Atestat JavaScript

MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRII, TINERETULUI I SPORTULUI
COLEGIUL NAIONALB.P.Hasdeu BUZU

ATESTAT LA
INORMATIC
S!"#$a%e edu&a'(!)a*
L(+,a-u* .a/aS&%(0#
1)d%u+2#!% 3
P%!". 4!(&u A+a*(a

E*e/2 3 R5)&(!6 4(!%(&a
C*asa a 7II8a C

+a( 9:;9
1
Cu0%()s
1. Prezentarea lucrrii. 3
1.1 Introducere.. 3
1.2 Limbajul HTML. 4
1.3 Limbajul C++
1.4 Limbajul C!! "
1. Limbajul #a$a .. %
2. !c&ema conce'tual a lucrrii 1(
3. Te)tarea *n tim' real.. 1(
4. In)talarea a'lica+iei. 12
4.1 ,e)ur)e minimale. 12
4.2. In)talarea -i utilizarea a'lica+iei . 13
. .ne/e.. 13
0. 1iblio2ra3ie.. 10
2
;.P%e<e)#a%ea *u&%2%((
;.;. I)#%!du&e%e
4#a$a!cri't5 )e dore)te a 3i un in)trument educational 'roiectat 'entru in)u)irea )i
e$aluarea cuno)tintelor 'ri$ind cate$a ca'itole ale in3ormaticii6 cu ajutorul com'uterului.
Lucrarea de)crie 'artea teoretica in an)amblu 6 dar contine )i a'licatii 'ractice la ace)t ca'itol.
Inter3ata lucrarii e)te 'rietenoa)a6 'utand 3i 3olo)ita cu u)urinta de catre orice 'er)oana6
indi3erent de cali3icare )au daca a mai 3olo)it )au nu un a)emenea )o3t educational.
7tilizatorul 'oate acce)a 3iecare )ectiunea unde $a 2a)i in3ormatii utile 'entru
com'letarea cuno)tintelor )ale. Cand $a 3ace clic8 'e un lin86 il $a trimite la )ectiunea re)'ecti$a
unde 'oate cauta in3ormatiile dorite 6 3iecare in3ormatie 3iind in)otita de o ima2ine
core)'unzatoare )au de o animatie conce'uta )a re3lecte 3enomenul de)cri) )i )a 3aciliteze
intele2erea de'endentelor din le2ile 'rezentate.
Proiectul mai contine de a)emenea inca o )ectiune de)tinata lo2arii utilizatorului )i
inre2i)trarii )ale intr9o baza de date. Lo2area )e 3ace 'rin intermediul unui 3ormular realizat in
HTML )i PHP )i con)ta in cate$a cam'uri de identi3icare6 care )a 'ermita ulterior
admini)tratorului )a 2e)tioneze 3elul in care e)te utilizata a'licatia. :n realizarea ace)tui 'roiect )9
au utilizat limbajul HTML6 limbajul C!! 6 limbajul #.;. )i limbajul PHP.
;.9. L(+,a-u* HTML
<HTML <H='erte/t Mar8u' Lan2ua2e> e)te un limbaj creat *n )co'ul de a de)crie6 *n mod
te/t6 3ormatul 'a2inilor ?eb@ 3i)ierele create *n ace)t limbaj $or 3i inter'retate de na$i2atoare6
