (Peripheral Component Interconnect bus) pentru interfaţare, rezultă
posibilitatea utilizării simultane a mai multe plăci audio. De exemplu, în cazul prezentei
aplicaţii sunt utilizate 3 plăci audio, cu câte două canale audio de ieşire fiecare.
Schema din Fig.1. este realizată şi în posibilitatea generării semnalelor PWM printr-o placă
de interfaţă cu procesor de semnal. Datele memorate în workspace sunt proprii pentru undele
PWM pentru un timp predefinit. În derularea directă din simulink aceste date sunt utilizate
într-o evoluţie ciclică rezultând un timp de funcţionare necesar aplicaţiei.

3 Generarea semnalelor PWM

Blocul „Signal to Workspace” (Fig.1.) asigură păstrarea valorilor digitale într-o matrice de
memorie. Prima coloană se constituie în valorile timpilor la care se realizează eşantionarea tn
iar valorile yn vor consta din 6 coloane (în matricea de memorie – Fig.5.) identificabile cu
semnalele digitale PWM1, PWM2,…, PWM6 din Fig.4..

Fig.5. Matricea „a115” în care sunt salvate datele

pentru formarea semnalelor PWM.

În a doua aplicaţie sunt obţinute semnalele analogice pentru comenzile PWM din datele
salvate în memorie. S-a creat în Simulink-Matlab o schemă (Fig.6.), care transformă datele
memorate din matricea „a115” (este o denumire opţională dar trebuie asigurată univoc,
alfanumeric) în semnale analogice compatibile plăcilor audio. Sunt create şi salvate trei
fişiere *.wav, în formatul audio.

Fig.6. Crearea fişierelor pentru semnale PWM analogice de comandă.

4
 Fig.7. Generarea semnalelor PWM direct din simulare.

Semnalele analogice PWM salvate vor putea fi folosite într-o schemă simulink (Fig. 7.)
pentru generarea (în exteriorul calculatorului) spre invertor a tuturor semnalelor de comandă.
Schema în simulink trebuie setată pentru funcţionare în timp real. Există numeroşi parametrii
ce trebuiesc fixaţi pentru obţinerea în final a soluţiei dorite pentru aplicaţie.

4 Considerente pentru rulare în timp real

După definirea aplicaţiei (Fig.8.) se obţine un raport ce conţine fişiere necesare pentru rularea
în timp real. Apare o a două alternativă prin care s-a generat cod sursă în limbajul „C”.
Compilarea şi obţinerea unui program executabil va facilita rularea independentă a
generatorului cu semnale externe PWM.

Fig.8. Obţinerea automată a codului sursă pentru dezvoltare în limbajul C++.

5
 Rezolvarea problemelor de simulare utilizând metodele numerice devine soluţia
recomandată pentru majoritatea aplicaţiilor. Utilizarea calculatoarelor performante este un
avantaj în concordanţă cu algoritmii matematici utilizaţi. Este necesară adaptarea pentru rularea
aplicaţiei soft în timp real.
S-a utilizat pentru simulare metoda Runge-Kutta de ordinul 4. Pentru un ordin mai mare
decât 4 sunt mai mulţi termeni care vor implica un timp de procesare mai lung.
Formula generală [2] de predicţie pentru metoda Runge-Kutta de ordinul m este:
y n +1 = y n +1 + (a 1k 1 + a 2 k 2 + .... + a m k m )τ n
m
cu τ n = t n +1 − t n şi ∑
j
=1
aj =1

k 1 = f (t n , y n )
k 2 = f (t n + p 1τ n , y n + q 1,1k 1 )
....
k 2 = f (t n + p m −1τ n , y n + q m −1,1k 1 + ... + q m −1,m −1k m −1 )
unde coeficienţii p şi k vor fi obţinuţi din seria Taylor.
Pentru metoda RungeKuta de ordinul 4 se obţine în final
1
y n +1 = y n +1 + (k 1 + 3k 2 + 3k 3 + k 4 )τ n
8
unde: k 1 = f (t n , y n )
 1 k1 
k 2 = f t n + τ n , y n + τn 
 3 3 
 2 k − k1 
k 3 = f t n + τ n , y n + 2 τn 
 3 3 
k 4 = f (t n + τ n , y n + (k 1 − k 2 + k 3 )τ n )
Eroarea metodei Runge-Kutta de stabilire locală la eşantionul n, a valorii y(t), este de
ordinul τ n5 .
Metoda numerica menţionată este optimă pentru un calculator cu procesor Intel
PIV(2.4GHz).

5 Concluzii
• Utilizarea calculatoarelor personale pentru aplicaţii industriale reprezintă o soluţie justificată,
având în vedere componentele hard de extindere disponibile.
• Este relativ uşor de făcut un soft driver de comandă, cum este cel pentru PWM.
• Un soft de nivel înalt acoperă cu blocuri funcţionale predefinte domenii de interes;
electronica industrială este o posibilitate.
• Comenzile directe externe sunt posibile, dar numai în anumite condiţii când metodele numerice
sunt corelate cu cerinţele sistemului real.
• S-au obţinut câteva rezultate relevante în implementarea practică a soluţiei propuse
prezentate, de asemenea, în lucrare.

Referinţe
[1] B. K. Bose. Power electronics and variable frequency drives, Ed. by IEEE, New York, 1997.
[2] C.M. Ong. Dynamic Simulation of Electric machinery, Prentice Hall PTR, 1998.
[3] Simulink-Matlab. SimPowerSystem, The Math Works Inc., 2005.