Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
(1)
Fiecare cod de eroare are ataşată o descriere şi de la caz la caz o locaţie. Pentru
motoarele cu mai mulţi senzori de acelaşi tip este important ca, pe lângă codul de
eroare trimis către echipamentul de diagnosticare (scantool), să fie trimisă şi locaţia
pentru a facilita identificarea senzorului defect.
Motorul este împărţit pe două bancuri, fiecare banc conţinând jumătate din cilindrii.
Practic motorul este împărţit în două, fiecare banc având câte două catalizatoare şi 3
senzori de oxigen. Astfel motorul este compus din:
Tot pentru motoarele în V cu 6, 8 sau 12 cilindrii putem avea o altă arhitectură pentru
galeria de evacuare.
Foto: Arhitectură motor cu 6, 8 sau 12 cilindrii în V - 3 catalizatoare
În acest caz avem un singur catalizator, iar senzorul de oxigen bistabil încălzit în aval
de catalizator (B1 S3) este asignat bancului 1.
De exemplu:
În cazul în care motorul este prevăzut cu componente identice, prin definirea locaţiei
pentru un cod de eroare se poate localiza şi izola senzorul cu probleme ce necesită
reparaţie sau înlocuire. Acest mod de definire a codurilor de eroare reduce considerabil
timpul de diagnosticare al unui defect.
Decizia de a utiliza etichetelor 'A' sau 'B' pentru localizarea componentelor cu defect
este luată de fiecare constructor în parte şi nu este impusă de reglementările OBD 2.
Categoria din care face parte codul de eroare este descrisă de litera asociată codului.
Astfel P0031 şi P0331 sunt coduri de eroare OBD asociate la grupul moto-propulsor,
C0062 este alocat şasiului, B00D1 caroseriei iar U0252 reţelei de comunicaţie (de
obicei magistralei CAN).
Un cod de eroare OBD 2 este următoarea structură:
Exemplu: Tensiunea nominală de la senzorul de oxigen este intre 60 şi 700 mV. Dacă
valoarea citită de calculatorul de injecţie este de 40 mV rezultă ca senzorul este defect
şi se raportează un cod de eroare.
Exemplu: Tensiunea nominală de la senzorul de oxigen este între 60 şi 700 mV. Dacă
valoarea citită de calculatorul de injecţie este de 850 mV rezultă că senzorul este defect
şi se raportează un cod de eroare.
Categoria U, reţea, cuprinde componentele partajate între mai multe calculatoare ale
automobilului. Protocolul de comunicaţie între calculatoare este de exemplu o
componentă partajată. Prin protocol de comunicaţie înţelegem partea de hardware
(componente electronice), cablaj, conectori şi partea de software. Descrierea codurilor
de eroare este generală şi nu sunt specifice pentru un anumit tip de protocol de
comunicaţie.
Subcategorii
Categoria de coduri de eroare OBD 2 pentru motor și cutie de viteze (manuală sau
automată) se referă la sistemele motorului (injecție, admisie aer, etc.), ale cutiei de
viteze (ambreiaje, hidrotransformatoare, sisteme mecanice etc.) sau la sisteme
auxiliare montate pe acestea.
Pentru sistemele ce compun grupul moto-propulsor (motor + cutie de viteze) codurile
de eroare OBD 2 descriu atât circuitul cât și componenta care prezintă defect. Codurile
de eroare sunt definite astfel încât să poată descrie defectul unui sistem sau defectul
unei componente, precum și tipul defectului.
