MINISTERUL TRANSPORTURILOR ŞI INFRASTRUCTURII

CENTRUL NAŢIONAL DE CALIFICARE ŞI INSTRUIRE FEROVIARĂ - CENAFER

MODULUL 7

Instalaţii specifice vagoanelor de călători

2020
„Investeşte în OAMENI!”
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 2: „Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”
Domeniul major de intervenţie 2.3 „Acces şi participare la formare profesională continuă”
Numărul de identificare al contractului: POSDRU/80/2.3/S/55283
Titlul proiectului: „Calificarea angajaţilor din transporturile feroviare”

MODULUL 7
Instalaţii specifice vagoanelor de călători

Elaborare suport expert – Cornel Piscoi

de curs: expert coordonator – Ion Negrea
 7.1. IDENTIFICAREA INSTALAŢIILOR SPECIALIZATE ALE
VAGOANELOR DE CĂLĂTORI

7.1.1. Noţiuni generale privind:

7.1.1.1. Instalaţia de producere, alimentare si înmagazinare a energiei electrice la

vagoanele de călători

La vagoanele de construcţie mai veche din parcul CFR, instalaţia de alimentare cu energie
electrică constă dintr-un generator trifazat de curent alternativ, bateria de acumulatori,
regulatorul de tensiune şi blocul redresor.
Generatorul trifazat, de curent alternativ, funcţionează la o tensiune de 20,6–25,7 V
curent alternativ şi are, corespunzător acestor tensiuni, puterea de 5,7 – 7 KVA.
Curentul nominal debitat este de 156A, la o frecvenţă cuprinsă între 50 / 215Hz.
În funcţie de viteza de mers a trenului turaţia generatorului variază de la 600 la 4300 rot./
min.
Transmisia mişcării de rotaţie de la osia vagonului la generator este cu axă cardanică.
Blocul redresor are sarcina de a redresa curentul trifazat produs de generator iar în
timpul opririi împiedică descărcarea bateriei prin înfăşurarea generatorului. De asemenea, în
componenţa sa, se găseşte un traducător format de un transformator de curent care preia
informaţia referitoare la curentul debitat de generator, pentru regulatorul de tensiune. Acesta
din urmă , pe baza informaţiilor obţinute, reglează tensiunea şi curentul generatorului după o
caracteristică UI. Tensiunea este de 29,5 V iar curentul generatorului se limitează la 150A.
În timpul mersului generatorul alimentează prin intermediul redresorului trifazat
consumatorii conectaţi şi cele patru acumulatoare cu plumb care formează bateria.
În cazul nefuncţionării generatorului, reţeaua de bord de 24V este alimentată de la
baterie. Instalaţia este destinată alimentării consumatorilor de energie electrică de pe vagoanele
modernizate de călători clasa I.
La vagoanele de construcţie mai nouă, echipamentul care intră în componenţa instalaţiei
cuprinde :
 linia electrică a trenului
 cupla 3kV
 cofretul convertizor (CVS)
 returul de curent
 punerea la masă a componentelor IT
 bateria de acumulatori
 releul de prag de curent pe circuitul 230 V/50 Hz
 releul de prag de tensiune pe circuitul 230 V/50 Hz
 transformatorul de 400 V/230 V
 detecţia punerii la masă a fazei circuitului de 230 C ca
 detecţia punerii la masă a circuitului de 24 Vcc
 releul de tensiune minimă
 Caracteristici principale
Echipamentul în circuitul IT este adaptat a funcţiona exclusiv pe tensiunea nominală de
1500 V – 50 Hz. La ieşire convertizorul static asigură următoarele tensiuni: 230/400 V/50
Hz; 230 V/50 Hz şi 24 V. Capacitatea bateriei 385 Ah/24 V.

Alimentarea cu înaltă tensiune

Alimentarea vagonului cu energie se face prin linia trenului. Alimentarea cu înaltă
tensiune (IT) de la linia trenului a convertizorului static se face cu cablu de 16 mm 2 plecând
de la cutia de derivaţie la care este legată cupla. Circuitele de alimentare cu IT sunt protejate
cu două siguranţe fuzibile, care protejează circuitul de alimentare a convertizorului (CVS)
respectiv încălzitorul principal al sistemului de climatizare, situat în unitatea condiţionare –
încălzire.
Returul de curent a acestor două echipamente alimentate de la înaltă tensiune IT este
realizat printr-o bară conductoare de retur de curent montată pe izolatori, situaţi sub şasiul
vagonului. Această bară de retur de curent este legată la un punct unic la masa vagonului.
Protecţia de punere la masă a echipamentelor alimentate cu convertizorul static CVS
şi unitatea de condiţionare sunt puse fiecare la masa vagonului prin două punţi de punere la
masă a echipamentelor.
Linia trenului de înaltă tensiune şi linia de alimentare cu înaltă tensiune a vagonului
sunt protejate mecanic prin tuburi de protecţie amagnetice. Punerea la masă a vehiculului se
face prin intermediul dispozitivului de punere la masă situat pe cele două osii ale vagonului.

Alimentarea cu energie 230/400V

Circuitul de ieşire de 230V/ 50 Hz la CVS este prevăzut cu un releu de prag de curent şi
un releu de prag de tensiune minim şi maxim, amplasate în tabloul electric de comandă.
Circuitul este protejat prin siguranţe fuzibile amplasate în cofretul CVS. Alimentarea
consumatorilor de 230V/50Hz se face prin intermediul unui transformator de
1500/230V/12KVA din cadrul CVS-ului.
Acest transformator alimentează echipamentele următoare:
- extractorul de aer
- încălzitoarele auxiliare de peron, WC, compartimente şi sala mare
- uscătoarele de mâini
- prizele de curent aspirator
- încălzitoarele de apă toalete
- prizele pentru aparat de ras.