care $or a3i)a 'a2inile *n 3orma doritA <cu te/te 3ormatate6 li)te6 tabele6 3ormule6 ima2ini6
&i'erle2Aturi6 obiecte multimedia etc.>. HTML a a'Arut ca o a'licatie I!B )tandard <a'artine
)tandardului !CML 9 !tandard Ceneralized Mar8u' Lan2ua2e6 )'ecializat 'entru &i'erte/t )i
ada'tat la ?eb>.
3
.)a cum )e 'oate deduce din numele limbajului6 HTML de)crie caracteri)ticile de 3ormat
ale elementelor inclu)e 'rin 'rocedee de marcare. .ce)tea 'ot 3i a)emAnate intuiti$ cu marcajele
3olo)ite *n ti'o2ra3ie 'entru a indica )crierea unui te/t cu un anumit ti' de caractere. Diecare
element $a 3i introdu) *ntre douA marcaje <Eta2)E6 *n limba en2lezA> 9 de *nce'ut )i )3Fr)it 9
<uzual> de 3orma GmarcajH GImarcajH. Caracterele )'eciale de delimitare a marcajelor EGE6
EHE 'ermit deo)ebirea ace)tora de te/tul 'ro'riu9zi). Je e/em'lu6 'entru te/tele aldine
<*n2ro)ate>6 marcajul de *nce'ut e)te G1H iar de )3Fr)it 9 GI1H.
Proce)ele de )tandardizare )i de includere a comenzilor de marcare *n 3i)ierele HTML
'ermit na$i2atoarelor )A citea)cA )i )A 3ormateze 'a2inile ?eb6 lucru 3oarte im'ortant *n
conditiile *n care ele contin nu numai te/te alb9ne2ru6 ci )i culori6 ima2ini6 &i'erle2Aturi6 di$er)e
obiecte. Practic6 marcajele HTML a)i2urA controlul a)u'ra modului de a3i)are a obiectelor
core)'unzAtoare *n cadrul 'ro2ramelor de $izualizare a documentelor HTML 9 na$i2atoarele.
Limbajul HTML a e$oluat *n $er)iuni )ucce)i$e6 odatA cu e$olutia 'rotocolului HTTP )i
a 'ro2ramelor de na$i2are. .)t3el6 HTML 1.( era com'atibil cu Mo)aic6 'rimul 'ro2ram de
na$i2are6 dar du'A a'aritia unor na$i2atoare noi6 a 3o)t nece)arA introducerea unui )tandard
o3icial Internet 'entru con)truirea 'a2inilor <HTML 2.(> )i e/tinderea )a cu noi 3acilitAtiK 3ormule
matematice6 tabele6 moduri a$an)ate de de)criere a or2anizArii 'a2inilor <*nce'Fnd cu HTML
3.(>.
!tandardizarea o3icialA a limbajului HTML a 3o)t realizatA de con)ortiul ??? )i
dez$oltatA de di$er)i 'roducAtori de )o3t <unii dintre ace)tia urmAre)c c&iar 'romo$area
na$i2atoarelor 'ro'rii 'rin introducerea unor 'articularitAti *n 3ormatele o3iciale>. Pa2inile
HTML )e 'ot crea cu orice editor de te/te de cAtre utilizatorii care cuno)c limbajul HTML )au6
mai )im'lu6 )e 'ot utiliza editoare )'eciale6 *n care obiectele )e introduc interacti$ iar codul
