Contabilitatea trezoneriei

Elev;Palie Răzvan-Mircea

1.Definiţie şi structura
Trezoreria sau conceptul de trezorerie poate fi definită prin totalitatea operaţiilor financiare cu
caracter operaţional care asigura încasările şi plăţile curente, care la rândul lor reprezintă
operaţii de trezorerie.
În structura trezoreriei, aşa cum prevede Regulamentul contabil şi Planul general de conturi, se
cuprind, în ordinea stabilită prin intermediul acestuia din urmă, următoarele categorii sau feluri
de operaţii:
- titlurile de plasament sunt hărţii de valoare care se pot transformă în disponibilităţi,
dintre care se amintesc: acţiunile şi obligaţiunile şi alte titluri de plasament şi creanţe similare
achiziţionate în vederea revânzării pentru obţinerea de profi;
- efecte comerciale primite anterior şi depuse spre încasare sau scontate la bănci;
- disponibilităţile băneşti existente în conturile la bănci, în lei şi în devize;
- credite bancare pe termen scurt, creditele externe şi creditele de la trezoreria statului;
- disponibilităţile băneşti în numerar, în lei şi în devize.

2. Documentele utilizate în cadrul trezoreriei

În funcţie de modul de efectuare a operaţiunilor băneşti între societăţile comerciale şi între
acestea şi alte persoane fizice sau juridice, documentele utilizate se grupează în:

1) Documente de încasări şi plăti în numerar (pentru operaţiuni prin casierie) sunt:

o Chitanţă - utilizată pentru încasarea sumelor prin casierie iar în cazul cumpărărilor fără
factură se foloseşte chitanţă fiscală;
o Cec-ul de numerar- utilizat pentru ridicarea numerarului de la banca;
o Foaia de vărsământ, utilizat pentru depunerea numerarului la banca;
o Dispoziţia de plata-încasare către casierie, utilizat pentru plata avansurilor de deplasare
respectiv pentru încasarea avansurilor neutilizate;
o Procesul-Verbal de plăti, utilizat pentru predarea sumelor de casierul societăţii către casierii
plătitori;
o Împuternicirea, este documentul prin care se autorizează o persoană pentru a încasa
drepturile băneşti de la casieria societăţii;
o Registrul de casă, în lei sau în valută, este documentul centralizator al încasărilor şi plăţilor
în numerar efectuate prin casieria societăţii pe baza actelor justificative. La sfârşitul fiecărei
zile în registrul de casă se stabileşte soldul de casă (numerarul existent în casierie).
2) Documente de încasări şi plăti fără numerar (decontări pe baza unor instrumente de plata
fără numerar) sunt:
o Cecul:
- este un instrument cu care se poate plăti valoarea unor bunuri primite fără a avea nevoie de
numerar;
- este utilizat de titularii de cont cu disponibilităţi în cont;
- circulă între trei persoane: trăgător -tras- beneficiar;
- se emite de trăgător (titularul de cont) prin care se cere băncii că în calitatea să de tras să
plătească beneficiarului (sau însuşi trăgătorului aflat în poziţie de beneficiar) o suma de bani la
prezentarea cecului;
- se plăteşte numai la vedere, adică la depunerea lui de către beneficia;
o Borderoul documentelor achitate cu cecuri de decontare – utilizat că document justificativ
(împreună cu documentele în baza cărora s-au emis cecuri) pentru sumele achitate cu cecuri
din carnete cu/şi fără limite de suma.
o Cambia – este un instrument de plata dar şi un titlu de credit prin care trăgătorul (emitentul)
plăteşte o datorie faţă de beneficiar prin intermediul altei persoane (tras) care era datoare
trăgătorului . Plata se face la ordinul trăgătorului sau al beneficiarului.
o Biletul la ordin, este un instrument de plata prin care emitentul îşi ia angajamentul de a plăti
beneficiarului la scadenţă o suma de bani. Este şi un titlu de credit creat de emitent în calitate
de debitor care se obligă să plătească o suma de bani la un anumit termen sau la prezentarea
unui beneficiar aflat în calitate de creditor.
o Ordinul de plata – este o dispoziţie necondiţionată dată de emitent unei bănci de a plăti unui
beneficiar la o anumită dată o suma de bani.
o Extrasul de cont – este documentul centralizator al încasărilor şi plăţilor fără numerar
efectuate prin contul de la banca pe baza actelor justificative. Se întocmeşte de unitatea bancară
zilnic şi se pune la dispoziţia societăţii titulară a contului împreună cu documentele justificative
care au stat la baza înregistrării operaţiunilor în cont.

În cadrul operaţiunilor de plata prin cambie sau bilet la ordin intervine operaţiunea de scontare
care înseamnă:
- cumpărarea de către o banca a unei cambii sau bilet la ordin înainte de scadenţă de la
beneficiarii titlurilor;
- operaţia prin care banca plăteşte beneficiarului suma înscrisă în cambie sau bilet la ordin, mai
puţin dobânda denumită scont, calculată de la dată scontării şi până la scadenţă;
- operaţia prin care o banca avansează înainte de scadenţă unui client al ei, valoarea unor bilete
la ordin sau cambii în schimbul unei sume reţinută denumită scont.

3. Conturi
Contabilitatea titlurilor de plasament se realizează cu ajutorul conturilor din clasa 5 „ Conturi
de trezorerie” grupa 50 „ Investiţii financiare pe termen scurt” şi anume :
- 501 „Investiţii financiare pe termen scurt”;
- 502 „Acţiuni proprii”;
- 503 „Acţiuni”;
- 505 „Obligaţiuni emise şi răscumpărate”;
- 506 „Obligaţiuni”;
- 508 „Alte investiţii financiare pe termen scurt şi creanţe asimilate”;
- 5081 „Alte titluri de plasament”;
- 5088 „Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de plasament”;
- 509 „Vărsăminte de efectuat pentru investiţii financiare pe termen scurt”.
Valorile de încasat care cuprind cecurile şi efectele de încasat, evidenţiate în contul 511 „Valori
de încasat” cu următoarele detalieri în conturi sintetice de gradul ÎI:
- 5112 „Cecuri de încasat”
- 5113 „ Efecte de încasat”
- 5114 „ Efecte remise spre scontare”.
Disponibilităţile în lei şi devize cuprind sumele în lei sau devize aflate în conturi la bănci şi a
celor în curs de decontare evidenţiate în contul 512 „Conturi curente la bănci” care se detaliază
în următoarele conturi sintetice de gradul ÎI:
- 5121 „Conturi la bănci în lei”
- 5124 „Conturi la bănci în valută”
- 5125 „Sume în curs de decontare”.
Contul 512, este cont bifunctional, având funcţie contabila de activ atunci când reflectă
existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti păstrate la bănci şi funcţie contabila de pasiv atunci
când reflectă creditele de trezorerie acordate de banca (aşa zise credite de acoperire).
Dobânzile aferente disponibilităţilor din conturile la bănci sunt evidenţiate în contul 518
„Dobânzi” care se dezvoltă în următoarele conuri sintetice de gradul ÎI:
- 5186 „ Dobânzi de plata” - evidenţiază dobânzile datorate băncii pentru creditele de trezorerie
acordate;
- 5187 „ Dobânzi de încasat” ­- evidenţiază dobânzile pe care le datorează banca pentru
disponibilul din conturile curente.
Contul 518 este cont bifunctional având funcţie de pasiv atunci când evidenţiază în credit
dobânzile datorate pentru creditele primite şi funcţie de activ atunci când înregistrează în debit
dobânzile primite pentru disponibilul din contul curent .
Credite bancare pe termen scurt, cuprind creditele pe termen scurt acordate de bănci într-un
cont distinct de împrumut reprezintă credite pentru nevoi temporare. Sunt evidenţiate în contul
sintetic de gradul I 519 „Credite bancare pe termen scurt” care se detaliază în următoarele
conturi sintetice de gradul ÎI:
- 5191 „ Credite bancare pe termen scurt”
- 5192 „ Credite bancare pe termen scurt nerambursate la termen”
- 5193 „ Credite externe guvernamentale”
- 5194 „ Credite externe garantate de stat”
- 5195 „ Credite externe garantate de bănci”
- 5196 „ Credite de la trezoreria statului”
- 5197 „ Credite interne garantate de stat”
- 5198 „ Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt”
Contabilitatea operaţiilor prin casierie sunt evidenţiate în contul 531 „Casă”, detaliat pe
următoarele conturi sintetice de gradul ÎI :
- 5311 „Casă în lei”
- 5314 „Casă în valută”.
Contabilitatea altor valori sunt evidenţiate în contul 532 „Alte valori”. Are funcţie contabila de
activ şi se dezvoltă pe următoarele conturi sintetice de gradul ÎI care reflectă şi structura acestor
cheltuieli:
- 5321 „Timbre fiscale şi poştale”
- 5322 „Bilete de tratament şi odihnă”
- 5323 „Tichete şi bilete de călătorie”
- 5328 „Alte valori”.

Avansurile de trezorerie reprezintă sume de bani puse la dispoziţia unor persoane împuternicite
de societate (salariaţi, etc.) pentru efectuarea de plăti în favoarea societăţii.
Contabilitatea acestor elemente de trezorerie se ţine cu ajutorul următoarelor conturi:
- 541 „Acreditive” cu dezvoltare pe conturi sintetice de gradul ÎI:
- 5411 „ Acreditive în lei”
- 5412 „ Acreditive în valută”
- 542 „ Avansuri de trezorerie”.
Grupa 59 „Provizioane pentru deprecierea conturilor de trezorerie” şi anume:
- 591 „Provizioane pentru deprecierea investiţiilor financiare la societăţi din cadrul grupului”
- 592 „Provizioane pentru deprecierea acţiunilor proprii”
- 593 „Provizioane pentru deprecierea acţiunilor”
- 595 „Provizioane pentru deprecierea obligaţiunilor emise şi răscumpărate”
- 596 „Provizioane pentru deprecierea obligaţiunilor”
- 598 „Provizioane pentru deprecierea altor investiţii financiare şi creanţe asimilate”

4.Exemple de operaţii
Răscumpărarea acţiunilor, folosindu-se borderoul acestora şi extrasul de cont:
502 = % 880
5121 500
509 380
Evidenţierea pe baza facturii, a comisionului datorat unităţii intermediare:
622 = 401 1000
Plata în numerar, conform registrului de casă, a acţiunilor achiziţionate cu decontare ulterioară:
509 = 5311 777
Anularea acţiunilor, pe baza actelor legale de modificare a capitalului şi a notei de contabilitate:
1012 = % 400
502 370
1068 30

Bibliografie: Manual contabilitatea evenimentelor şi tranzacţiilor- clasa a-XI –a

Site-uri: Wikipedia Scritub