Alimentarea cu energie la 24Vcc

Vagoanele sunt alimentate cu energie la 24V prin:
- o baterie 24V cu capacitate nominală 385Ah
- convertizorul static care asigură încărcarea bateriei şi alimentarea în energie a
echipamentelor de 24Vde pe vagon.
Pentru vagoanele importate de CFR in ani 1990,(familia 2050),instalaţia de alimentare cu
energie electrică este compusă, în principal, dintr-un grup generator (sau două – la vagoanele
etajate şi dormitoare, care sunt legate în paralel) şi baterie.
 Grupul generator are în compunere un generator trifazat cu excitaţie în curent, un bloc
redresor trifazat ce alimentează bateria de 24 V, un regulator de tensiune tranzistorizat un releu
de maximă tensiune, precum şi diferite siguranţe de protecţie.
Blocul redresor are sarcina de a redresa curentul trifazat produs de generator, iar în
timpul opririi împiedică descărcarea bateriei prin înfăşurarea generatorului.
De asemenea, în componenţa sa, se găsesc doi traductori formaţi dintr-o punte redresoare
şi un transformator de curent care preiau informaţia referitoare la tensiunea şi curentul
debitat de generator pentru regulatorul electronic de tensiune. Acesta din urmă, pe baza
informaţiilor obţinute, reglează tensiunea şi curentul generatorului după o caracteristică IU.
Tensiunea de reglare este de 28,8 V, iar curentul generatorului se limitează la 150 A. Pentru
vagoanele cu două generatoare legate în paralel curenţii de generator se vor însuma.
Releul de maximă tensiune protejează instalaţia faţă de eventualele supratensiuni, care
pot apare în urma defectării bateriei sau a sistemului de reglare.
Siguranţele de protecţie se află într-o cutie de siguranţe sub vagon, lângă baterie.
În timpul mersului generatorul alimentează prin intermediul redresorului trifazat
consumatorii conectaţi şi cele două acumulatoare cu plumb care formează bateria.
Releul de minimă tensiune, care se găseşte în tabloul de comandă, are rolul de a
deconecta sistemul de încălzire şi ventilaţie, iluminarea compartimentelor cu lămpi
fluorescente, precum şi anumiţi consumatori speciali în cazul în care tensiunea a scăzut sub
20V.
În afară de această alimentare, mai există posibilitatea alimentării, în staţionar, de la
reţeaua de 380 V c.a. În acest fel se alimentează anumite prize de 220 V c.a. utilizate de
aparatele pentru curăţire, reşouri etc. De asemenea prin intermediul unui redresor de
încărcare se alimentează cele două baterii de a cumulatoare, contribuind astfel la menţinerea pe
timp îndelungat a iluminatului şi a sistemului de încălzire şi ventilaţie în vagon.
La vagoanele seria 2057, alimentarea cu energie electrică de joasă tensiune, după cum
rezultă şi din schema bloc prezentată, se poate face în două moduri:
- de la un generator sincron de curent alternativ (GSCA), în timpul circulaţiei pe linii
neelectrificate, prin intermediul unui redresor trifazat.
- din conducta de înaltă tensiune a trenului (IT), pe linii electrificate, prin intermediul unui
transformator stabilizator (TS) şi a unui redresor în punte de putere (RPP).
La staţionare bateria de acumulatori (BA) sau redresorul în punte de putere asigură
alimentarea cu curent pe reţeaua de 24 V. Generatorul şi transformatorul stabilizator
funcţionează în regim tampon cu bateria de acumulatori, fiind prevăzut un sistem de
interconectare – deconectare (interblocaj) între generator şi transformator dat de un releu de
sesizare a înaltei tensiuni care blochează funcţionarea generatorului.
Transformatorul stabilizator transformă şi stabilizează tensiunea alternativă variabilă între
1000V şi 1800V, 50Hz în tensiune alternativă de 24V, 50Hz. Această tensiune este redresată
cu ajutorul unui redresor punte de putere, după care tensiunea pulsatorie obţinută este
netezită de către bateria de acumulatori. În cazul în care bateria de a cumulatori nu este
conectată, din punct de vedere electric, la redresor atunci netezirea tensiunii provenită de la
generator, este asigurată de către un filtru compus dintr-o baterie de condensatori. La apariţia
unui scurtcircuit transformatorul stabilizator este prevăzut cu un sistem de protecţie
autoblocându-l, limitând curentul primar şi din secundar.
Generatorul sincron de curent alternativ este un generator de 6,3 kVA, cu ax cardanic şi
autoexcitaţie. Menţinerea constantă a tensiunii generatorului independent de turaţie şi sarcină
este asigurată de către regulatorul de tensiune (RT), care acţionează asupra excitaţiei
generatorului asigurând o protecţie conform unei caracteristici U = f (I). Protecţia la scurtcircuit
este asigurată de siguranţele ultrarapide aflate în cadrul blocului generator.
Regulatorul de tensiune preia informaţiile de la blocul redresor (BR) prin intermediul
unei punţi redresoare auxiliare şi a unui transformator de curent în componenţa căruia se
găsesc alături de redresorul punte trifazat. Atunci când tensiunea scade sub limita de 21,5V,
releul de minimă tensiune scoate de sub tensiune o parte din consumatori (comanda instalaţiei
de încălzire şi ventilare, instalaţia de iluminat 1/1 şi ½) şi se aprinde iluminatul de siguranţă)

7.1.1.2. Instalaţiile de încălzire, ventilare, climatizare, iluminat, sonorizare si

acţionarea automată a uşilor, la vagoanele de călători.
Iluminatul interior la majoritatea vagoanelor din parcul CFR este realizată în principal
cu lămpi fluorescente.
Instalaţia de iluminat electric este compusă, în principal din trei blocuri componente:
- Distribuire şi control;
- Comanda;
- Consumatori.
Blocul de “distribuire şi control” este compus din sursa de energie, care poate fi
bateria de acumulatori sau redresorul trifazat din instalaţia de alimentare cu energie, din
releul de minimă tensiune şi bloc de protecţie - siguranţe automate monopolare de 10A,
20A, 2A curent continuu.
Releul de minimă tensiune, care se găseşte în tabloul de comandă, controlează
iluminarea compartimentelor cu lămpi fluorescente şi incandescente şi va deconecta instalaţia
de iluminat în cazul în care tensiunea bateriei a scăzut sub 21,5V.
“Blocul de comandă” este compus din :
- comutator principal - oprit;
- iluminare ½;
- iluminare 1/1.
- relee şi contactoare pentru comanda 1/2;
- relee şi contactoare pentru iluminarea 1/1;
- siguranţe automate;
- siguranţe fuzibile;
- cabluri de legătură.
In spatiile destinate calatorilor, sistemul de iluminat asigura iluminatul general si toate
regimurile de funcţionare corespunzătoare (iluminatul de rezerva si iluminatul de siguranţă).
    Compartimentele sunt prevăzute cu iluminat general, care pe timp de noapte poate fi redus.
    Din motive de securitate, iluminatul redus rămâne în funcţiune dacă iluminatul general al
compartimentelor este anulat, astfel ca nici un compartiment sa nu rămână în obscuritate
deplină, mai puţin la vagoanele cuşetă, sau de dormit, sau spaţiile unui vehicul neaccesibile
tuturor călătorilor din tren.
In vagoanele de clasa I-a şi după caz, la clasa a II-a, în dreptul fiecărui loc, există un corp de
iluminat individual. Acesta trebuie sa poată fi aprins dacă iluminatul general funcţionează la
intensitatea lui cea mai joasă, sau dacă este stins, sau poate exista indiferent de nivelul
iluminatului general.