HTML )e 2enereazA automat.
;.= L(+,a-u* C>>
C e)te 'rezentat uneori ca Ea)amblor 'ortabilE6 3cFndu9)e a)t3el di3eren ele 'rinci'ale
3a de limbajele de a)amblareK codul unui 'ro2ram C 'oate 3i com'ilat i rulat 'e a'roa'e orice
ti' de ma in < calculator>6 a)emntor altor limbaje de 'ro2ramare6 *n tim' ce limbajele de
4
a)amblare )unt )'eci3ice unui anumit model de ma in. Limbajul C a'ar ine cla)ei limbajelor
de nivel sczut )au de nivel mediu6 acea)ta indicFnd )trFn)a le2tur *ntre intero'erabilitate i
ec&i'amentul &ardLare.
C a 3o)t creat a$Fnd dre't )co' im'ortant de a 3ace ca 'ro2ramele mari ) 'oat 3i )cri)e mai
u or i cu mai 'u ine erori *n 'aradi2ma 'ro2ramrii 'rocedurale6 dar 3r a 'une un ob)tacole
*n )criereacom'ilatorului de C6 care e)te *ncrcat de caracteri)ticile com'le/e ale limbajului. C
are urmatoarele caracteri)tici im'ortanteK
M)te un limbaj de baz )im'lu6 cu im'ortante 3unc ionalit i cum ar 3i 3unc iile
matematice )au cele de mani'ulare ale 3i ierelor
M)te 3ocalizat 'e 'aradi2ma 'ro2ramrii 'rocedurale6 care 3aciliteaz 'ro2ramarea *ntr9un
mod )tructurat
7tilizeaz un )et )im'lu de ti'uri de date ce *m'iedic multe o'era ii neinten ionate
Dolo)e te un limbaj 're'roce)or6 're'roce)orul C6 'entru )arcini cum ar 3i de3inirea
de macrouri i includerea mai multor 3i iere )ur)
Permite acce)area la ni$el )czut a memoriei calculatorului 'rin utilizarea 'ointerilor
Permite 3olo)irea 'arametrilor6 care )unt comunica i 3unc iilor 'rin $aloare i nu 'rin
re3erin
Pointeri la 3unc ii6 ce 'ermit 3orme rudimentare de *nc&idere <en2lez closure> i
'olimor3i)m
Jeclararea $ariabilelor
!tructuri de date )au ti'uri de date a2re2ate6 de3inite de utilizator 'rin <)truct>6 ce 'ermit
ca date *nrudite ) 3ie combinate i mani'ulate ca un *ntre2
Printre caracteri)ticile ce li')e)c *n C6 dar care 'ot 3i 2)ite *n alte limbaje de 'ro2ramare )e
enumerK
7n )i)tem automat de colectare a reziduurilor <de memorie> <en2lez Garbage collection>
Cla)ele i obiectele <'ro2ramarea orientat 'e obiecte>
7n )i)tem a$an)at de ti'uri de date
Pro2ramarea 2eneric
!u'ra*ncrcarea
Meta'ro2ramarea
!u'ort nati$ 'entru 'ro2ramarea multi3ir <en2lez multithreaded> i 3unc iile de re ea