sistemului de aprindere
sistemului de control al rateurilor de combustie
sistemului de aprindere
sistemului de control al rateurilor de combustie
P24xx Sunt dedicate:
calculatorului de injecție
sistemului de control al semnalelor auxiliare de ieșire ale
motorului
sistemului de aprindere
sistemului de control al rateurilor de combustie
Lista articole
Sunt dedicate:
P0980 Circuit control solenoid 'C' schimbare treaptă – semnal peste limita -
maximă
P0981 Circuit control solenoid 'D' schimbare treaptă – semnal în afara -
limitelor
P0982 Circuit control solenoid 'D' schimbare treaptă – semnal sub limita -
minimă
P0983 Circuit control solenoid 'D' schimbare treaptă – semnal peste limita -
maximă
P0984 Circuit control solenoid 'E' schimbare treaptă – semnal în afara -
limitelor
P0985 Circuit control solenoid 'E' schimbare treaptă – semnal sub limita -
minimă
P0986 Circuit control solenoid 'E' schimbare treaptă – semnal peste limita -
maximă
P0987 Circuit 'E' senzor/contact presiune ulei transmisie -
P0988 Circuit 'E' senzor/contact presiune ulei transmisie – semnal în -
afara limitelor
P0989 Circuit 'E' senzor/contact presiune ulei transmisie – semnal sub -
limita minimă
P0990 Circuit 'E' senzor/contact presiune ulei transmisie – semnal peste -
limita maximă
P0991 Circuit 'E' senzor/contact presiune ulei transmisie – semnal -
discontinuu/incoerent
P0992 Circuit 'F' senzor/contact presiune ulei transmisie -
P0993 Circuit 'F' senzor/contact presiune ulei transmisie – semnal în afara -
limitelor
P0994 Circuit 'F' senzor/contact presiune ulei transmisie – semnal sub -
limita minimă
P0995 Circuit 'F' senzor/contact presiune ulei transmisie – semnal peste -
limita maximă
P0996 Circuit 'F' senzor/contact presiune ulei transmisie – semnal -
discontinuu/incoerent
P0997 Circuit control solenoid 'F' schimbare treaptă – semnal în afara -
limitelor
P0998 Circuit control solenoid 'F' schimbare treaptă – semnal sub limita -
minimă
P0999 Circuit control solenoid 'F' schimbare treaptă – semnal peste limita -
maximă
P099A Circuit control solenoid 'G' schimbare treaptă – semnal în afara -
limitelor
P099B Circuit control solenoid 'G' schimbare treaptă – semnal sub limita -
minimă
P099C Circuit control solenoid 'G' schimbare treaptă – semnal peste limita -
maximă
P099D Circuit control solenoid 'H' schimbare treaptă – semnal în afara -
limitelor
P099E Circuit control solenoid 'H' schimbare treaptă – semnal sub limita -
minimă
P099F Circuit control solenoid 'H' schimbare treaptă – semnal peste limita -
maximă
(0)
Sunt dedicate:
(0)
Sunt dedicate:
(0)
Sunt dedicate:
calculatorului de injecție
sistemului de control al semnalelor auxiliare de ieșire ale motorului
(0)
Sunt dedicate:
(0)
Sunt dedicate:
(0)
Sunt dedicate:
sistemului de aprindere
sistemului de control al rateurilor de combustie
(0)
Sunt dedicate:
(0)
Sunt dedicate:
(0)
Sunt dedicate:
OBD sau diagnoza la bord reprezită capacitatea unui automobil de a-și diagnostica
diverse componente care au impact asupra emisiilor poluante. Principalul scop al
diagnozei OBD este de a aprinde martorul „Check Engine” în cazul în care s-au detectat
probleme de funcționare la componentele care influențează direct sau indirect emisiile
poluante. Modul în care trebuie să funcționeze un echipament de diagnosticare este
stabilit prin standarde, americane SAE și internaționale ISO.
Istoria OBD
OBD-1
În 1994 CARB emite noile regulamente ce vor fi cunoscute ca OBD-2. Acestea sunt
impuse tuturor automobilelor noi ce vor fi vândute în California începând cu anul 1996.
Atât conectorul (interfața cu echipamentul de diagnosticare) cât și protocolul de
comunicație sunt standardizate, ceea ce face posibilă dezvoltarea de echipament de
diagnosticare universale.
EOBD
conector
protocol de comunicație
mod de funcționare (informații/parametrii înregistrați și puși la dispoziția
utilizatorului automobilului)
Conectorul OBD-2
Conectorul trebuie să fie situat în habitaclu, în zona volanului a tabloului de bord sau
a consolei centrale. Accesul trebuie să se facă ușor, de pe scaunul conducătorului auto,
locația preferată fiind între coloana de direcție și axa longitudinală a vehiculului.