Consumatorii sunt formaţii din:

 - consumatorii daţi de iluminatul fluorescent;
- consumatorii daţi de iluminatul incandescent.
Atât iluminatul incandescent cât şi cel fluorescent este împărţit în consumatori
corespunzători comenzii 1/2 şi consumatori corespunzători comenzii 1/1. În felul acesta
iluminatul fluorescent sau incandescent pot avea unu, două sau mai multe circuite.
Independent de poziţia comutatorului principal de iluminat sunt conectate lămpile finale,
protejate de siguranţele automate şi prizele de 24V din exteriorul vagonului protejate de
siguranţele fuzibile.
Consumatorii corespunzători la iluminare ½ sunt formaţi din :
- lămpile fluorescente de 20W respectiv de 40W din fiecare corp de iluminat din
compartimente;
- lămpile cu incandescenţă 25W din coridoarele de capăt şi de la WC-uri.
La poziţia 1/1 a comutatorului principal de iluminat, sunt alimentaţi în continuare toţi
consumatorii menţionaţi la poziţia ½ în plus sunt conectate lămpile fluorescente din corpurile
din compartimente care nu s-au aprins la poziţia ½.
Funcţionarea lămpilor finale
De regula aprinderea lămpilor finale este posibila cu ajutorul unor întrerupătoare
individuale, montate in cutiile de acces la aceste lămpi din pereţii frontali ai vagoanelor. La unele
vagoane aprinderea lămpilor finale se face din tablou, odată cu activarea iluminatului 1/2

Încălzirea electrică, la majoritatea familiilor de vagoane, se face la tensiunea de 1500

