UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ

SPECIALIZAREA:

METODE AVANSATE DE MONITORIZARE SI

DIAGNLOZA A SISTEMELOR ELECTRICE

REFERAT
STRUCTURA SISTEMULUI DE
CENTRALIZARE ELECTRONICA

Coordonator științific: Studenti:

Conf. Dr. Ing Paul -Mihai Mircea Eparu Adrian-Paul
Urdes Costel Dragut

Craiova
2023
Instalaţia de Centralizare Electronică ESTW L90 RO, realizată
de firma ALCATEL

Sistemul ESTW L90 RO este un sistem electronic de centralizare a staţiilor de cale

ferată, realizat de firma ALCATEL şi adaptat pentru România, în conformitate cu cerinţele
CFR.
Sisteme de centralizare electronică ESTW L90 RO au fost instalate în România,
până în prezent, în patru mari staţii de cale ferată: Timişoara (135 macazuri), Arad (172
macazuri), Braşov (105 macazuri) şi Complexul Bucureşti Nord (233 macazuri).
Instalaţia de Centralizare ESTW include ultimele realizări tehnologice şi întreaga
experienţă dobândită în zeci de ani de operare la Calea Ferată Germană şi la alte
administraţii de cale ferată din Europa. Instalaţiile de centralizare electronică ESTW sunt
instalaţii care folosesc tehnica de calcul pentru realizarea funcţiilor de siguranţă ale
instalaţiilor de centralizare tradiţionale. Sistemul a fost proiectat într-o structură modulară,
atât din punct de vedere al harware-ului cât şi a software-ului, aceasta fiind o soluţie care
simplifică adaptarea pentru cerinţele tehnice şi cerinţele de operare specifice la diferite
administraţii de cale ferată.
Cele mai importante caracteristici ale sistemului ESTW L90 sunt:
 Sistemul este proiectat pentru instalaţii de centralizare mari şi medii care sunt
tipice pentru căile ferate germane şi va satisface de asemenea cerinţele CFR;
 O uşoară implementare a specificaţiilor clienţilor;
 Instalare uşoară;
 Configurare şi modificare asistată de calculator;
 Întreţinere asistată de calculator;
 Adaptabilă la sistemele şi echipamentele din cale existente;
 Durată de viaţă lungă a produsului;
 Sistem de diagnoză automată: software-ul de monitorizare şi testare care rulează
continuu în ESTW L90;
  Dispozitivele şi modulele individuale comunică prin echipamente pentru
transmisii de date standard prin intermediul cablurilor convenţionale sau a
cablurilor de fibră optică. Este posibilă de asemenea integrarea în reţelele de
semnalizare existente.;

 Postul de lucru pentru ESTW L90 utilizează interfaţa BO L ISA, proiectată în

conformitate cu cerinţele de siguranţă şi cu cerinţele ergonomice;
 Prin separarea transmiterii informaţiei şi a procesării de electroalimentările locale
este posibil în principal să se obţină distanţe de control nelimitate prin utilizarea
transmisiilor sigure de date în reţele închise şi deschise;
 Flexibilitatea sistemului de a satisface diferite cerinţe ale clienţilor prin
intermediul modulelor uniforme, standardizate, cu avantajul adaptării sistemului
la condiţiile de linie şi a cutiilor de aparataj destinate diferitelor utilizări.

În conformitate cu cerinţele de bază ale CFR, stabilite în CRS (Customer

Requirement Specifications) proiectul pentru România este în unele privinţe modificat faţă
de proiectul iniţial construit pentru Deutsche Bahn.
Sistemul ESTW L90 RO este construit cu următoarele produse:
 Interfaţa Om-Maşină BO L ISA
 Sistemul de centralizare electronică ESTW;
 Sistem de documentare DOKU;
 Sistem de diagnoză RIES;
 Sistem număr de tren ZNS;
 Sistem mers de tren ZLS;  Reţea de date.