Proce)area li)telor
Je i li)ta minu)urilor limbajului C e)te de)tul de lun26 acea)ta nu re'rezint un deza$antaj
)u3icient de mare 'entru in&iba utilizarea limbajului C *n 'ractic6 deoarece 'ermite ca noi
com'ilatoare ) 'oat 3i )cri)e 'e noi ti'uri de 'lat3orme i 'entru c 'ermite 'ro2ramatorului )
in bine )ub control 'ro2ramul 'e care *l )crie. .ce)ta e)te unul din moti$ele care 3ace ca un
cod )cri) *n C ) 3ie mult mai e3icient decFt dac ar 3i )cri) *n alte limbaje de 'ro2ramare. Numai
un cod )cri) cu 3oarte mare 2rij *ntr9un limbaj de a)amblare 'oate 3i mai 'er3ormant6 deoarece
are control inte2ral a)u'ra ma inii6 dar 'er3orman a a$an)at a com'ilatoarelor6 combinat cu
com'le/itatea noilor ti'uri de 'roce)oare6 a 3cut ca limbajul C ) 3ie 're3erat i ) 3ie acce'tat
din ce *n ce mai mult de 'ro2ramatori.
7na din con)ecin ele acce'trii i e3icien ei C9ului e)te aceea c multe
com'ilatoare6 biblioteci i inter'retoare ale limbajelor de ni$el *nalt )unt ade)ea im'lementate *n
C.
;.? L(+,a-u* CSS
C!! e)te un acronim 'ro$enind din Ca)cadin2 !t=le !&eet)6 care *n)eamnA E3oi de )til *n
ca)cadAE. In documentele ?3C6 C!! nu e de3init ca un nou limbaj6 ci ca un mecani)m care
'ermite 3ormatarea documentului HTML.
C!!9ul nu e/clude HTML9ul din 'a2ina Leb. Nu )e 'oate realiza o 'a2inA Leb 3olo)ind
numai C!!6 care a 3o)t 'roiectat a)t3el *ncFt )A conlucreze cu HTML9ul. Proiectantii C!!9ului au
urmArit *ndeo)ebi )e'ararea *ntreK
continutul 'a2inii < te/tul de)tinat $izitatorului )i ima2inile din 'a2inA>
codul9)ur)A
Dolo)ind C!!6 )e ajun2e laK
un control mai 3in a)u'ra 'a2inii Leb @
)cAderea dimen)iunii *n octeti a 'a2inii Leb6 atunci cFnd codul C!! e continut
*ntr9un 3i)ier e/tern @
0
mai mare comoditateK modi3icFnd 3i)ierul C!! e/tern6 modi3icAm )imultan toate
'a2inile Leb *n care ace)ta e inclu)@
e3ecte mai )o3i)ticate decFt cele 'rodu)e de codul HTMLK )u'ra'unerea unei
ima2ini 'e)te altA ima2ine6 a unui te/t 'e)te alt te/t6 im're)ia de relie36 e3ectul &o$er6 a3i)area
unor 3onturi mai mari decFt &1 etc.
Jeza$antajK Pa2ina continand cod C!! 'oate arata di3erit in na$i2atoare di3erite6
deoarece nu toate broL)erele inter'reteaza codul C!!. Internet M/'lorer cite)te corect )i com'let
codul C!!6 )'re deo)ebire de Net)ca'e Na$i2ator.
.dAu2Fnd cod #a$a!cri't6 )e obtin e3ecte )i mai )o3i)ticate6 c&iar de animatie. C!! +
#a$a!cri't O JHTML < J=namic HTML >. .ce)te e3ecte )'ectaculoa)e ju)ti3icA titulatura de
Earti)ti C!!E )au Eartizani C!!E acordatA unor creatori de 'a2ini Leb.
;.@ L(+,a-u* .A4A
#a$a e)te un limbaj de 'ro2ramare orientat9obiect6 'uternic ti'izat6 conce'ut de ctre #ame)
Co)lin2 la !un Micro)=)tem) <acum 3ilial Bracle> la *nce'utul anilor P%(6 3iind lan)at *n 1%%.
Limbajul *m'rumut o mare 'arte din )inta/ de la C i C++6 dar are un model al obiectelor mai
)im'lu i 'rezint mai 'u ine 3acilit i de n$iel jo). 7n 'ro2ram #a$a com'ilat6 corect )cri)6
'oate 3i rulat 3r modi3icri 'e orice 'lat3orm care e in)talat o ma in $irtual #a$a < en2lez
Java Virtual Machine6 're)curtat #;M>. .ce)t ni$el de 'ortabilitate <ine/i)tent 'entru limbaje
mai $ec&i cum ar 3i C> e)te 'o)ibil deoarece )ur)ele #a$a )unt com'ilate *ntr9un 3ormat standard
numit cod de octe i < en2lez byte-code> care e)te intermediar *ntre codul ma in <de'endent de
ti'ul calculatorului> i codul )ur).
Q
9. S&Ae+a &!)&e0#ua*2 a *u&%2%((

=. Tes#a%ea () #(+0 %ea*
Intrand in broL)er )i introducand calea catre 3i)ierul inde/.&tm6 )e $a de)c&ide 'a2ina
'rinci'ala a )o3t9ului.;eti ob)er$a )u) meniul 3ormat din lin8uri re'rezentate de animatii 'e
buton <,oll9o$er ima2e)>.Pa2inarea )e 'oate $edea )i mai jo).
"
M/ecutand clic8 'e unul din butoanele meniului6 $eti 'utea acce)a di$er)e in3ormatii de)'re
cate$a a)'ecte teoretice. Diecare 'a2ina e)te conce'uta a)t3el incat )a o3ere in3ormatii cat mai
concrete6 a$and )co'ul de a 3acilita intele2erea conce'telor abordate.

?. I)s#a*a%ea a0*(&a'(e(
%
?.; Resu%se +()(+a*e
Pro2ramul a 3o)t realizat *n a-a 3el *ncFt ) ruleze cel mai bine 'e o rezolu+ie de
1(24/Q0".
Je a)emenea6 )i)temul $a trebui ) aib cel 'u+in 12" M1 ,.M )i (( MHz -i o 'lac
$ideo cu cel 'u+in 10 Mb ,am. Pro2ramul mai are ne$oie de un )'a+iu 'e &ard de a'ro/imati$ 2(
M1. Mai e)te nece)ar 'e &ard un )'a+iu liber de cel 'u+in 3( M1. Jac ace)te cerin+e nu )unt
re)'ectate6 nu $a 'utea 3i co'iat.
Je a)emenea6 'entru 3unc+ionarea de'lin a te)tului 2ril6 e)te nece)ar in)talarea
'realabil a unui )er$er ?M1 de ti' .P.CHM6 im'reun cu 'ro2ramul PHP6 )au a 'ac&etului
?.MP )er$er6 care con+ine toate 'ro2ramele nece)are rulrii o'time a a'lica+iei.
?.9. I)s#a*a%ea B( u#(*(<a%ea a0*(&a'(e(
Jezin)talarea )e realizeaz 3oarte u-or 'rin -ter2erea e3ecti$ a 3older9ului R#a$a!cri't5
C.A)eDe
Dra2mente din )ur)ele 'a2inilor 'roiectuluiK
Dra2ment din 'a2ina 'rinci'alaK
Gdi$ idOEtem'latemoScontainerEH
Gdi$ idOEtem'latemoSto')ectionEH
Gdi$ idOEtem'latemoStitleEH#a$a!cri'tGIdi$H
Gdi$ cla))OEtem'latemoSto'menuEH
GulH
GliHGa &re3OEinde/.&tmE cla))OEcurrentEHI)toricGIaHGIliH
1(
GliHGa &re3OEteorie.&tmEHTeorieGIaHGIliH
GliHGa &re3OE2eneralitati.&tmEHCeneralitatiGIaHGIliH
GliHGa &re3OEe/em'le.&tmEHM/em'leGIaHGIliH
GIulH
GIdi$H
GIdi$H
Gdi$ idOEtem'latemoSle3tS)ectionEHGIdi$H
Gdi$ idOEtem'latemoSmiddleS)ectionEH
G&1HI)toric #a$a!cri'tGI&1H
G'H#a$a!cri't a 3o)t initial dez$oltat de Net)ca'e )ub numele de Moc&a6 care mai tarziu a 3o)t
redenumit in Li$e!cri't6 iar a'oi in #a$a!cri't. !c&imbarea de la Li$e!cri't la #a$a!cri't a
coinci) cu adau2area de )u'ort #a$a 'entru broL)erele Net)ca'e. Prima a'aritie a 3o)t in 1%%6
iar numele a creat con3uzie dand im're)ia ca e)te o $arianta de #a$a.GI'H
G'HGim2 )rcOEima2e)Item'latemoS'&oto.j'2E altOEtem'latemo.comE Lidt&OE2(2E
&ei2&tOE1"1E IH#a$a!cri't a de$enit unul dintre cele mai 3olo)ite limbaje de 'ro2ramare 'e
internet. Initial multi 'ro2ramatori 'ro3e)ioni)ti au deni2rat ace)t limbaj deoarece tinta lui erau
EamatoriiE care 3aceau )iteuri. GI'H
G'H.'aritia .#.T a readu) #a$a!cri't acolo unde ii e)te locul. ,ezultatul a 3o)t a'aritia de
librarii )i 3rameLor89uri care imbunatate)c te&nicile de 'ro2ramare #a$a!cri't )i cre)c 3olo)irea
lui in a3ara broL)erului.GI'H
Gdi$ idOEtem'latemoSL&oS)ectionEH,e$ieL #a$a!cri'tGIdi$H