Foto: Conector OBD-2 echipament diagnosticare (scantool)
Sursa: antratek.com
Accesul la conectorul OBD-2 din vehicul trebuie să se facă fără utilizarea unor
instrumente speciale în cazul în care conectorul este acoperit de un capac de
protecție. Amplasarea conectorului trebuie să permită montarea și demontarea
echipamentului de diagnosticare cu o singură mână, în condiții de siguranță.
Interfața OBD-2 pentru majoritatea automobilelor poate utiliza unul din cinci
protocoale de comunicație. Deducerea protocolului utilizat se poate face prin
identificarea pinilor de pe conectorul OBD-2 al automobilului:
Protocolul este utilizat în principal de către Ford Motor Company, viteza de transfer a
datelor fiind de 41.6 kB/sec. Utilizează pinii 2 (+) și 5 (-) pentru transmiterea semnalelor.
ISO 9141-2
Protocol utilizat cu precădere de către producătorii de automobile europeni, asiatici și
Chrysler. Viteza de transfer a datelor este de 10.4 kBaud. Pentru comunicare utilizează
pinul 7 (K-line) și opțional pinul 15 (L-line).
Protocol CAN este produsul companiei Bosch și este larg utilizat în industria
automobilelor. În funcție de viteza de transfer a datelor, pentru OBD-2, se poate utiliza
CAN de 250 kBit/sec sau de 500 kBit/sec. Pentru transmiterea datelor se utilizează
pinul 6 (CAN high) și 14 (CAN low). Începând cu 2008, toate vehiculele noi vândute în
SUA sunt obligate să utilizeze protocolul CAN pentru OBD-2.
Utilizarea unui protocol sau altul este decisă în principal de norma de poluare pe care
o respectă un automobil. Odată cu înăsprirea limitelor de emisii poluante, cerințele
OBD-2 sau modificat în sensul creșterii numărului de parametrii măsurați și a testelor
efectuate. Aceste reglementări au obligat constructorii auto să utilizeze protocoalele de
comunicație mai performante cu viteză de transfer a datelor mai ridicată. Astfel, odată
cu normele Euro 4, protocolul de comunicație pentru OBD-2 este CAN, iar pentru
vehiculele Euro 3 protocolul poate fi ISO 9141-2 sau ISO 14230 pentru automobilele
europene și SAE J1850 pentru cele americane.
Serviciul $01 (Read real-time data) este utilizat pentru a citi date în timp real privind
funcționarea motorului. Viteza cu care se face citirea datelor depinde de protocolul
utilizat. De exemplu în cazul protocolului ISO 14230 (KWP 5BAUD) se pot citi până la 9
parametrii pe secundă iar în cazul protocolului ISO 15765 până la 55 parametrii pe
secundă. Parametrii pot fi calculați de calculatorul de injecție sau pot fi măsurați de
senzori.
Serviciul $02 (Freeze frame data) este utilizat pentru a afișa parametrii motorului
înregistrați în momentul în care a apărut un defect. Acești parametrii au rolul de al ajuta
pe cel care efectuează reparația să pună un diagnostic cât mai bun. Numărul de
parametrii înregistrați depinde în mare măsură de performanțele calculatorului de
injecție.
Serviciul $03 (Read stored fault codes) returnează codul defectelor confirmate ale
motorului. Un cod de defect numit DTC este compus din o literă urmată de patru cifre:
(2) Body – În acestă categorie, Caroserie, sunt incluse sistemele, componentele care
sunt prezente în general în habitaclu. Sistemele din acestă categorie sunt responsabile
cu asistența pasagerilor în timpul deplasării, comfortul și siguranța acestora.
Ex. B0028 (Right Side Airbag Deployment Control) – defect al sistemului de control al
airbag-ului stânga
(3) Chassis – Categoria Șasiu cuprinde sistemele care sunt în afara habitaclului. În
acestă categorie de obicei sunt incluse sistemul de frânare, sistemul de direcție și
suspensia.
Ex. C0051 (Steering Wheel Position Sensor) – defect al sensorului de poziție pentru
coloana de direcție
(4) Network – Categoria rețea cuprinde funcțiile care sunt comune calculatoarelor și
sistemelor aflate pe un automobil. Un exemplu este rețeaua de comunicare CAN.