Principalele adaptări hardware, pentru România, sunt următoarele:

ESTW L 9 RO are adaptări pentru treceri la nivel, bloc de linie automat, operare
locală, circuite de cale utilizând interfaţa cunoscută, cu relee clasice la Calea Ferată
Română.
Serverul ZN are o interfaţă nouă la unităţile de introducere a numărului de tren din
staţiile vecine.
Serverul RIES are o interfaţă nouă la reţeaua de telecomunicaţie publică.
Reţeaua pentru transmisia de date are componente pentru o interfaţă nouă la masa de
manevră şi la unităţile de introducere a numărului de tren din staţiile vecine.
 Descrierea funcţionalităţii instalaţiei de centralizare electronică:

Instalaţia CE (Centralizare Electronică) este compusă în principal din interfaţa

OmMaşină (sistem denumit BO L ISA) prin care impiegatul de mişcare primeşte informaţii
şi introduce comenzi şi sistemul de centralizare (ESTW) care este în legătură cu
echipamentele din teren (macazuri, semnale, circuite de cale, bariere automate, bloc de
linie automat, coloane de manevră) şi prin care se realizează comanda efectivă, controlul
elementelor şi funcţiile de siguranţă ale sistemului.
Sistemul de interfaţă Om-Maşină reprezintă „Nivelul de Operare” şi realizează
funcţii de afişare sigură, introducere de date şi comenzi, imprimarea mesajelor, stocarea de
date şi diagnoza sistemului.
Sistemul de interfaţă Om-Maşină este un sistem de calcul distribuit format din mai
multe calculatoare server legate între ele prin switch-uri de comunicaţi.

Serverul central al staţiilor de lucru – APS

Serverul central al staţiilor de lucru (APS) este unitatea centrală de procesare a
interfeţei de operare. APS implementează atât programele importante de siguranţă cât şi
programele opţionale pentru servicii, ce nu concură la siguranţa sistemului.
Principalele funcţii ale serverului APS sunt:
 Coordonarea tuturor componentelor MMI;
 Administrarea şi inspecţia informaţiilor ESTW recepţionate;
 Controlul şi inspecţia serverelor de monitoare (PMOS şi
XMOS);
 Administrarea şi inspecţia comenzilor introduse de operator;
 Administrarea tuturor serverelor conexe;
 Transmiterea telegramelor KF2 (necesare pentru procesarea
comenzilor speciale) la MEM prin serverul KFS.
 Disponibilitatea interfeţei de mentenanţă („management
menu”).
APS-ul foloseşte sistemul de operare VMS.
 Figura 1: Schema bloc a Instalaţiei de Centralizare – ESTW L90 RO

Serverul de test – PMOS

Serverul de test PMOS verifică funcţionarea corectă a serverului central al staţiilor de
lucru (APS). Serverul de test PMOS, pentru realizarea siguranţei, are un sistem de operare
şi un hardware diferit de cel al serverului central şi deţine în memorie un sistem ESTW
virtual (simulat) pe suportul căruia se fac verificările.
Serverul PMOS utilizează sistemul de operare „Windows 2000”.
 Serverul de permisiune comenzi speciale – KFS
Serverul pentru permisiunea comenzilor speciale KFS, adaugă informaţia dinamică la
telegrama KF2 prin care se validează eliberarea comenzilor speciale către elementele din
teren.
Comenzile speciale sunt comenzile critice din punct de vedere al siguranţei care
necesită atenţie deosebită din partea impiegatului de mişcare iar pentru aceasta sistemul
prevede o deblocare separată dată de operator Exemple de comenzi speciale: deszăvorârea
forţată a parcursului DFP, manevrarea forţată a macazului MFMZ, etc.).
KFS foloseşte sistemul de operare Windows 2000.