Gdi$ cla))OEtem'latemoScontentSte/tEH
Jou2la) Croc83ord6 creatorul #!BN6 i una dintre 'er)oanele care au in$e)tit mult 'a)iune *n
#a$a)cri't6 'rezint i)toricul < i $iitorul> limbajului *ntr9o )e)iune la MIT1(. :n cFte$a linii6
'o$e)tea )t a aK
11
'rototi'ul 'entru ELebE e)te un 'ro2ram numit H='erCard )cri) de .''le <1%"Q>6 care a$ea
ima2ini6 butoane i c&iar un limbaj e$ent9dri$en
Tim 1erner)9Lee 'ro'une HTML *n 1%%16 limbaj in3luen at de !CML. Ini ial6 ace)ta nu
're)u'unea e/i)ten a ima2inilor6 ci doar a unui )et de documente te/t re3erite 'rin lin89uri
:n 1%%36 un 2ru' de )tuden i de la 7ni$er)it= o3 Illinoi) 7rbana9C&am'ai2n creeaz Mo)aic 9
'rimul broL)er Leb 9 ce $a de$eni 'o'ular datorit introducerii )u'ortului 'entru ima2ini
#im Clar86 3o)t an2ajat la !ilicon Cra'&ic)6 con$in2e o 'arte dintre creatorii Mo)aic ) lucreze
*m'reun cu el la un nou )tart9u' numit Net)ca'e
:n 1%%6 1rendan Mic&6 acum CTB la Mozilla6 )crie 'rima $er)iune a unui limbaj de )cri'tin2 ce
rula *n Net)ca'e6 numit Li$e!cri't
Net)ca'e redenume te limbajul *n #a$a)cri't du' ce )e aliaz cu !un <creatorii noului limbaj
$edet 9 #a$a>6 *n *ncercarea de a9i mul umi 'e ace tia. Cele dou com'anii )'erau ca
#a$a+#a$a)cri't+Net)ca'e Na$i2ator ) *n$in2 mono'olul a)u'ra a'lica iilor 'e care *l a$ea
Micro)o3t.
Micro)o3t an2ajeaz o alt 'arte dintre creatorii Mo)aic 'entru a crea un broL)er. :n 1%%06 'entru
Internet M/'lorer 3.(6 Micro)o3t 3ace re$er)e9en2ineerin2 'e codul Net)ca'e i ie)e cu o clon
a'roa'e identic a #a$a)cri't numit #!cri't6 'entru a e$ita 'roblemele de co'=ri2&t
Net)ca'e6 de teama aca'arrii #a$a)cri't de ctre Micro)o3t6 *ncearc ) creeze o )'eci3ica ie
'ublic 'entru limbaj6 i mer2e la ?3C6 care *i i2nor. :ntr9un 3inal au ajun) la MCM. i
)'eci3ica ia a luat numele ace)tora <MCM.!cri't>. #a$a)cri't a rma) cel mai comun nume
'entru im'lementrile din broL)ere.
La )3Fr itul anilor U%(6 Net)ca'e e di)tru) )ub 're)iunea Micro)o3t. Internet M/'lorer cF ti2
'rimul rzboi al broL)erelor.
12
Micro)o3t e *ncFntat de rezultat i du' relea)e9ul de IM06 *n 2((16 dezmembreaz ec&i'a i o
a)i2neaz la alte 'roiecte. ?eb9ul era E2ataE.

GIdi$H
GIdi$H
Gdi$ idOEtem'latemoSri2&tS)ectionEHGIdi$H
Gdi$ idOEtem'latemoS3ooterS)ectionEH
Gdi$ cla))OEtem'latemoSco'=ri2&tEHCo'=ri2&t V GIdi$H
C.B(,*(!6%a"(e
a> Traian .n2&el 9 Pro2ramarea ?M1 'entru liceu6 Md. Polirom6 2(("@
b> #im Weo2& 9 #a$a!cri't 3r mi)tere X C&id 'entru autodidac+i6 Md. ,o)etti6 2((0@
c> Tom Ne2rino6 Jori !mit& 9 #a$a)cri't 'entru Lorld Lide Leb6 Md. Corint6 2((4@
13

Atestat JavaScript

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Atestat JavaScript

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRII, TINERETULUI I SPORTULUI

COLEGIUL NAIONALB.P.Hasdeu BUZU

!u'ort nati$ 'entru 'ro2ramarea multi3ir <en2lez multithreaded> i 3unc iile de re ea

S-ar putea să vă placă și