Ex. U0121 (Lost Communication With ABS Control Module) – defect ce reprezintă
pierderea comunicării cu modulul de control al ABS.
Serviciul $04 (Erase fault-codes and stored values) este utilizat pentru ștergerea
codurilor de eroare precum și a informațiilor asociate (freeze frame)
Serviciul $05 (Read Lambda sensor self test results) este utilizat pentru raportarea stării
de funcționare a senzorului de oxigen (sonda lambda). Parametrii raportați sunt în
număr de zece și se referă la:
Foto: Tensiunea electrică generată de o sondă lambda
$01 – nivelul de tensiune la care se face tranziția între amestec bogat și amestec sărac
$02 – nivelul de tensiune la care se face tranziția între amestec sărac și amestec bogat
$03 – tensiunea minimă utilizată pentru calculul timpului de trecere între amestec sărac
și bogat
$04 – tensiunea maximă utilizată pentru calculul timpului de trecere între amestec sărac
și bogat
$05 – timpul în care se face tranziția de la amestec bogat la amestec sărac
$06 – timpul în care se face tranziția de la amestec sărac la amestec bogat
$07 – tensiunea minimă (utilizată pentru testarea senzorului)
$08 – tensiunea maximă (utilizată pentru testarea senzorului)
$09 – timpul între valorile tensiunilor de tranziție
$0A – perioada semnalului
Serviciul $06 (Read component monitoring self test) este utilizat pentru citirea
rezultatelor testelor efectuate asupra diferitelor componente, ce au impact direct asupra
emisiilor poluante. Rezultatelor cuprind de obicei o valoare minimă, una maximă și
nivelul înregistrat în momentul citirii.
Echipamentele de diagnosticare (în engleză scantool) sunt de mai multe tipuri. Cele
mai simple sunt cele care citesc doar codurile de eroare (DTC). Echipamentele mai
complexe, pe lângă codurile de eroare, citesc și parametrii automobilului în timp real
(temperatură motor, turație motor, viteză vehicul, etc.), realizează teste pe diverse
componente sau testează senzorul de oxigen. Aceste echipamente intră în categoria
celor de sine stătătoare care se conectează la portul automobilului și furnizează
informațiile dorite.
(0)
Pentru un motor diesel Euro 6 controlul emisiilor de oxizi de azot (NOx) este o
provocare semnificativă cu care se confruntă producători de automobile. Nivelul
emisiilor de oxizi de azot s-a redus de la 0.18 g/km (Euro 5) la 0.08 g/km (Euro 6).
Pe motorul pe benzină lucrurile stau un pic diferit. Dacă injecţia este indirectă, în
poarta supapei, amestecul este omogen, stoichiometric, nu există oxigen în exces şi
emisiile de oxizi de azot sunt la un nivel mai mic (comparativ cu motorul diesel). Dacă
injecţia este directă, cu amestec stratificat, atunci nivelul de oxizi de azot creşte foarte
mult, peste nivelul care poate fi tratat de catalizatorul pe trei căi. Din acest motiv
majoritatea producătorilor de automobile, dezvoltă motoare pe benzină cu injecţie
directă care funcţionează cu amestec omogen.Chiar dacă din punct de vedere al
consumului de combustibil, motoarele pe benzină cu injecţie directă, cu amestec
stratificat, sunt mai eficiente, acestea au emisii mai ridicate de oxizi de azot şi necesită
utilizarea de sisteme adiţionale pentru reducerea NOx (EGR, catalizator NOx, etc.)
Tratarea emisiilor de oxizi de azot (NOx) se face în mare parte (90%) preventiv, cu
ajutorul sistemului de recirculare a gazelor de evacuare (EGR) şi într-o mică măsură
(10%) cu ajutorul catalizatorului de oxidare (DOC).
Pentru motoarele de cilindree mai mică (sub 2.0 litri), la care costul de fabricaţie
trebuie să fie controlat deoarece are impact semnificativ asupra preţului final al
automobilului, utilizarea sistemelor SCR nu este o opţiune. O soluţie alternativă este
utilizarea unui catalizator de NOx (LNT).