V cu radiatoare (prin convecţie) de 167W/250V aşezate sub bănci , în peroane, în WC–uri şi la
rezervoarele de apă.
Radiatoarele sunt dispuse în vagon astfel:
- 12 radiatoare montate pe podea sub bănci , în fiecare compartiment de capăt;
- 18 radiatoare montate pe podea sub bănci, în compartimentul central;
- 1 radiator la fiecare toaletă;
- 1 radiator la rezervoarele de apă;
- 2 radiatoare la fiecare peron de urcare.
Fiecare vagon are o „conductă” de trecere de 185 mm2 şi o instalaţie de cuplare de
800A, 3kV.
Acţionarea circuitelor de încălzire se realizează prin intermediul unor comutatoare şi în
urma comenzii primite de la blocul de reglaj şi control al temperaturii, alcătuit , din:
- termostatele din compartimente;
- siguranţa de protecţie;
- circuite electronice;
- relee de acţionare.
La comanda termostatelor de compartiment, contactoarele din blocul de comandă a
circuitelor de încălzire , pun sub tensiune (sau deconectează) grupul de radiatoare
corespunzător.
Pentru oprirea voită a instalaţiei de încălzire a vagonului se trece întrerupătorul de
încălzire de la tabloul de comandă de pe poziţia I pe poziţia „O”. Puterea instalată a vagonului
pentru încălzirea electrică este de 35 kV.
Încălzirea la vagoanele din familia 2057, se face în două modalităţi:
-cu energie electrică - 1500 V/50 Hz c.a., puterea radiatoarelor electrice fiind de 39,6
kW;
 - cu abur saturat la o suprapresiune cuprinsă între 49 kPa şi 490 kPa (5kgf/cm), puterea
încălzitorului de abur fiind de 31,5 kW. Instalaţia de încălzire a acestor vagoane, prezentată,
funcţionează automat, călătorul având posibilitatea adaptării temperaturii în compartiment
după necesităţi printr-un sistem de reglaj aflat în interior.
Alimentarea cu energie electrică a radiatoarelor electrice de la conducta de înaltă
tensiune de 1,5kV se face prin intermediul sesizorului de înaltă tensiune. Radiatoarele
electrice aflate în agregatul de încălzire (AI), sunt acţionate cu ajutorul blocului de
acţionare al încălzirii electrice (AIE), în urma comenzii primite de la un bloc de comandă
de la un bloc de comandă al încălzirii şi ventilaţiei (CIV), aflat în tabloul principal.
AIE are în compunere:
- curele de curent de 25 şi 50 A;
- contactor principal 50A/3kV;
- contactori de încălzire pentru fiecare agregat de 25A
- siguranţe de distribuţie 6A/3kV şi 2A/3kV;
- cabluri de legătură.
Sistemul de încălzire cu abur este pus în funcţiune cu ajutorul blocului de acţionare al
încălzirii cu abur (AIA), compus din :
- releu de comandă al ventilului magnetic;
- ventil magnetic.
Comanda încălzirii cu abur este primită de la blocul de comandă al încălzirii şi
ventilaţiei CIV prin intermediul releului de comandă al încălzirii cu abur.
Ventilaţia este asigurată de către un motor ventilator, prin intermediul unui releu cu
temporizare mare. Comanda încălzirii şi ventilaţiei este accesată atâta timp cât exista energie
de încălzire (abur sau electric) şi releul de minimă tensiune este cuplat . Controlul încălzirii
este efectuat prin blocul de reglaj şi control al temperaturii, alcătuit din:
- regulatoare electrice de temperatură
- siguranţe de protecţie;
- bloc de termostatare;
- traductori de temperatură (termometre cu rezistenţă electrică);
- relee de acţionare;
- filtru de atenuare.
Instalaţia de încălzire a vagoanelor speciale este astfel proiectată încât să asigure o
temperatură cuprinsă între 19 – 22 0C în compartimentul de serviciu şi 5-10 0C în
compartimentul de bagaje, WC şi peron urcare, la o temperatură exterioară de -20 0C şi la o
viteză de mers de 110 km/h.
Instalaţia de încălzire a vagoanelor clasă este astfel proiectată încât să asigure o
temperatură de 22 0C în compartimente, de 18 0C pe culoarul lateral de + 10 0C în peroanele
de urcare, la o temperatură exterioară de -20 0C, la o viteză de mers de 110 km/h şi un grad de
ocupare a vagonului de 50%.
Vagoanele de dormit din seria 2050, sunt dotate cu încălzire cu apă, cu o instalaţie de
apă caldă, şi cu o instalaţie de ventilaţie cu calorifer pentru încălzirea aerului. Cazanele pot fi
la alegere cu energie electrică, cărbuni sau abur. Cazanul de încălzit combinat electric – abur se
află dedesubtul fundului vagonului şi este protejat cu un strat suficient de izolaţie termică.
Sunt la dispoziţie 72 de rezistenţe electrice de încălzit de 0.5 kW/500 V. Pentru încălzirea cu
abur se află montat în cazan un radiator de 36 kW. Sistemul de încălzire este gata de
funcţionare când întrerupătorul cu lichid şi releul de control al temperaturii sunt puse în
funcţiune. La atingerea temperaturii necesare a apei din conducta de admisie, ventilul magnetic
se deschide. Pompele de circulaţie a apei de încălzire sunt comandate de un termostat de
încăpere pentru temperaturi sub 190C. Pompele de circulaţie ale sistemului de încălzire cu apă
caldă sunt pompe centrifuge, fără ventil, cuplate direct cu un motor electric şi formând cu
acesta un agregat complex.
Vagoanele 21 80 şi 19 80 prezintă următoarele tipuri de instalaţii de încălzire:
- instalaţie de încălzire electrică;
- instalaţie de încălzire cu abur;
Vagoanele dormitor seria 71 80 dispun de următoarele tipuri de instalaţii de încălzire:
- instalaţie de încălzire electrică:
- instalaţie de încălzire a apei cu combustibil lichid ;
Vagoanele seria 71 80 dispun şi de o instalaţie pentru pregătirea apei calde menajere,
încălzirea acesteia făcându-se atât electric cât şi cu combustibil lichid.
Instalaţia de încălzire a vagonului de dormit seria 71 80 este pe principiul sistemului cu
aer , cu două canale, ce utilizează ca sursa de energie energia electrică şi energia termică a
apei calde produsă într-o instalaţie de încălzire cu motorină. La aceste vagoane este
înlocuită bateria de abur cu un schimbător de căldură cu apă caldă, produsă în cazanul de
încălzire al instalaţiei de încălzire cu motorină, ce funcţionează sub controlul unei automatizări
de comandă.
Instalaţia de încălzire cu aer cald a vagoanelor 21 80 şi similare constă dintr-un sistem
de încălzire cu aer cald cu două canale. În cadrul acestui sistem, energia se transmite aerului
de la agregatul de încălzire cu aer cald amplasat sub saşiu, care conţine toate piesele
necesare încălzirii aerului. Ca sursă de energie se poate folosi energia electrică sau energia
aburului pentru vagoanele clasă, iar pentru vagoanele de dormit energia electrică sau energia
apei calde preparate de instalaţia de încălzire cu motorină.
Sursa de energie electrică este preluată din conducta de trecere de 3kV. Energia
necesară acţionării dispozitivelor auxiliare ale instalaţiei de încălzire - motorul ventilatorului,
motoarele dispozitivelor de comandă ale sistemului de reglare - se ia de la reţeaua de bord
de 24 V.
Aerul absorbit prin orificiile de aspiraţie practicate în peretele lateral la mijlocul
culoarului lateral este dozat, în funcţie de temperatura exterioară, în cutia de aspiraţie cu
ajutorul unei clapete acţionată cu motor, care are rolul de a modifica secţiunile de intrare a
aerului din exterior (proaspăt) şi din interior (recirculat). Din cutia de aspiraţie aerul este
aspirat, printr-un sistem de filtre, ce îl purifică până la un conţinut de praf mai mic decât 0,5
mg/m3 de aer, de către ventilator şi apoi este refulat prin încălzitorul de aer electric şi cu abur
cât şi prin canalul de derivaţie care face legătura cu canalul de aer rece montat în podeaua
compartimentelor în zona longeronului, partea exterioară. Aerul încălzit de către încălzitorul
electric sau cu abur este dirijat în canalul de aer cald montat în podeaua compartimentelor în
zona longeroanelor pe partea interioară, iar de aici în interiorul vagonului. Între canalul de
aer cald şi cel de aer rece este prevăzută o intercomunicaţie prin intermediul unei clapete cu
motor care în timpul procesului de preîncălzire a vagonului deschide accesul aerului cald şi în
canalul de aer rece şi închide accesul amestecului de aer proaspăt şi recirculat prin canalul de
derivaţie de sub încălzitoarele electrice şi cu abur. Ceea ce face posibil ca întreaga cantitate
de aer absorbită de ventilator să fie încălzită şi distribuită în spaţiile interioare ale vagonului,
prin cele două canale, indiferent de poziţia clapetelor acţionate manual, amplasate pe canalele
de aer în compartimente, determinând o încălzire uniformă în compartimente. Canalul de aer
cald spre deosebire de canalul de aer rece care se termină în compartimentul 1 respectiv 9
sau 10, în funcţie de clasa vagonului, se continuă în cabinele WC, persoanele de urcare şi
rezervoarele de apă.
Aceste prelungiri ale canalului de aer cald împreună cu orificiile practicate, permit
accesul aerului cald în cabinele WC-ului, peroanele frontale şi la preparatorul de apă caldă.
Instalaţia de încălzire lucrează automat. În afară de aceasta, călătorul are posibilitatea de a
adapta, în anumite limite, temperatura din compartimente prin acţionarea manuală a clapetelor
canalelor de aer.
În funcţie de temperatura exterioară şi interioară instalaţia de încălzire ventilaţie
funcţionează în:
- regim de ventilaţie;
- regim de preîncălzire;
- regim normal de încălzire.
Funcţionarea în regim de ventilaţie este posibilă la temperaturi în încăperi mai mare ca
23 C şi la temperaturi exterioare mai mari de 15 0C, precum şi dacă există înaltă tensiune la
0

echipamentul central de alimentare cu energie ZEV.

Funcţionarea în regim de preîncălzire este posibilă la temperaturi în încăperi sub 190C
crescând până la 230C. În momentul în care există tensiunea înaltă la conducta de trecere
de 3kV sistemul intră în funcţiune, temperatura în compartimente fiind în creştere.
Funcţionarea în regim normal de încălzire este posibilă când în interior s-a atins
temperatura de 230C şi scade sub 190C, precum şi dacă există înalta tensiune la conducta de
trecere de 3kV.
Funcţionarea în regim de încălzire cu abur este posibilă independent de aparatul central la
alimentare cu energie (ZEV) dar numai pentru câteva ore, până ce tensiunea bateriei a scăzut
sub 20,4V. Regimul de încălzire cu abur este considerat în contextul reechipării ulterioare
pentru alimentarea cu energie preluată de la generatoarele comandate de osie.

Componenţa instalaţiilor de ventilaţie/încălzire/climatizare. Rolul funcţional al

ansamblurilor şi subansamblurilor componente
1.Componenţa instalaţiilor de ventilaţie/încălzire/ climatizare
Pentru îndeplinirea funcţiilor cerute, instalaţiile de ventilaţie/încălzire/climatizare, ce echipează
vehiculele de cale ferată care transportă călători, trebuie să aibă în componenţă, de exemplu,
ansamblurile, subansamblurile şi elementele de legătură menţionate în figurile nr. 2 şi 3.
Instalaţiile de ventilaţie/încălzire/climatizare ale vehiculelor care transportă călători pot avea în
componenţă şi alte ansambluri şi subansambluri, în funcţie de nivelul tehnic şi inovator al
realizărilor din domeniu, în condiţiile asigurării confortului şi sănătăţii călătorilor.
 Figura nr. 1 - Schemă explicativă a termenilor

2.Ansamblurile şi subansamblurile componente - caracteristici funcţionale

2.1.Unitatea de tratare a aerului
Unitatea de tratare a aerului trebuie să îndeplinească funcţiile de:
a)aspirare a aerului proaspăt (nou) şi a celui recirculat (ambiant) în unitatea de tratare a aerului;
b)dozare a amestecului de aer proaspăt şi aer recirculat, în funcţie de poziţia comandată voletului
(clapetei);
c)filtrare a amestecului de aer;
d)răcire a amestecului de aer în evaporator (dacă există comanda pentru răcire);
e)colectare a apei din aer şi evacuare în exterior;
f)încălzire a aerului amestecat (dacă există comanda pentru încălzire);
g)direcţionare a aerului în conductele de aer de sub şasiu;
h)măsurare a temperaturii aerului proaspăt;
i)măsurare a presiunii aerului din unitatea de tratare a aerului.
2.2.Grupul de condensare
Grupul de condensare trebuie să îndeplinească funcţiile de:
a)antrenare a agentului frigorific (refrigerentul) în stare gazoasă, din evaporator în compresor, de
comprimare şi refulare a aerului din compresor;
b)răcire la temperatura mediului şi condensare a refrigerentului;
c)refulare a refrigerentului în stare lichidă prin butelie şi filtru - deshidrator înapoi în evaporator.
2.3.Canalele de aer de sub şasiu
Canalele de aer de sub şasiu asigură vehicularea aerului spre canalele de aer din compartimente.
2.4.Canalele din interiorul vehiculului cu dispozitivele de suflaj
Canalele din interiorul vehiculului cu dispozitivele de suflaj asigură vehicularea aerului spre
compartimente, toaletă şi platforma vagonului.
2.5.Ejecto-convectoarele
Ejecto-convectoarele trebuie să îndeplinească funcţiile de:
a)mărire a vitezei aerului condiţionat care circulă înspre partea de sus a vagonului;
b)ghidare a aerului tratat până la intrarea acestuia în compartiment;
c)aspirare a aerului proaspăt prin partea de jos a vagonului;
d)asigurare a încălzirii suplimentare a aerului (proaspăt şi recirculat), dacă este necesar, cu
ajutorul rezistenţelor adiţionale.
2.6.Unităţile de încălzire auxiliare
Unităţile de încălzire auxiliare (încălzitoarele electrice) completează căldura din compartimente,
toalete şi platforme, asigurată prin aerul furnizat, până la atingerea temperaturii prescrise pentru
spaţiile respective, Tic.
2.7.Extractorul electric de aer
Extractorul electric de aer asigură o presiune a aerului mai mică în toalete decât în spaţiile din jur
prin eliminarea unei cantităţi de aer egală cu cantitatea de aer proaspăt primit, mai puţin
pierderile datorate neetanşeităţilor.
2.8.Traductoarele pentru măsurarea temperaturii aerului
Traductoarele (sondele) pentru măsurarea temperaturii aerului trebuie să îndeplinească funcţiile
de:
a)măsurare a temperaturii aerului primar, a aerului proaspăt şi a aerului recirculat din platformele
de capăt;
b)transmitere a semnalului măsurat la calculator.
2.9.Modulele de reglare locală
Modulele de reglare locală trebuie să îndeplinească funcţiile de:
a)măsurare a temperaturii interioare reale a aerului din compartiment, Tir;
b)asigurare a posibilităţii de alegere a temperaturii prescrise Tic, pentru compartimentul respectiv,
c)comandă a funcţionării încălzitorului de compartiment;
d)asigurare a interfeţei cu calculatorul de reglare al instalaţiei de ventilaţie/încălzire/climatizare.
2.10. Calculatorul de reglare cu microprocesor Calculatorul de reglare cu microprocesor
trebuie să îndeplinească minimum funcţiile de:
a)achiziţionare a datelor de intrare de la: modulele de compartiment, sondele de temperatură,
comutatorul de comandă (ventilaţie/climatizare), butoanele de test (încălzire/ răcire), sursele de
alimentare (24 Vcc, 230/400 Vca, înaltă tensiune din conducta electrică principală), încărcătorul
bateriei de acumulatoare, protecţiile termice (încălzitor principal, motocompresor, motoventilator
principal din unitatea de tratare a aerului, motoventilatoare condensator), presostatul diferenţial
de aer al motoventilatorului principal, presostatele de pe partea de absorbţie (joasă presiune) şi
refulare (înalta presiune) ale compresorului, limitatorul de cursă de poziţionare a voletului de
amestec aer proaspăt/aer recirculat;
b)prelucrare a datelor de intrare şi, pe baza programului rezident în calculator, să comande
funcţionarea elementelor de execuţie ale instalaţiei de climatizare, în regim de
preîncălzire/încălzire sau pre-răcire/răcire, astfel încât să fie realizate cerinţele de confort
prezentate în cap. 4.
Comanda elementelor de execuţie se referă la:
- funcţionarea ventilatorului principal pe una din cele trei trepte de turaţie, în funcţie de regimul
de lucru;
- poziţionarea voletului de amestec corespunzător regimului de lucru, treptei de turaţie şi
temperaturii mediului exterior;
- funcţionarea încălzitorului principal (cu 50% sau 100% din puterea încălzitorului) şi a
încălzitoarelor auxiliare, în funcţie de necesarul de căldură;
- funcţionarea compresorului (cu 2, 4 sau 6 cilindri), în funcţie de sarcina de răcire;
- funcţionarea evaporatorului cu unul sau ambele circuite ale agentului frigorific, în funcţie de
sarcina de răcire;
- funcţionarea ventilatoarelor condensatorului (1, 2 sau toate 3), în funcţie de sarcina de răcire;
c)asigurare a protecţiei echipamentelor instalaţiei de climatizare în cazuri de avarie;
d)asigurare a semnalizării optice a stărilor generale de avarie a instalaţiei de
ventilaţie/încălzire/răcire;
e)asigurare a diagnozei tehnice prin memorarea evenimentelor (defecte, dereglări) şi stocarea lor
într-o memorie nevolatilă;
f)asigurare a monitorizării pe un display a funcţionării elementelor de execuţie şi a principalilor
parametri ai regimului de lucru curent;
g)asigurare a posibilităţii de extragere a datelor cu un calculator portabil.
2.11. Panoul cu aparate electrice de joasă tensiune, inclusiv echipamentul de comandă, control
şi securitate
Panoul cu aparate electrice de joasă tensiune trebuie să îndeplinească funcţiile de:
a)punere în funcţiune şi oprire a instalaţiei de ventilaţie/încălzire/climatizare în caz de urgenţă.
Punerea în funcţiune/oprirea instalaţiei de încălzire/climatizare se face automat în condiţiile
prezenţei/dispariţiei tensiunii în conducta de alimentare şi punerea dispozitivului de manevrare a
instalaţiei în poziţia de mers. În cazul întreruperilor bruşte ale alimentării cu energie, repornirea
instalaţiei nu trebuie să provoace mişcări dezagreabile ale aerului cald sau rece pentru călători;
b)asigurare a protecţiei (securităţii) împotriva încălzirilor inadmisibile. Dispozitivul de protecţie
trebuie să fie independent de dispozitivul de reglaj şi de sursa de energie pentru a asigura
întreruperea sigură a alimentării cu tensiune;
c)asigurare a protecţiei împotriva creşterii inadmisibile a presiunii fluidului de răcire;
d)asigurare a protecţiei circuitelor electrice prin siguranţe fuzibile;
e)comandă centralizată a instalaţiei de ventilaţie/încălzire/ climatizare.
2.12. Sursa statică
Sursa statică asigură alimentarea încălzitorului principal din unitatea de tratare a aerului.
2.13. Autotransformatorul
Autotransformatorul asigură alimentarea în frecvenţa variabilă a motoventilatorului unităţii de
tratare a aerului.
 Figura nr. 2 - Exemplu de componenţă a instalaţiei de
ventilaţie/încălzire/climatizare pentru un vagon cu un singur nivel

1.Unitate de tratare a aerului (unitate de răcire, unitate de încălzire principală şi auxiliară)

2.Grup de condensare
3.Canale sub şasiu conectate la ieşirile de aer ale unităţii de tratare
4.Canale de compartiment cu dispozitive de suflaj
5.Ejecto-convectoare
6.Rezistenţe plasate pe fiecare ejecto-convector
7.Rezistenţe plasate în canalele pentru aerul furnizat pe platformă
8.Rezistenţe plasate în canalele pentru aerul furnizat în toalete
9.Extractoare electrice de aer
10.Traductor pentru aerul primar
11.Traductor pentru aerul proaspăt
12.Traductor pentru aerul interior
13.Module de reglare (câte unul pentru fiecare compartiment)
14.Calculator de reglare cu microprocesor
15.Panou cu aparate electrice de joasă tensiune (echipament de comandă, control şi securitate)
16.Sursa statică
17.Autotransformator
notă: Această reprezentare este dată cu titlu informativ şi nu condiţionează proiectarea instalaţiei.

Figura 3. Ansamblu instalaţiei de climatizare (echipamente montate sub şasiul vagonului)

 Figura nr. 4 - Exemplu de componenţă a instalaţiei de
ventilaţie/încălzire/climatizare aer pentru un vagon cu două niveluri

1.Agregat pentru ventilaţie/încălzire/climatizare (unitate de tratare a aerului, unitate de

răcire/încălzire, grup de condensare etc.)
2.Camera de amestec
3.Ventilator condensor
4.Clapetă pentru reglare dozaj amestec
5.Ejecto-convectoare
6.Tubulatură
7.Unitate de încălzire auxiliară
.

Instalaţia electropneumatică de acţionare a uşilor

Este o instalaţie care facilitează închiderea şi deschiderea uşilor în mod automat, după
iniţierea deschiderii sau primirii comenzii de închidere de la tasterul „Închiderea uşii”, de la
instalaţia centrală de închidere sau releul de blocare.
Energia pentru mişcarea automată a uşii se ia din conducta de aer sub presiune de 10
bar a vagonului. Aerul din conductă este introdus prin intermediul ventilelor
electropneumatice în cilindrul principal sau în cilindrul auxiliar pentru închidere, în funcţie de
comanda dată.
De la cilindrii, printr-un sistem mecanic, mişcarea produsă de acţiunea aerului sub
presiune, asupra pistonului este transmisă la uşă realizându-se închiderea sau deschiderea
acesteia în funcţie de comanda primită prin instalaţia electrică.
Instalaţia electrică de comandă a echipamentului pneumatic de închidere a uşii se
compune din:
- două presostate;
- trei ventile electromagnetice;
- două microtastere;
- o unitate electronică de comandă pentru acţionarea a două uşi;
- două comutatoare;
- două tastere cu buton.
Usile vagoanelor de calatori automotoarelor si remorcilor de automotor, dotate cu
instalatii electrice, pneumatice si electropneumatice de actionare, sunt:
   - usi exterioare- usile care au contact permanent cu exteriorul:
    - usi de acces;
    - usi de intercomunicatie;
    Instalatiile electrice, pneumatice si electropneumatice de actionare a usilor exterioare si
interioare trebuie ca, in conditiile de mediu specificate, sa asigure:
   - functionarea la parametrii proiectati;
   - calitatea protectiei anticorozive alese;
   - capacitatea de a suporta nivelul de vibratii si socuri ales;
   - incadrarea in valorile-limita ale sistemului de alimentare cu energie electrica si/sau cu aer sub
presiune.
Usile interioare si exterioare au in componenta mecanisme electrice, pneumatice sau
electropneumatice, care sa permita deschiderea, inchiderea, blocarea si deblocarea lor in mod
automat sau manual, precum si inchiderea telecomandata a usilor de acces.
Instalaţia acţionează asupra uşilor laterale de acces in vagon, uşilor de intercomunicaţie
din capetele frontale şi a uşilor interioare de acces de la peroanele frontale spre interiorul
vagonului. Nu acţionează asupra uşilor de acces în compartimente.
Prima condiţie, privind funcţionarea acestei instalaţii presupune, cuplarea tuturor
vagoanelor, la sura de aer de 10 bar şi asigurarea continuităţii conductei generale. Din motive de
siguranţa circulaţiei, tuburile de aer, ale conductei generale de 10 bar, au capetele de acuplare
orientate invers, astfel că nu este posibilă cuplarea din greşeală, a tuburilor conductei de 10 bar,
cu cele ale conductei generale de 5 bar (destinată frânei). Verificarea etanşeităţii şi continuităţii
conductei generale de 10 bar, intră în sarcina personalului reviziei de vagoane, din staţiile de
compunere a trenurilor.
Instalaţia cuprinde, în general, următoarele componente:
- conducta principală de aer bifurcată, alimentată la 8-10 bar, prevăzută cu robneţi frontali şi
tuburi flexibile cu semiacuplare.
- conducta secundară de alimentare şi robinetul de izolare
- rezervorul de aer
- mecanismul propriuzis de acţionare, compus la rândul său din: servopistoane cu dublu efect,
elementele mecanice de acţionare, butonii de comandă, echipamentele de temporizare, pentru
comanda revenirii uşii in poziţia închis, echipamentele pentru blocarea uşii in poziţia închis,
echipamentele pentru deblocarea mecanică a uşii, echipamente de control (manometrele de aer
din capatele frontale ale vagonului si lămpile de “semnalizare avarii” din tablou) şi bine înţeles,
uşile propriuzise, cu toate componentele lor.
Uşile de acces pivotant pliante sunt concepute să asigure închiderea automată la
punerea în mişcare a vagonului, blocarea în timpul mersului şi deschiderea pneumatică asistată.
Elementele componente sunt :
 Uşă pliantă mare + uşă mică, legate prin balamale
 Dispozitivul de comandă
 Dispozitiv de închidere
 Dispozitiv de înzăvorâre
Pentru ca uşa să funcţioneze în parametri, trebuie îndeplinite simultan următoarele condiţii
obligatorii :
 Alimentarea cu aer comprimat uscat şi filtrat la p = 5  0,1 bar
 Alimentarea la o tensiune U = 24 Vc.c.

Instalaţia de radiodistribuţie
Instalaţia are ca scop să asigure transmiterea – într-un singur vagon sau în tot trenul -a
informaţiilor care servesc călătorilor referitoare la : mersul trenului ,anunţarea staţiilor,durata de
staţionare (informaţii utile) precum şi a programelor muzicale sau de divertisment. Programele
muzicale se pot transmite de la o valiză tehnică care se ataşează la instalaţia de sonorizare
existentă pe vagon de către însoţitor pin cuplarea acesteia la cupla CM10 de pe modulul de
sonorizare.
Felul şi conţinutul anunţurilor precum şi modul în care acestea se fac este reglementat de
Fişa UIC 440.
Sonorizarea trenului se poate face astfel :
- transmiterea anunţului verbal din vagonul propriu
- transmiterea anunţului verbal din alt vagon
- transmiterea de programe muzicale de la valiza tehnică (sau anunţuri înregistrate pe bandă).
   Instalaţia de sonorizare si elementele ei componente cu care sunt dotate vagoanele de călători
fac parte din categoria produselor care prin defectare determina diminuarea condiţiilor de confort
si a sănătăţii călătorilor.
Cu instalaţii de sonorizare se echipează vagoanele de călători clasa I, vagoanele de călători
clasa a II-a, vagoanele cuşetă, vagoanele de dormit, vagoanele-bar si restaurant, denumite in
continuare vagoane de călători. Atât instalaţiile de acest tip care se importă, cât si instalaţiile
fabricate in Romania trebuie agrementate, respectiv omologate, dacă au cel puţin performante
echivalente cu cerinţele normelor tehnice.
   Vagoanele de călători apte RIC, echipate cu instalaţii de sonorizare, pot fi realizate, in general,
in următoarele variante:
   a) vagoane de călători echipate cu un ansamblu de difuzoare, amplificator si microfon pentru
anunţurile prin sonorizare;
   b) vagoane de călători echipate cu un ansamblu de difuzoare, amplificator si un microreceptor
pentru anunţuri prin sonorizare si legături telefonice;
   c) vagoane de calatori care in plus fată de una dintre variantele de echipare menţionate mai sus
sunt echipate si cu o priză pentru racordarea unui aparat mobil necesar transmiterii anunţurilor si
muzicii (instalaţie pentru însoţitorul trenurilor speciale).
Componenta instalaţiilor de sonorizare (exemple)
   Orice vagon apt RIC sonorizat va conţine cel puţin următoarele echipamente:
- difuzoare in toate spatiile destinate calatorilor si pe culoarele laterale;
- difuzoare instalate in plafonul cabinelor de WC, in zona platformelor şi in locurile
destinate special personalului de deservire, precum si pe peroanele vagoanelor;
- atenuatoare pentru difuzoarele din compartimente, pentru reglarea nivelului
semnalului sonor;
- amplificator de putere;
- cablu cu 18 poli de-a lungul vagonului;
- racord de alimentare si dispozitivele de protecţie aferente;
- aparatura dispozitivului de telecomanda;
- post telefonic de emisie (microreceptor);
- aparatura auxiliara de telecomanda, pentru punerea si scoaterea din funcţie a
instalaţiei de sonorizare in toate vagoanele de călători;
- incintă acustică prevăzută cu un comutator de reglare a volumului semnalului sonor
pentru fiecare compartiment;
- cutie de distribuţie pentru conectarea instalaţiei de sonorizare la linia de sonorizare a
trenului.
   In vagon trebuie sa existe posibilitatea racordării unui aparat mobil pentru transmiterea
anunţurilor şi a muzicii.
   In acest caz, vagonul RIC sonorizat va conţine suplimentar:
- o priză standardizată cu 8 poli fixată stabil in vagon pentru racordarea echipamentului
mobil (de exemplu: casetofon), pentru asigurarea unei emisii de lungă durată;
- un comutator cu doua poziţii, pentru alimentarea curentă modulată, fie la un singur
vagon unde se găseşte aparatul mobil pentru transmiterea anunţurilor şi muzicii, fie la
toate vagoanele sonorizate din tren;
- un aparat mobil compus, in principal, dintr-un aparat de transmitere a anunţurilor, un
casetofon şi un microfon.
 
  Sistemul de sonorizare şi telefonie pentru un vagon de călători trebuie sa asigure următoarele
funcţiuni:
   ▪ telefonie:
   - legătura fonică dintre sistemul de sonorizare si telefonie al vagonului si locomotiva (dacă
locomotiva este dotată cu echipament compatibil), la comanda însoţitorului de vagon;
   - legătura telefonică cu locomotiva, la iniţiativa personalului însoţitor al trenului;
   - legătura radiotelefonică cu postul central de pe sol prin intermediul echipamentului de radio
emisie-recepţie instalat pe locomotivă, la iniţiativa personalului însoţitor al trenului.
Funcţionarea instalaţiei de sonorizare si telefonie a vagoanelor de calatori, trebuie sa fie
garantata in cazul in care tensiunea de alimentare este cuprinsa in intervalul situat intre 18 si 33
V.
    Puterea maxima necesara in fiecare vagon de călători pentru telecomandarea sonorizării
trenului trebuie sa fie de 25 W la o tensiune de 24 V.

Instalaţia de sonorizare se compune, de regulă din:

-2 prize cu 18 contacte –CF3,CF4- montate în frontala vagonului
-2 fise cu 18 contacte –CM3,CM4- montate în frontala vagonului
-2 doze de repaus
-1 modul de sonorizare / interfonie-montat în spaţiul tehnic cu frâna de mână. Acesta este
prevăzut cu suportul cu micro-întrerupător pentru receptorul telefonic cu microfon înglobat.
- difuzoare de compartiment (câte unul în fiecare compartiment )
- atenuatoare, în fiecare compartiment-pentru reglarea intensităţii sonore a transmisiilor .
- 3 difuzoare în sala mare 2076 (sau salon)
-1 atenuator pentru mai multe difuzoare –care acţionează asupra difuzoarelor din sala mare
2076 (sau salon)
-1difuzor în fiecare peron
-1difuzor în fiecare toaletă
-2 difuzoare pe culoar 2076
- cablajul aferent instalaţiei de telecomandă şi distribuţie în vagon
Când fişa este introdusă în priză, capacul prizei blochează fişa. Efortul de tracţiune la care
este supus ansamblul fişă –priză trebuie să fie de aproximativ 500N. El nu trebuie să influenţeze
contactele electrice şi nici să acţioneze asupra conexiunilor electrice. Cuplajul electric priză-fişă
asigură un grad de etanşeitate IPE5 (conform EN 60529 ).

Pentru un vagon de capăt, fişele se introduc în dozele de repaus. Cuplajul electric trebuie să
asigure buna funcţionare a instalaţiei şi în cazul unei garnituri de tren formată din vagoane de
provenienţă diferită.

Caracteristici funcţionale

1.-Funcţia de sonorizare :
Se realizează de la receptorul telefonic din spaţiul tehnic de sonorizare de la care se pot face
anunţuri verbale reglementate de UIC 440. Aceste anunţuri se pot face pentru vagonul propriu
sau pentru tot trenul,de la oricare dintre vagoanele aflate în garnitură.
Funcţia de sonorizare presupune şi posibilitatea transmiterii de programe muzicale de la o valiză
tehnică.
 2.-Funcţia de telefonie
Se realizează la iniţiativa însoţitorului de tren prin stabilirea legăturii telefonice cu mecanicul de
tren (dacă are echipament radio instalat ).
Alimentarea instalaţiei de iluminat se face de la sursa statică, cu tensiunea de 24 V cc.
Tabloul electric conţine următoarele aparate care fac parte din instalaţia de iluminat:
a. Siguranţe automate:
b. Contactoarele:
c. În tabloul electric, pe rândul 6, se află o „insulă” de module care servesc la realizarea
funcţiei de releu de tensiune minimă, care realizează legătura cu cablu de transmisie serială între
modulul U1TFM şi unitatea centrală cu display, la comanda iluminatului , etc.

Instalaţii si echipamente sanitare

Instalaţia este identică, în ambele cabine de toaletă şi se compune din :

- două guri de alimentare cu apă, câte una pe fiecare parte a vagonului, sub şasiu
- un rezervor de apă, de 400 litri, prevăzut cu izolaţie termică şi prevăzut cu două ştuţuri
superioare pentru alimentare cu apă de pe fiecare parte, plus două ştuţuri inferioare, pentru
scurgere, prin cădere liberă, către lavoar (chiuvetă) sau către oala WC. La partea superioară,
rezervorul mai este prevăzut cu un ventil antivid. In interiorul rezervorului se montează
încălzitorul electric capsulat, care permite alimentarea cu apă şi la temperaturi scăzute.
- vasul WC echipat cu dispozitiv de vidanjare cu vacuum, rezervor de acumulare, colac si capac
- lavoarul (chiuveta)
- robinete tip PRESTO cu ventil si temporizator, al duratei de rămânere deschis, atât pentru
lavoar cât şi pentru oala WC
- un uscător de mâini, echipat cu ventilator, rezistenţa electrică de încălzire, senzor şi
temporizator
- alte dotări specifice: dozator de săpun lichid, cutie pentru şerveţele, suport pentru hârtie
igienică, oglinzi (1,2 sau 3 după caz), uşa de acces cu indicator « liber-ocupat » si posibilităţi de
blocare din interior, geam mat cu posibilităţi de rabatere, extractor de aer în plafonul cabinei,
grătar de scurgere in podea, etc.

VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR

1. Din ce se compune instalaţia de alimentare cu energie electrică la vagoanele de călători?

2. Care este rolul blocului redresor?
3. Cum se face alimentarea cu înalta tensiune a instalaţiei vagonului?
4. Cum se face alimentarea cu energie la 24 V cc, a instalaţiei vagonului?
5. Ce rol are releul de maximă tensiune?
6. Ce rol are releul de minimă tensiune?
7. Din ce se compune instalaţia de iluminat a vagoanelor?
8. Cum se realizează încălzirea electrică ?
9. Cum se realizează încălzirea cu aer cald?
10. Cum se asigura ventilaţia vagoanelor?
11. Cum funcţionează instalaţia de închidere a uşilor?
12. Din ce se compune instalaţia de radiodistribuţie?
13. Din ce se compune instalaţia de climatizare?