Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
AUTOMATE PROGRAMABILE
Sisteme electronice de bord avansate
1. Noțiuni introductive
Automatele programabile (AP, engl. PLC – Programmable Logic Controller) sunt echipamente electronice destinate
realizării instalaţiilor de comandă secvenţiale în logică programată, utilizate în:
- automatizări;
- control industrial;
- controlul mişcării;
- motoare şi acţionări de c.c şi c.a.;
- servomotoare şi servomecanisme;
- controlul şi urmărirea temperaturii, presiunii, debitului, nivelului, ş.a.;
- instrumentaţie industrială etc.
Sisteme electronice de bord avansate
Utilizând o logică programată, circuite logice integrate şi elemente semiconductoare de putere, automatele
programabile, în comparaţie cu sistemele logice secvenţiale, bazate pe logica cablată prezintă avantajele:
- gabarit redus;
- consum redus de energie electrică;
- facilităţi la punerea în funcţiune;
- fiabilitate ridicată;
- consum redus de conductoare de conexiuni şi de cablaj;
- realizarea facilă a unor funcţiuni specifice;
- reducerea ciclului proiectare, execuţie şi punere în funcţiune prin posibilitatea supravegherii unor faze.
În general automatele programabile sunt destinate automatizării proceselor secvenţiale de complexitate medie. Ele
realizează prin logica programată următoarele funcţii:
- detectarea schimbărilor de stare ale semnalelor aplicate pe intrări;
- prelucrează logic pas cu pas informaţiile primite conform programului stocat în memoria program (MP);
- emite semnale de comandă corespunzătoare programului stocat în memorie;
- semnalizează optic valorile semnalelor de pe intrări şi ieşiri (valoare logică 1, LED aprins);
Automatele programabile pot fi programate pornind fie de la ecuaţiile logice corespunzătoare sistemului, fie de la
schemele de comandă realizate cu contacte şi relee, sau cu circuite logice cu comutaţie statică, în logică cablată sau
folosind organigrama care descrie procesul tehnologic condus.
La automatele programabile modulare poate fi mărit numărul modulelor de intrare / ieşire prin ataşarea de module.
Sisteme electronice de bord avansate
În general strucura unui automat programabil este formată din (fig. 3):
- unitatea centrală - compusă din procesor, memorie şi sursa de alimentare;
- modulul de intrare - prin care AP primeşte informaţii din proces (de la întrerupătoare, comutatoare, contactoare,
relee, limitatoare);
- modulul de ieşire - prin care AP trimite comenzi în proces (de exemplu pentru alimentarea unor bobine de relee
sau contactoare, sau aprinderea de lămpi de semnalizare);
- unitatea de programare - în general, reprezentată de un calculator prin intermediul căruia pot fi scrise programe
care pot fi încărcate în memorie program şi rulate sau poate fi o interfaţă om / maşină prin intermediul căreia se
pot configura porturile de intrare, se vizualizează şi se modifică variabilele interne, se vizualizeazăşi se modifică
obiectele de sistem etc.
Schimbul de date între modulele componente ale automatului se face prin intermediul magistralei interne structurată
funcţional în (fig. 3):
- magistrala de date, bidirecţională;
- magistrala de adrese, unidirecţională, cu dimensiunea dată de spaţiul de adresare, pe care unitatea centrală
depune adresele perifericelor conectate la modulele de intrare / ieşire;
- magistrala de control, cu semnale de comandă spre periferice.
Sisteme electronice de bord avansate
Communication
interface
Poziția PROG:
• conectează procesorul în modul PROGRAM;
• procesorul nu va executa programul instalat;
• permite introducerea programului;
• previne modificarea modului de funcționare
a procesorului prin intermediul unui
dispozitiv de programare.
Poziția REM:
• conectează procesorul în modul REMONTE;
• permite modificarea programului online;
• permite modificarea modului de funcționare
Fig. 4. Elemente componente ale PLC a procesorului prin intermediul unui
dispozitiv de programare.
Sisteme electronice de bord avansate
Toate transferurile de date se fac prin mijlocirea unităţii centrale. Aceasta plasează pe magistrala de adrese adresa
modulului cu care doreşte să comunice iar pe magistrala de control activează semnalul care defineşte sensul
informaţiei. Datele de intrare citite sunt prelucrate în unitatea centrală iar rezultatele sunt trimise la ieşiri.
Caracteristicile care ne spun cele mai multe lucruri despre un microprocessor sunt viteza (cu ajutorul careia ne
putem da seama cât de rapid execută instrucţiuni) şi mărimea datelor care sunt manipulate (8, 16, 32 de biţi).
Pe baza acestor date pot fi clasificate şi microprocesoarele care sunt componente ale unităţii centrale. Astfel:
- în cazul automatelor mici acestea au viteze în jur de 4 MHz şi sunt pe 8 biţi;
- în cazul automatelor medii viteza ajunge la 10 MHz şi sunt pe 16 biţi;
- în cazul automatelor complexe viteza e în jur de 50 MHz şi sunt pe 32 de biţi.