Foto: Componentele sistemului de post-tratare a gazelor de evacuare la un motor diesel
Euro 6
1 - catalizator NOx
2 - filtru de particule
3 - calculator de injecţie
T1, T2, T3 - senzori de temperatură
O1, O2 - senzori de oxigen
DP - senzor de presiune diferenţial
Structura unui catalizator de NOx este asemănatoare cu cea a unui catalizator pe trei
căi (TWC). Catalizatorul de NOx conţine un monolit ceramic poros (cordierită) peste
care este depus un strat de alumină (Al2O3), care este impregnat cu oxid de bariu
(BaO) şi metale preţioase, de obicei platină (Pt) și rodiu (Rh).
Foto: Procesul de reducere a emisiilor de oxizi de azot (NOx) la un motor diesel Euro 6
Faza de stocare chimică are loc în timpul funcţionării normale a motorului (amestec
sărac, λ > 1). Temperatura gazelor de evacuare în timpul stocării oxizilor de azot
variază între 150 ... 450 °C, în funcţie de punctul de funcţionare al motorului (turaţie şi
sarcină).
Din punct de vedere chimic, în faza de stocare a oxizilor de azot, se realizează
următoarele reacţii:
Oxidul de azot este oxidat şi formează bioxidul de azot (NO2). Carbonatul de bariu
(BaCO3) reacţionează cu bioxidul de azot şi formează nitrat de bariu (Ba(NO3)2) care
este stocat în catalizator. Eficienţa stocării depinde de temperatura gazelor de
evacuare. Nitratul de bariu devine instabil la temperaturi peste 500 °C, când se
descompune şi eliberează oxizii de azot.
Durata fazei de regenerare este relativ scurtă (de ordinul secundelor) şi are impact
negativ asupra consumului de combustibil datorită funcţionării motorului cu amestec
bogat. Încheirea fazei de regenerare se decide pe baza unui model matematic aflat în
calculatorul de injecţie, care descrie reacţiile chimice din catalizator şi pe baza căruia se
estimează nivelul de bioxid de azot regenerat. De asemenea se utilizează şi informaţia
de la senzorul de oxigen universal, montat după catalizator, pe baza căreia se identifică
sfârşitul fazei de regenerare.
Purjarea oxizilor de sulf (SOx) se realizează la intervale de 500 ... 2500 km, în funcţie
de cantitatea de SOx stocată (estimată) în catalizator. Procesul de purjare constă în
ridicarea temperaturii gazelor de evacuare la aproximativ 650 °C, timp de 4 ... 5 minute,
perioadă în care motorul funcţionează alternant cu amestec bogat/sărac. În aceste
condiţii, sulfatul de bariu (Ba(SO4)) este transformat în carbonat de bariu (BaCO3).
Procesul trebuie foarte bine controlat deoarece o deficienţă de oxigen (O2) poate cauza
apariţia sulfatului de hidrogen (H2S), componentă toxică.
Depunerile de particule (rugină, particule solide) pe sonda lambda pot bloca accesul
gazelor de ardere la elementul sensibil, ceea ce determină ca sonda lambda să
producă un semnal care nu este coerent cu situația reală (cantitatea reală a oxigenului
din gazele de evacuare).
În cazul în care una sau mai multe bujii sunt defecte, aprinderea amestecului aer-
combustibil nu se produce iar sonda lambda și catalizatorul sunt contaminate cu
combustibil. Contaminarea cu combustibil a unei sonde lambda se poate datora și
unui defect mecanic al injectoarelor. Dacă închiderea injectoarelor nu este completă
(cel mai probabil datorită impurităților sau a depunerilor), combustibilul pătrunde în
cilindru pe faza de evacuare și ajunge direct în gazele de eșapament.
Foto: Sondă lambda contaminată cu combustibil
Sursa: Bosch
Înlocuirea unei sonde lambda defectă cu una nouă rezolva problema doar pe
jumătate. La fiecare înlocuire a unei sonde lambda trebuie să se asigure că s-a
identificat cauza defectului. Pentru a înlătura cauza defectului sondei lambda este
recomandat să se verifice:
bujiile
injectoarele
etanșarea lichidului de răcire
etanșarea uleiului
Observații: