UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA TRANSPORTURI

Departamentul Telecomenzi și Electronică în Transporturi

TEMĂ S.D.T.F.
- CIRCUITE DE CALE -

Îndrumător Absolvent
Conf.Dr.Ing. Minea Marius Spătăreanu Doru Răzvan
Grupa 8410

București
Anul 2020
 Cuprins

1.Introducere .........................................................................................................3
2.Circuite de cale din infrastructura CFR .............................................................4
3.Circuite de cale de tip C-4-64 ............................................................................6
4.Structura circuitelor de cale în audio-frecvență .................................................7
5.Studiu diverselor sisteme semnificative existente în europa ………………….9
6.Bibliografie …………………………………………………………………..12

2
 1. Introducere

Circuitele de cale au rolul de a controla starea de liber sau ocupat cu material rulant a unei
porțiuni de cale ferată. Ele trebuie să lucreze în trei regimuri de bază: normal, șuntat respectiv
de avarie. Pe liniile electrificate prezența secționării circuitului de cale este în contradicție cu
necesitatea asigurării continuității circuitului de retur al curentului de tracțiune. Rezolvarea
problemei se poate face folosind pentru circuitele de cale o frecvență de 75 Hz și prin montarea
unor filtre și a unor bobine de joantă. Prezența acestora poate constitui un dezavantaj datorită
faptului că sunt o sursă de defecțiuni și produc pierderi electrice.
O categorie de echipament intens utilizat pentru filtrarea curentului de control este așa numitul
“filtru de cale de tip B”, prezentat în figura 1.

Figura 1. Filtru de cale de tip B

Acesta realizează protecția releului de cale de influența curentului de tracțiune având o atenuare
mică pe frecvența de 75 de Hz și atenuare mare pe frecvența de 50 de Hz și pe armonicile
superioare ale curentului de tracțiune (100, 150, 200,……Hz).

Figura 2. Cracteristica atenuare – frecvență a filtrului de cale de tip B

3
Circuitele de cale trebuie să lucreze in trei regimuri de bază:
 regim normal;
 regim șuntat;
 regim de avarie;

În toate cele trei regimuri de lucru răspunsul trebuie să fie unul corect.
Regimul normal: este regimul de lucru al unui circuit de cale neocupat cu material rulant în
bună stare de funcționare la care releul de cale este în permanență atras, chiar și în cele mai
dezavantajoase condiții.
Regimul șuntat: este regimul de lucru al unui circuit de cale ocupat de material rulant la care
releul de cale este în permanența des-excitat, chiar și în cele mai dezavantajoase condiții.
Regimul de avarie: este regimul în care, datorită unor defecțiuni, continuitatea electrică a
șinelor nu este realizată iar releul de cale este în permanență des-excitat. Toate circuitele de cale
trebuie să funcționeze sigur și stabil în toate cele trei regimuri de bază.

În domeniul instalațiilor de siguranță a circulației, de semnalizare, centralizare și blocare

(SCB), politica de dezvoltare a companiei s-a orientat către înlocuirea actualelor instalații de
centralizare și semnalizare cu instalații de centralizare electronică (CE), bazate pe folosirea
tehnicii de calcul, și spre modernizarea celorlalte instalații. Un rol de primă importanță în toate
instalațiile specifice dedicate dirijării traficului feroviar îl au circuitele de cale, subansambluri
cu funcționare permanentă și automată, care furnizează informația fundamentala privind starea
de liber sau ocupat a liniilor curente și a celor din stații, precum și a macazurilor aflate în
secțiuni izolate, de către materialul rulant, staționat sau în miscare.

În prezent, CNCF 'CFR' SA exploatează o instalație de centralizare electronică (CE) cu 95 de

macazuri, 650 de instalații de centralizare electrodinamica (CED), 219 instalații de barieră
automată cu semibariere (BAT), 859 de instalații de semnalizare automată a trecerilor la nivel
fară semibariere (SAT); de asemenea, dispune de instalații de bloc de linie automat (BLA) cale
dublă introduse pe 3.294 km, instalații BLA de cale simplă introduse pe 1.912 km și de 19 triaje
automatizate cu 100 de frâne de cale. Toate aceste instalații preiau informația privind
poziționarea materialului rulant de la 18.144 de circuite de cale pe linie electrificată și 8.551 de
circuite de cale pe linie neelectrificată.

2. CIRCUITELE DE CALE DIN INFRASTRUCTURA CFR

Majoritatea circuitelor de cale pe linie electrificată sunt din generația tehnică a anilor 1965-
1975, cu funcționare în regim de impulsuri ale tensiunii de 75 Hz. Ele au fost preluate prin
import din fosta URSS și au înlocuit circuitele de cale anterioare, cu semnal de control
permanent; introducerea lor a fost impusă de trecerea la tracțiunea electrică, cu locomotivele
alimentate prin catenară și șine, la tensiunea de 25 kV, 50 Hz, energia electrică fiind preluată
din sistemul energetic național, al retelelor trifazate de 110 kV, prin substațiile de tracțiune
proprii CFR, în regim monofazat.

Soluția tehnică a acelor ani s-a bazat pe generarea electromecanică a codurilor necesare pentru
control, iar rezolvarea conflictului dintre condiția de secționare electrică a liniilor prin joantele

4
izolante, necesară delimitării zonelor controlate ale secțiunilor izolate, și condiția de
continuitate electrică pentru sutele de amperi necesari motoarelor de tracțiune electrică sau
sistemelor de climatizare a vagoanelor de călători a fost posibilă prin introducerea la perechile
de joante izolante a unor transformatoare speciale, denumite bobine de joantă, care permit
închiderea circuitului de retur de la roțile locomotivelor sau ale vagoanelor climatizate prin șine
spre sursa de energie.

Ulterior, au fost asimilate în țara și fabricate masiv bobinele de joantă, filtrele de bandă
necesare separării curenților de control de 75 Hz de cei ai perturbațiilor tracțiunii electrice,
contactoarele statice - la SPIACT Craiova, releele de cale de tip neutrufită, de mare siguranță
funcțională, și cele transmițătoare de impulsuri - la Electromagnetica București, prizele
subansamblurilor, blocurile decodificatoare, ramele, dulapurile și cutiile din apropierea căii
care adăpostesc restul aparatajului (transformatoare, rezistoare, siguranțe, reglete etc.) - la ISAF
București. Industria romanească de profil electrotehnic nu a putut asimila emițătoarele de cod
și releele de prag pentru recepția impulsurilor din cale, care s-au importat treptat, în funcție de
necesar, până în anul 1989. Aceste circuite de cale, denumite cu două secvențe suprapuse
produse de emițătorul de cod tip KPT-10, au și în prezent cea mai mare extindere pe
liniile CFR (sunt peste 10.000 în funcțiune), deși sunt mari consumatoare de energie electrică,
au zgomot ridicat în timpul funcționării și cauzează o uzură intensă a contactelor electrice, ceea
ce implică o întreținere periodică cu costuri apreciabile.

În perioada anilor 1975-1985, au fost introduse circuitele de cale realizate la ICPTT București,
care au utilizat un sistem de prelucrare statică a informației, cu circuite electronice de tip fail
seif, structuri brevetate de OSIM București. Aceste circuite de cale au fost realizate in două
variante tehnice. Prima variantă, denumită CN-75-6, era dedicată liniilor curente și liniilor
directe ale stațiilor; s-au fabricat câteva mii de exemplare: emițătoare de cod, decodificatoare
electronice, alimentatoare și relee electronice - la SPIACT Brașov. A doua variantă, denumită
CS-24-6, a fost dedicată liniilor în abatere și macazurilor stațiilor; s-au fabricat câteva mii de
exemplare: generatoare de cod, alimentatoare, receptoare din cale și receptoare de stație - la
SPIACT Galați. Echipamentele acestor circuite de cale, alimentate în 75 Hz, au la bază circuitul
logic ferită cu ciclu de histerezis dreptunghiular CHD și tiristor, care este elementul
fundamental de prelucrare numerică a informației. Deoarece tiristoarele sunt din serii speciale
de fabricație, cu curent de deschidere pe poartă atent selectat, iar feritele CHD au fost importate
de la un unic producător vest-european, fabricația echipamentelor de serie relativ mică a
întâmpinat dificultăți în aprovizionare. Apariția memoriilor electronice bazate pe
microtehnologia siliciului a dus la declinul memoriilor magnetice, astfel ca s-a decis
abandonarea liniilor de producție a feritelor CHD și, ca urmare, s-a ajuns la imposibilitatea
continuării producției de echipamente pentru circuite de cale la cei doi furnizori: SPIACT
Brașov și SPIACT Galați.

După 1985, apariția circuitelor integrate de tip CMOS, cu plajă ridicată de imunitate la
zgomot, viteză mare de comutare și funcționare garantată într-un domeniu mare de temperaturi,
a permis prelucrarea informației pentru circuitele de cale alimentate în 75 Hz, prin noua
tehnologie a siliciului. În anul 1990, OSIM București a eliberat brevetul de invenție RO 10793:
Metodă și instalație de control pentru circuite de cale cu impulsuri de curent alternativ, brevet
ce a dus la realizarea circuitelor de cale tip C-4-64, care reprezintă în prezent o soluție universală
pentru secțiunile izolate din stațiile și liniile curente ale CNCF 'CFR' SA.

5
 3. CIRCUITELE DE CALE TIP C-4-64
Acestea funcționează astfel:

 în prima fază, un emițător electronic de cod generează numeric o succesiune de patru

serii de impulsuri de curent alternativ, precis delimitate în timp, cu care se comandă
succesiv patru contactoare statice, ce transmit între șinele căii, prin rețeaua de cabluri a
stației și echipamentul de linie respectiv, tensiunile pentru controlul stării secțiunilor
izolate, în serii de impulsuri de câte 8 sinusoide complete;
 în a două fază, după propagarea prin linie, semnalele din cale se recepționează de către
releul de prag în impulsuri CI sau SiI, cu condiția depășirii, la recepție, a pragului de
tensiune prestabilit ce corespunde liniei libere;
 în a treia fază, se validează recepția, printr-un circuit de coincidență, cu funcționare
sigură la defectare; circuitul de coincidență este comandat pe o intrare de contactul
releului de prag în impulsuri CI sau SiI, iar pe cealaltă intrare, de o a doua serie de
impulsuri pentru sincronizare, în curent continuu, cu polaritate pozitivă, impulsuri ce
sunt generate coerent și sincron cu emisia, de același emițător electronic de cod;
 în a patra și ultima fază, dacă se recepționează din cale, succesiv, mai multe impulsuri
proprii, se acționează releul de cale C sau Si. Instalațiile de control sunt proiectate, de
ISPCF-SA București, pentru configurațiile specifice fiecărei stații CF, iar
subansamblurile specifice sunt fabricate, sub licență, de ISAF-SA.

Principalele subansambluri specifice ale circuitelor de cale C-4-64 sunt:

 emițătorul electronic de cod, tip EEC-4-64, unic pentru o stație;

 blocul decodificator electronic, tip BDEF-4;
 transmițătoarele impulsurilor de sincronizare, tip TIS-2 sau tip TIS-4;
 blocurile de protecție: pentru recepție - tip BP 4R și pentru emisie - tip BP 4E.

Instalația C-4-64 a fost omologată, conform procedurilor legale: preliminar, la 16 noiembrie

1993, și final, la 29 iulie 1996. Ca urmare a noilor ordine privind avizarea produselor care pot
influența siguranța circulatiei feroviare și securitatea transporturilor, autoritatea feroviară a
avizat de mai multe ori specificația tehnică, ultima viză fiind dată la 20.03.2003.
Circuitele de cale C-4-64 funcționează pe secții de circulație care au tracțiune cu motoare
termice, cu încălzirea electrică a trenurilor la 1.500 V/50 Hz, și pe secții cu tracțiune electrică
monofazată de 25 kV/50 Hz, unde pot fi folosite atât în varianta utilizării ambelor șine pentru
trecerea curentului de tracțiune (izolare bifilară), cât și în cea a utilizării unei singure șine pentru
trecerea curentului de tracțiune (izolare monofilară).

C-4-64 funcționează pe calea ferată cu orice tip de șina și cu orice tip de conexiuni, atât în
stații, cât și în linia curentă. De asemenea, poate lucra unidirecțional sau bidirecțional, pe linii
cu traverse din lemn (Rb min = 1,5 W W km) sau din beton armat (Rb min = 1 W W km). La
aceste valori ale Rb min, lungimea maximă a unei secțiuni izolate controlate este:

 2.500 m, în varianta montajului bifilar;

 1.100 m, în cazul montajului monofilar, cu condiția asigurării pentru returul curentului
de tracțiune electrică a cel puțin șase șine, în paralel.

Circuitele de cale C-4-64 funcționează pe secțiile de circulație cu viteză trenurilor de până la

200 km/oră, situație în care lungimea minimă a secțiunilor izolate este de 50 m. La viteze de
circulație mai mici, lungimea minimă a secțiunilor izolate se poate reduce (proporțional).

6
 C-4-64 controlează linii simple și linii multiple, invecinându-se cu orice alt tip de circuite de
cale prin capetele de alimentare. Separarea între zonele echipate cu sisteme diferite se realizează
prin joante izolante. C-4-64 preia integral aparatajul exterior existent în actuala structură de
circuite de cale în impulsuri de 75 Hz cu două secvențe suprapuse, pe care le înlocuiesțe,
utilizează aceeași rețea de cabluri și îmbunătățește global funcționarea instalațiilor de siguranță
feroviară: CED și BLA. Circuitele de cale C-4-64 se alimenteaza de la rețeaua proprie a
instalației CED, cu o tensiune alternativă ce are valoarea nominală de 220 V. Ele funcționează
la valori efective ale tensiunii cuprinse între 176 V și 242 V, cu frecvența nominală de 75 Hz și
o abatere a frecvenței de cel mult 1 Hz. Ca element de prag pentru recepția în impulsuri se
utilizează unul dintre releele tip IMVS-110, IVG sau PIC-1, iar cu funcția de releu de cale se
utilizează releul NF1-2000, cu o singură înfășurare conectată în circuit, izolată galvanic de
restul instalațiilor. Se pot utiliza și relee tip NF1-800 sau NF2-200, cu bobinele înseriate cu un
rezistor de 470 W W/5W.

Circuitele de cale în audiofrecvență utilizează frecvențe relativ ridicate față de frecvența

curentului de tracțiune, astfel că filtrele necesare pot separa mult mai ușor semnalul circuitului
de cale de cel perturbator al curentului de tracțiune. În acest caz, prezența bobinelor de joantă
nu mai este necesară, circuitul de cale nemaifiind întrerupt fizic.

4. STRUCTURA CIRCUITELOR DE CALE ÎN AUDIO-

FRECVENȚĂ

Aceste circuite de cale utilizează frecvențe relativ cu mult ridicate fața de frecvența curentului
de tracțiune, astfel că filtrele necesare pot separa mult mai ușor semnalul circuitului de cale de
cel perturbator al curentului de tracțiune. Totodată, semnalul de control de frecvență ridicată
produce un câmp electromagnetic în jurul șinei mai intens, asigurând un transfer mult mai ușor
cale-tren. Schema bloc al unui astfel de circuit de cale este prezentată în Figura 3. La capătul
de emisie sunt două oscilatoare, unul pe frecvența fixă, ridicată (purtătoare) și unul pe frecvența
joasă, ce se poate modifica în anumite limite de către circuite cu contacte în dependență cu
starea semnalelor. Tot la emisie se află un modulator ce realizează mixarea celor două frecvențe,
după care un amplificator de putere trimite semnalul electric modulat în impulsuri în sinele de
cale ferată.

Figura 3. Schema bloc a unui circuit de cale în audio-frecvență

7
 Cuplarea amplificatorului cu linia se face direct sau prin intermediul unor bobine de joantă.
La recepție se află un filtru ce separă frecvența purtătoare de semnalele electrice perturbatoare.
În continuare, frecvența purtătoare este amplificată de un amplificator la o valoare ce permite
funcționarea demodulatorului în cele mai bune condiții. Acesta extrage semnalul
modulator(purtătorul de informație) ce comandă un releu electronic care are ca sarcina un releu
electromagnetic(releu de cale). Prin utilizarea unor filtre cu caracteristici convenabile se pot
realiza circuite de cale fără introducerea joantelor izolate și transmiterea informațiilor șină-
instalație, inductiv cu ajutorul unor bobine-cadru dreptunghiulare, montată lângă inima șinelor.
După cum se vede în Figura 4 circuitele de cale vecine se întrepătrund pe o distanță de câțiva
metri.

Figura 4. Schema de principiu a conectării circuitelor de cale fără joante izolante

Emițătoarele se conectează direct la linie înaintea delimitării teritoriale a circuitului vecin

pentru a nu fi posibilă existența unui șunt scurt nesesizabil, iar receptoarele prin bucle, inductiv.
Frecvențele din două circuite de cale vecine sunt întotdeauna diferite, deci separabile prin filtre,
neputând apărea transfer de informație dintr-un circuit în altul. Datorită atenuării liniei, efect
amplificat la frecvențe ridicate de inductanță linia și capacitatea dintre șine și șine-balast,
semnalele electrice emise de amplificatoarele de putere în linie scad destul de repede în
amplitudine, astfel că după o anumită distanță, efectul lor este neglijabil. În consecință după
mai multe sute de metri se poate folosi din nou un circuit de cale în aceeași frecvență,
delimitarea între circuite având loc datorită atenuării, din aceste motive, aceste circuite de cale
se mai numesc și circuite cu extremități de atenuare și permit realizarea liniei continue, fără
joante izolante, eliminând în totalitate bobinele de joantă și șocurile ce apar la trecerea
materialului rulant în punctele de delimitare a circuitelor de cale.

Figura 5. Diagramele tensiunilor și frecvențelor în linie, la circuitele de cale cu extremități în

atenuare: a – nivelul tensiunii; b - repartizarea frecvențelor în lungul liniei
8
Distribuția amplitudinilor tensiunilor în lungul liniei este exemplificată în Figura 5, pentru
varianta în care are loc amplasarea emițătorului la mijlocul circuitului de cale, iar la extremități
fiind în fiecare parte cate un receptor. Se observă că în cazul liniilor duble sunt necesare cel
puțin șase secvențe purtătoare, ce alternează din trei in trei.

5. STUDIU DIVERSELOR SISTEME SEMNIFICATIVE

EXISTENTE ÎN EUROPA

În ultimii ani a fost depusă o muncă de cercetare considerabilă, care a culminat cu anunțul
recent al noii versiuni a celor două modele Tl21 (având acum marca circuitul EBI 200) și Tl21M
(având acum marca circuitul EBI 300). O nouă versiune codificată avansată a fost adăugată
seriei având marca circuitul EBI 400. Seria circuitelor EBI conține câteva îmbunătățiri
semnificative față de modelele precedente, cum ar fi, în special:
 un sistem de codificare protejat și tehnica de comunicare în special în cazul modelului
de circuit EBI 400;
 imunitate superioară impotriva curentului de tracțiune, o trăsătură specială a modelului
circuit EBI 400;
 stabilitate a frecvenței superioară;
 tehnici de instalare și testare a funcționalității simplificate;
 o calitate ridicată in sistemul de monitorizare a încorporării unor componente;
 extindere a gamei sale de aplicativitate, în mod special în perimetrul gărilor și în cazul
modului de operare cu șina simplă (de exemplu prin noduri și încrucișări ale șinelor).

Circuitul de cale tip EBI 400 AFTC

Dezideratul de a produce un circuit de cale complet interoperabil în acord cu cerințele

evidențiate mai sus a avut drept consecință lansarea recentă a modelului codificat de frecvență
audio la circuitul de cale EBI 400 AFTC. În cei peste de 300 de ani de experiență în producția
modelului de circuit EBI 200 AFTC, Bombardier a decis ca această familie de produse bine-
cunoscute ar fi o platformă ideală pentru dezvoltarea a noii serii. Această decizie a impulsionat
modelul EBI 400 AFTC să folosească aceleași componente la interfața circuitului de cale și a
reglat configurarea zonei ca și EBI 200, și să asigure, în plus, următoarele beneficii:
 permite dezvoltarea pentru a se concentra pe zonele cheie pentru împrospătarea
tehnicilor de modulație și demodulație ;
 folosește din plin, cu protecție sigură, echipamentul de interfață a modelului EBI 200
utilizat în ultimii peste 30 de ani;
 îmbunătățește proiectul sistemului circuitului de cale EBI 200 FSK cu un nou sistem
codificat realizat doar prin schimbarea modulelor transmițător și receptor.
9
Configurarea de bază a circuitului de cale EBI 400 este prezentată în Figura 4.

Figura 4. Circuit de cale tip EBI TRACK 400

O aplicație fundamentală în legătură cu mărimea cuvântului cod astfel încât integritatea
informației eronate să poată fi demonstrată matematic. Alegerea unei telegrame de 256 biți pe
rând a dictat un număr de 128 biți pe secundă pe care canalul de comunicare ar fi trebuit să îl
susțină, dat fiind că acea recunoaștere a codului trebuia ca în intervalul a două secunde să
rămână apropiată de parametrii performanți testate de modelul de circuit de cale anterior Tl21.
Rolul cuvântului cod de 256 biți este că prin optimizarea distanței Hamming dintre cuvintele
cheie pentru a acoperi condițiile de eroare de ambele tipuri (informației eronate și eroare de
dreapta), pot fi generate cel puțin 16000 coduri per frecvență audio purtătoare de o siguranță
excepțională. Caracteristicile de performanță de bază sunt:
 probabilitatea de eroare a informației sub 4,8x10-190;
 în tracțiune-bandă, sau alt tip, interferența până la nivelul circuitului de cale, însăși
limita semnalului, poate fi tolerată fără eroare de dreapta;
 zgomotul din afara bandei cu o amplitudine cu până la 100 de ori mai mare decât poate
fi tolerată limita de semnal a circuitului de cale;
 16000 coduri unice per frecvență purtătoare sunt disponibile astfel încât fiecărui circuit
de cale îi poate fi alocat propriul său cod unic.

S-a remarcat faptul că cel mai potrivit circuit de cale și cel mai recent, conform cerințelor de
siguranță a circulației feroviare din țara noastră este circuitul de cale în audiofrecvență tip EBI
400. Acesta se caracterizează prin următoarele avantaje:
 defecțiunile periculoase cauzate de interferența liniei de contact sunt practic imposibile;
 incidența avariilor este semnificativ redusă datorită capacității îmbunătățite de a tolera
interferența excesivă a liniei de contact;
 controlul stării tehnice încorporat permite diagnosticarea problemelor înaintea căderilor
de circuit. Această caracteristică este disponibilă local și la distanță.

10
  posibilitatea detectării șinelor rupte.

Beneficii suplimentare pentru utilizator pot fi astăzi incluse:

 capacitate de alimentare a unei linii lungi, până la 7.5 km între emițător și receptor și
echipament din cale, ca rezultat al apariției unui transmițător de putere mai mare;
 urma de pas mai mică a dulapului cu echipament;
 probabilitatea de eroare a informației sub 4,8x10‾¹⁹⁰
 în tracțiune-bandă, sau alt tip, interferența până la nivelul circuitului de cale, însăși
limita semnalului poate fi tolerată fără eroare de dreapta;
 zgomotul din afara bandei cu o amplitudine cu până la 100 de ori mai mare decât poate
fi tolerată limita de semnal a circuitului de cale;
 16000 coduri unice per frecvența purtătoare sunt disponibile astfel încât fiecărui circuit
de cale îi poate fi alocat propriul său cod unic.

Datorită acestor avantaje, acest circuit de cale răspunde cu succes cerințelor condițiilor tehnice
minime pe care trebuie să le îndeplinească un circuit de cale folosit in comanda barierelor
automate. Un alt avantaj îl constituie faptul că, spre deosebire de alte circuite de cale, acesta
din urmă poate fi folosit și fără echiparea cu joante izolate, respectiv cu bobine de joantă pentru
asigurarea returului de tracțiune. Funcționând la tensiuni cu frecvențe cu mult diferite
frecvențelor folosite actual în calea ferată, ele pot fi folosite și suprapus peste circuitele de cale
actuale, putând funcționa independent de starea circuitului de cale propriuzis. In concluzie
finală circuitul de cale EBI 400 răspunde cu succes cerințelor actuale privind siguranța
circulației din Romania.

11
 6. BIBLIOGRAFIE

[1] Stan, A.I., David, S., Centralizări electrodinamice și bloc de linie automat, Vol. 1, Editura
Didactică și Pedagogică, București,1983.
[2] Stan, A.I., David, S., Centralizari electrodinamice și bloc de linie automat, Vol. 2, Editura
Didactică și Pedagogică, București,1984.
[3] Buciuman, I., Circuite de cale electronice tip CN-75-6 și CS-24-6 în instalații CED și BLA,
Editura Didactică și Pedagogică, București,1988.
[4] http://www.fih.upt.ro/jla/images/articole/ST01/st01-08.pdf
[5] http://tet.pub.ro/pages/SDTF/Lab1.pdf

12