Siguranţa sistemului de interfaţă Om- Maşină este asigurată prin existenţa a două
sisteme nucleu, redundante, formate din principalele calculatoare server (descrise mai sus),
respectiv serverul central al posturilor de lucru (APS), serverul de test (PMOS) şi serverul
pentru permisiune comenzi speciale (KFS).
În momentul în care serverul de test PMOS detectează o eroare în funcţionarea
serverului central APS, sau în cazul în care APS-ul detectează o eroare la PMOS (cele două
servere se verifică reciproc), calculatorul server care a detectat eroarea întrerupe legătura
cu serverul KFS, prin urmare nu se vor mai putea executa comenzi speciale. În continuare
sistemul poate funcţiona în mod restrictiv, fără comenzi speciale, situaţie în care sistemul
este „nesigur”. Acest fapt este semnalizat pe monitorul de operare impiegatului de mişcare
printr-un indicator special „S” roşu (starea acestuia în condiţii normale – „sistem sigur” are
culoare albă).
În cazul în care sistemul este „nesigur” impiegatul de mişcare poate face trecerea pe
sistemul nucleu redundant cu ajutorul unui „dispozitiv de comutare cu cheie”, aflat în
biroul de mişcare. Această trecere pe sistemul nucleu redundant de către impiegatul de
mişcare se poate face o singură dată, pentru o altă eventuală comutare este necesară
activarea dispozitivului de către personalul de întreţinere, la nivelul unei „unităţi principale
de comutare aflată în sala de echipamente”.

Alte calculatoare server ale interfeţei Om-Maşină (sistemul BO L ISA):

Serverul pentru monitor extins – XMOS
Serverul pentru monitor extins XMOS gestionează toate elementele necesare pentru
operare de la un post de lucru: monitoarele de afişare şi de comunicaţie, tastatura şi
mouseul prin care se pot introduce comenzi. Serverul XMOS prezintă o interfaţă adaptabilă
de utilizator pentru toate serviciile şi aplicaţiile.
 Fiecare post de lucru din biroul de mişcare cuprinde până la patru monitoare cu
rezoluţie înaltă pe care se găsesc imagini de lupă sau imagini de ansamblu ale zonelor de
staţie, un monitor de comunicaţie unde se pot accesa diferite aplicaţii (meniuri) pentru
logare, comutare imagine, diagnoză. Mai pot exista până la 4 monitoare (gestionate totuşi
de un XMOS suplimentar) pe care se găsesc, doar pentru vizionare, imagini de ansamblu
ale staţiei respective sau ale staţiilor vecine.

Sistemul de documentare – DOKU şi ZDOK

Sistemul de documentare DOKU şi ZDOK înregistrează şi salvează comenzile şi
rapoartele de la diferite componente ESTW. Toate datele stocate pot fi consultate şi tipărite
în orice moment. De asemenea, există funcţii de arhivare sau replicare prin care se pot
salva în orice moment datele pe CD.

Serverul de diagnoză – RIES

Serverul RIES înregistrează deranjamentele apărute (evenimente) şi mesajele de stare
vehiculate în cadrul unui ESTW, punându-le apoi la dispoziţie sub formă de informaţii în
vederea diagnozei. Oferă mult mai multe informaţii decât DOKU. Există funcţii de tipărire,
arhivare sau replicare prin care se pot salva în orice moment datele pe CD. De asemenea
prin intermediul bazei de date din RIES se poate reconstitui întregul proces de operare,
împreună cu toate mesajele de comandă, mesajele de eroare şi defect şi toate informaţiile
de stare ale elementelor, într-un sistem de „Play-back”.

Sistemul descriere de tren – ZN

Sistemul descriere de tren ZN preia automat datele despre un tren şi le afişează la
utilizator, pe baza rapoartelor recepţionate de la ESTW.

Sistemul mers de tren – ZL

Sistemul mers de tren ZL trimite comenzi de parcurs de tren către ESTW,
monitorizează comenzile, transmite rapoartele ESTW la postul de operare. Pentru aceasta,
ZL recepţionează date semnificative despre trenuri, despre ocuparea planificată a liniilor şi
despre orarul trenurilor dată de graficul de mers de tren.

Serverul administrator de sistem – ADSY

Are rolul de a informa asupra tuturor proceselor ce rulează în sistem.
Serverul general de sistem – ASS
Serverul general de sistem ASS oferă două funcţii diferite: funcţia de comutare
automată pentru trecerea sistemului nucleu activ pe sistemul nucleu pasiv şi funcţia de
activare comandă prin care este confirmată de către personalul de întreţinere comanda de
comutare.

Computerul de conversie a protocolului – PCC

Computerul de conversie a protocolului – PCC conectează interfaţa om-maşină cu
modulul MEM al sistemului ESTW. Principala sarcină a PCC-ului este să conecteze
protocolul PROFIBUS utilizat de MEM cu protocoalele de transport de date utilizate de
MMI: “TCP/IP” şi “Smart Socket”. PCC-ul nu monitorizează sau modifică date. Este
disponibil redundant.
PCC foloseşte sistemul de operare “Windows 2000”

Sistemul de centralizare propriu-zis ESTW a fost proiectat într-o structură modulară,

pe mai multe nivele funcţionale, format din calculatoare ce asigură o mare disponibilitate şi
siguranţă prin utilizarea logicii de funcţionare 2 din 3. Astfel într-un modul format din 3
calculatoare, în care fiecare calculator utilizează aceeaşi structură hardware şi acelaşi
software, sunt comparate datele primite în cele 3 calculatoare iar în cazul funcţionării
incorecte a unui calculator din modul, situaţie în care datele acestuia ar diferi de ale
celorlalte două, acesta poate fi blocat de celelalte calculatoare. În cazul nefuncţionării
corecte a două calculatoare din modul va fi blocat întregul modul.

Nivelul de comunicare este reprezentat de Modulul de Intrare-Ieşire (MEM ) care

face legătura între interfaţa om maşină şi echipamentul de centralizare, printr-o interfaţă
serială redundantă PROFIBUS. Modulul MEM are încărcat un software specific de staţie.
Funcţiile principale ale Modulului de Intrare-Ieşire sunt următoarele:
- Recepţionează şi supervizează informaţia introdusă în cadrul nivelului de operare;
- Testează comanda introdusă de către operator, în nivelul de operare, din punct de
vedere al sintaxei şi plauzibilităţii (prin existenţa unui tabel ce cuprinde toate
comenzile de parcurs şi comenzile individuale);
- Transmite numărul corespunzător al comenzii (parcursului) către modulul de
securitate (centralizare) – SM;
- Transmite schimbările de stare către nivelul de operare;
- Transmite rapoartele de erori şi defecte spre nivelul de operare;
- Identifică operaţiunea de eliberare a unei comenzi pe monitoarele operatorului;
- Primeşte şi supervizează această comandă de eliberare;
- Recepţionează şi controlează frecvenţa de lucru a echipamentelor;
 - Memorează înzăvorârile inclusiv motivul acestora şi le trimite mai departe la
cerere

Nivelul de centralizare (siguranţă) este reprezentat de Modulul de Siguranţă –

SM. Acesta are încărcat de asemenea soft specific de staţie, dar care realizează alte funcţii
decât modulul MEM.
Funcţiile principale ale modulului siguranţă SM sunt următoarele;
- Verifică elementele unui parcurs din punct de vedere al disponibilităţii;
- Trimite comenzile de poziţionare a unui element spre nivelul elementelor din
teren;
- Înzăvorârile elementelor unui parcurs;
- Verifică parcursul inclusiv protecţia de flanc;
- Determină ruta parcursului;
- Supervizează parcursul;
- Reacţionează la schimbările de stare ale elementului;
- Gestionează deszăvorârea parcursului prin consumarea efectivă a acestuia de către
tren;
- Transmite rapoartele de stare de la Modulul de Control al Elementelor (EAM) la
Modulul de Intrare-Ieşire (MEM);
- Tratează comenzile auxiliare (regimul de zi/noapte, blocarea manevrării automate
a lanţului de macazuri);
- Memorează înzăvorârile;
- Verifică şi asigură parcursurile de circulaţie pe variante;
- Blochează / deblochează manevrarea automată a macazurilor;
- Face schimb de date cu echipamentele vecine (alte sisteme ESTW) dacă acestea
există.

Prin Nivelul Elementelor din Teren se face adaptarea prin interfeţe speciale şi
legătura efectivă cu elemente din teren. Nivelul elementelor din teren cuprinde: Modulul de
Control al Elementelor – EAM; Unitatea de Intrare-Ieşire – I/O; Unitatea de Control şi
Supervizare – ESU.

Modulul de Control al Elementelor - EAM funcţionează pe principiul 2 din 3, la fel

ca şi modulele MEM şi SM ce aparţin nivelelor superioare şi realizează următoarele
funcţii: - Recepţionează telegramele de comandă de la SM;
 - Trimite comenzile către elementele exterioare prin intermediul unităţilor I/O şi
ESU;
- Interoghează şi verifică rapoartele despre starea elementelor (la fiecare 200ms);
- Trimite telegramele de stare recepţionate de la elementele de câmp către SM;
- Asigură alimentarea în cascadă a macazurilor, în cazul comandării unui parcurs
(primul EAM gestionând linia de alimentare cu energie a macazurilor);
- Blochează manevrarea macazurilor în cazul suprasarcinii; -
Supervizează alimentarea cu energie electrică.

Unitatea de Intrare-Ieşire I/O are următoarele funcţii:

- Recepţionează telegramele de comenzi de la EAM;
- Transferă telegramele de comandă peste interfaţa paralelă redundantă, către
grupele de relee sau ESU;
- Recepţionează telegramele de stare de la interfeţele paralele;
- Realizează numărul de interfaţă printr-un codaj hardware;
- Realizează adaptare pentru: - electromecanisme de macaz,
- circuite de cale,
- alimentare cu energie electrică.

Unitatea de Control şi Supervizare ESU are următoarele funcţii:

- Verifică şi transformă comenzile de la EAM în comenzi pentru element;
- Transmite către EAM informaţia de stare a elementelor;
- Verifică şi supervizează elementele conectate;
- Reacţionează rapid la aspectele lămpilor semnalelor;
- Supervizează grupurile de ansambluri din ESU la care sunt conectate elementele;
- Realizează adaptare pentru: - semnale,
- bariere,
- bloc de linie automat,
- operare locală, - triaj.

Pentru elementele din teren controlate se urmăreşte de asemenea realizarea unei bune
fiabilităţi în funcţionare, folosindu-se becuri cu filament dublu la lămpile semnalelor,
electromecanisme de macaz hidraulice cu motor trifazic.
 Procesarea unei comenzi
Pentru procesarea unei comenzi de operare se disting mai multe etape după cum
urmează:

Pasul 1: Introducerea comenzii

- Marcarea elementului sau parcursului
De exemplu: Pentru comanda unui parcurs, prin selectarea cu mouse-ul pe monitor a
elementului semnalului de început, coordonatele XY (pe verticală şi pe orizontală) de pe
monitor, vor fi transformate în text (cum ar fi: A4), text pe baza căruia va lucra în
continuare sistemul.
Translatarea coordonatelor o realizează serverul XMOS. Acesta transmite la APS
alegerea făcută de impiegatul de mişcare, iar serverul-ul APS va înainta către modulul
MEM acest text şi înapoi la XMOS pentru afişarea comenzii în bara de comenzi.
După selectarea elementului semnalului de destinaţie, se va aloca, în acelaşi mod, un
alt text aferent coordonatelor XY ale elementului respectiv (de exemplu: B7).
Pentru o comandă individuală de element, se va selecta elementul cu clic dreapta al
mouse-ului şi va apărea un submeniu de comenzi pentru acest element, vor fi interpretate
de asemenea coordonatele elementului respectiv împreună cu o comandă aleasă din meniul
de comenzi.
- Confirmarea comenzii
Impiegatul de mişcare acţionează butonul “PRELUCREAZĂ” din meniul activ ce se
găseşte în partea inferioară a ecranului de monitor, comanda asociată pentru cele două
elemente selectate pentru un parcurs fiind: A4.B7.

Pasul 2: Verificarea Sintaxei şi Plauzibilităţii

Confirmarea comenzii activează ciclul de verificare a sintaxei şi plauzibilităţii în
Modulul de Intrare-Ieşire (MEM).
În memoria MEM este introdus, prin intermediul unui software special (specific de
staţie), un tabel cu toate comenzile posibile, atât cele pentru parcursuri cât şi cele
individuale, ce se pot executa în staţia respectivă.
Comanda introdusă este comparată cu acest tabel:
- dacă comanda nu se găseşte în acest tabel este afişat în linia de comandă mesajul
“Eroare”;
- dacă comanda respectivă este în tabel, MEM-ul transmite la SM numărul
comenzii (de parcurs / individuală).
 Pentru transmiterea datelor de la MEM către SM, în scopul de a reduce lungimea
telegramelor de informaţie, textul de coordonate este transformat într-un număr
hexazecimal de către MEM. Astfel devine posibilă transmiterea mai multor comenzi de la
MEM; la SM într-o singură telegramă.
Exemplu: A4.B7 devine 07hex.

Pasul 3: Verificarea DISPONIBILITĂŢII şi punerea pe liber a semnalului

Aceasta se face la nivelul modulului de centralizare – SM.
Modulul SM prin intermediul unui soft specific de staţie (diferit de cel încărcat în
modulul MEM) are memorat un tabel în care, la fiecare număr corespunzător unui parcurs
sunt atribuite toate elementele corespunzătoare parcursului.
Exemplu: A4.B7→07hex→elemente (macaz 7-, macaz 9+, circuite de cale 1, 3, ........,
macaz 5+ de acoperire, drum de alunecare, semnalul care trebuie comandat pe liber).
Modulul de Centralizare SM trebuie să interpreteze comanda şi să o pună în aplicare,
cu respectarea tuturor regulilor. Pentru realizarea unei comenzi se pot identifica 6 etape:
- Marcarea elementelor din parcurs;
- Testarea disponibilităţii;
- Darea comenzilor de poziţionare şi înzăvorârea soft a elementelor;
- Înzăvorârea parcursului;
- Punerea pe liber a semnalului.
Testarea disponibilităţii:
Toate elementele asociate parcursului (marcate) sunt verificate din punct de vedere
al disponibilităţii, ceea ce înseamnă că modulul SM citeşte informaţia de stare a fiecărui
element. Dacă un element nu este disponibil (este blocat, defect, alocat altui parcurs
comandat anterior) atunci SM-ul transmite mesajul “RESPINS” spre nivelul de operare
pentru afişare pe monitor. Operatorul este informat astfel caeste dată corect comanda, din
punct de vedere al sintaxei, dar parcursul nu poate fi stabilit din motive de siguranţă. În
această situaţie, operatorul verifică de ce acest parcurs nu poate fi stabilit prin consultarea
informaţiilor oferite de monitorul de comunicaţie şi prin analizarea imaginii oferite de
monitoarele active, asupra elementelor din parcurs. Dacă elementele din parcurs sunt
disponibile, dar nu au starea necesară, se trece la următoarea etapă din funcţionarea
SMului.
Figura 2: Etapele de realizare a unei comenzi
 Darea comenzilor de poziţionare şi înzăvorârea soft a elementelor
Această etapă necesită un timp mai mare faţă de celelalte etape, deoarece trebuie să
aşteptăm executarea pe teren a comenzilor de poziţionare, timp de câteva secunde.
Modulul de control al elementelor exterioare (EAM) are memorată permanent
starea elementelor ori de câte ori starea acestora se modifică. În lipsa unei comenzi, dată de
impiegatul de mişcare, modulul de centralizare (SM) nu verifică informaţia de stare a
elementelor exterioare, deşi are o copie a acestei informaţii dată de EAM. Verificarea
elementelor exterioare o face EAM-ul la fiecare 200ms şi o memorează.
Comenzile sunt transmise doar acelor elemente a căror stare trebuie schimbată. Pe
măsură ce macazurile primesc control acestea se blochează pentru alt parcurs. Se realizează
astfel înzăvorârea software a elementelor.

Înzăvorârea parcursului
Când toate au starea cerută, pe monitor apare şi începe să clipească, un pătrat verde
(pentru parcursurile de circulaţie) sau albastru (pentru parcursurile de manevră) în spatele
semnalului de început pe trasa parcursului. Acesta se numeşte “Indicatorul de supervizare
al parcursului” arătând că elementele sunt poziţionate corespunzător.
Protecţia de flanc
Se controlează şi se stabileşte protecţia de flanc, macazurile de acoperire.
Punerea pe liber a semnalului
În momentul când toate condiţiile de siguranţă sunt îndeplinite, modulul de
centralizare (SM) dă comanda de punere pe liber a semnalului care autorizează parcursul.
În acest moment indicatorul de supervizare a parcursului nu mai clipeşte şi îşi
stabilizează indicaţia.
Anularea parcursului
- Anularea parcursului înainte ca trenul să fi ocupat secţiunea de apropiere se face
cu comenzi normale (respectiv comanda DP – deszăvorâre parcurs) fără
contorizare şi nu se documentează în DOKU;
- În momentul în care trenul ocupă secţiunea de apropiere, în dreptul semnalului
de destinaţie va apărea pe monitor un “Indicator de înzăvorâre totală” (pe trasa
parcursului) sub forma unei buline. Din acest moment deszăvorârea nu mai este
posibilă decât cu comenzi speciale cu contorizare, după 90 secunde şi cu
memorare în DOKU. Pe durata ciclului de deszăvorâre bulina este roşie şi
clipeşte.
DESCRIEREA GENERALA AINSTALATIEI DE CENTRALIZARE
ELECTRONICA TIP ESTW L 90 RO

Instalatia de centralizare electronica tip ESTW L 90 RO se compune din urmatoarele parti:

Instalaţiile interioare sunt amplasate în:

• Biroul de mişcare
• Sala de electroalimentare
• Sala calculatoarelor
• Sala bateriilor de acumulatoare
• Sala repartitoarelor de cabluri
• Sala instalaţiilor de telecomunicaţii
Instalaţii exterioare
• Secţiuni izolate (controlate prin circuite de cale)
• Electromecanisme de macaz
• Semnale
• Coloane de manevră
• Masa de manevra
• Inductoare de cale
• Reţea de cabluri
 • Instalaţie BAT/SAT

A. INSTALAŢII INTERIOARE

a. În biroul de mişcare:
În biroul de mişcare se găsesc:
1. Cinci posturi de comandă (staţii de lucru), de tip BO L ISA ale IDM (patru
operaţionale şi unul pentru supervizare), care cuprind:
• patru monitoare color pentru operare;
• un monitor de dialog;
• 4 monitoare de imagine de ansamblu a staţiei (neoperabile)
• tastatură standard;
• un mouse Microsoft cu 3 taste;
2. Pupitru de telecomunicaţii;
3. Staţii radio pentru telecomunicaţii;
4. Sesizor de incendiu; panou comandă-sesizare incendiu;
5. Panou comandă instalaţie de climatizare.
6. Imprimantă de protocolare şi deranjamente.
7. Instalaţia de ventilaţie forţată a aerului.
b. În sala de electroalimentare:
1. Dulapul UPS pentru sursa neîntreruptibilă trifazată 380V/50 Hz, prin care se
distribuie şi se controlează consumul de energie electrică pentru întreaga instalaţie;
2. Dulap de electroalimentare necesar pentru asigurarea tensiunilor de 230 V pentru
staţiile de lucru, alimentarea semnalelor pe regim de zi/noapte, alomentarea
opritorilor, alimentarea electromecanismelor de macaz cu tensiune de 380V,
alimentarea cu 12 Vcc a dulapului de redresoare din care se face şi alimentarea
ventilatoarelor modulului de intrare/ieşire şi a modulului de centralizare,
alimentarea interfetelor cdc, a BAT/SAT din statie si BLA, a terminalelor BLA.
3. Dulap de redresoare care servesc la redresarea tensiunii alternative de 220
V/50Hz şi asigurarea tensiunilor continue de 60 V, necesare pentru alimentarea
calculatoarelor precum si mentinerea in tampon cu bateria de 60V.

4. Doua convertizoare statice de fracventa, care asigura o tensiune alternativa de

220V/75 Hz, din tensiunea alternativa de 220V/50HZ, necesara pentru
alimentarea cdc.
5. Un dulap cu transformatoare monofazate care asigură tensiunile alternative
necesare alimentarii cdc si BLA.
 6. Instalaţia de ventilaţie forţată a aerului.
c. În sala calculatoarelor:
1. Două dulapuri pentru modulele de siguranţă SM, MEM;
2. Două dulapuri pentru modulul „Afişaj de siguranţă integrat” ISA-1/ISA-2;
3. Un dulap pentru serverele de documentare DOKU şi RIES;
4. Un dulap pentru comutatoare şi serverul “Adm0p ADSY” necesar pentru
întreţinerea reţelei;
5. Un dulap pentru serverul “ASS” care gestionează comutarea celor două sisteme
ISA redundante;
6. Un post de lucru pentru personalul SCB, având un monitor pentru imagini de
staţii şi elementele de operabilitate (monitor, tastatură, mouse) şi imprimanta
sistemului de diagnoză RIES;

7. Noua dulapuri pentru modulele de intrare /iesire I/O.

8.
Sase dulapuri ce contin modulele EAM.
9.
Rame pentru interfetele electromecanismelor de
macaz.

Rame cu relee si blocuri descifratoare pentru cdc.

10.

11. Rame pentru filtrele de cale.

 12.Rame pentru aparatajul aferent instalatiilor BLA si BAT.

13.Rama repartitor pentru conectarea retelelor de cabluri interioare.

d. În sala bateriilor de acumulatoare:
1. O baterie de acumulatoare de 400V/310Ah, necesară pentru asigurarea rezervării
(continuităţii) alimentării instalaţiei CE, în cazul dispariţiei tensiunii reţelei de
3x380V/220V, 50Hz. Bateria de acumulatoare asigură o autonomie a
electroalimentării de minim 2 ore.
2. O baterie de acumulatoare de 60V/400Ah, necesară pentru asigurarea continuităţii
alimentării calculatoarelor de comandă şi control în cazul dispariţiei tensiunii
reţelei de 3x380V/220V, 50Hz şi pentru control macazuri. Bateria de
acumulatoare asigură o autonomie a electroalimentării de minim 2 ore.
e. În sala repartitoarelor de cabluri:
1. Rame pentru conectarea cablurilor exterioare de semnale, macazuri,
circuite de cale, BAT/SAT, BLA cu reţeaua de cabluri interne
 2. Rame cu relee pentru interfaţarea instalaţiei cu CDS.

f. În sala instalaţiilor de telecomunicaţii:i

1. Rame cu relee şi echipament de telecomunicaţii;
2. Repartitor TTR.