Sisteme electronice de bord avansate
Memoria automatului programabil poate fi împărţită şi ea în două entităţi: memoria fixă (ROM) şi cea volatilă (RAM
– memoria program şi memoria de date), fig. 5. Memoria ROM este înscrisă de către producătorul automatului şi
conţine datele pentru buna funcţionare a automatului programabil, în timp ce memoria program (RAM) este cea în
care este înscris programul utilizatorului. Memoria de date (RAM) conţine imaginea intrărilor procesului (memorează
datele care vin din proces) precum şi imaginea ieşirilor procesului (memorează datele care pleacă spre proces).
Tipurile de memorii care pot fi întâlnite în cazul automatelor programabile sunt următoarele: ROM, RAM, PROM,
EPROM, EEPROM şi NOVRAM. Este evident că dependent de mărimea memoriei pot fi conduse procese mai
complexe sau mai simple.
Un modul de intrare / ieşire are 4, 8, 12,16 sau 32 de canale (fig. 6). În cazul canalelor de intrare semnalele sunt
primite de la butoane, senzori în timp ce în cazul celor de ieşire acestea sunt trimise către diverse elemente de
execuţie, de semnalizare etc.. Semnalele care intră sau care ies sunt semnalate printr-o scanare la fiecare apelare a
programului ciclu care rulează pe automatul programabil.
Sisteme electronice de bord avansate
Fig. 5. Organizarea memoriei automatului programabil Fig. 6. Modulele intrare / ieşire ale automatului programabil
Sisteme electronice de bord avansate
Principala cerinţă a limbajului de programare pentru un automat programabil este aceea de a fi uşor de înţeles şi de
utilizat în aplicaţii de conducere a proceselor.
Comisia Electrotehnică Internaţională (IEC) a dezvoltat standardul IEC 61131-3 care recomandă diferiţilor producători
să ofere acelaşi set de instrucţiuni. Setul de instrucţiuni al acestui standard este mai mic decât cel oferit de producători.
Limbajul LD este un limbaj grafic. El este utilizat la realizarea aplicaţiilor de către programatori care au experienţe
anterioare în proiectarea aplicaţiilor cu relee şi contacte.
Limbajul LD realizează o transpunere grafică a ecuaţiilor booleene, realizând combinaţii între contacte (variabile de
intrare) şi bobine (variabile de ieşire).
Simbolurile grafice ale limbajului sunt plasate în diagramă în mod asemănător contactelor şi releelor dintr-o schemă
electrică, figura 10 (automatul programabil are un singur modul de intrare şi un singur modul de ieşire).
Sisteme electronice de bord avansate
a. b.
În cazul în care automatul programabil are mai multe module de intrare cu mai multe intrări şi mai multe module de
ieşire cu mai multe ieşiri codificarea intrărilor se face prin I:3/6 (modulul 3, intrarea 6) iar codificarea ieşirilor prin
O:4/7 (modulul 4, ieşirea 7), figura 16.
Fig. 23.
Sisteme electronice de bord avansate
Function Block Diagram este un limbaj grafic. El permite programatorului să construiască funcţii complexe
utilizând blocurile existente în bibliotecile mediului de programare.
Un program FBD este alcătuit din blocuri de funcţii elementare, conectate între ele prin linii de legătură. Ca şi
programul LD, programul FBD se execută de sus în jos şi de la stânga la dreapta.
Fiecare bloc are un număr de intrări şi ieşiri. Blocul este reprezentat printr-un dreptunghi.
Blocurile standard sunt: blocuri de manipulare a datelor, blocuri pentru operaţii booleene (AND, OR, XOR, etc., figura
24), blocuri aritmetice (pentru efectuarea operaţiilor elementare, adunare, scădere, înmulţire şi împărţire), blocuri de
comparaţie.
Blocurile speciale sunt: blocuri de manipulare a datelor (bistabile SR şi RS şi de detecţie a fronturilor crescătoare şi
descrescătoare, multiplexoare, generatoare de numere aleatoare), contoare, temporizatoare, blocuri de procesare a
semnalelor (histerezis sau trigger Schmitt, regulatoare PID, integratoare, derivatoare, etc.), blocuri generatoare de
semnal (generatoare de semnal dreptunghiular, generatoare de semnal modulat în durată PWM), blocuri matematice
(de calcul a valorii absolute, a funcţiei exponenţiale, a logaritmului, a rădăcinii pătrate, a funcţiilor trigonometrice,
etc.).
Sisteme electronice de bord avansate
Modulele de comunicaţie serială sunt utilizate pentru a stabili conexiuni punct la punct cu alte dispozitive în vederea
schimbului de date. Conexiunea serială se realizează cu sisemele de control a proceselor, computerele şi alte
automate programabile. Modulele de comunicaţie permit utilizatorului să conecteze automatul programabil la o reţea
locală de mare viteză.
Conexiunea prin intermediul interfeţei seriale RS-232 este cea mai utilizată metodă de comunicaţie între PLC şi alte
dispozitive (50 – 100m, 20kb/sec).
Alte standarde sunt RS422, RS423 şi RS485 care permit o rată mai mare de transmitere şi distanţe mai mari.
Interfaţa standard pentru comunicaţia paralelă este IEEE-488 (denumită şi GPIB - General Purpose Instrument
Bus). Aceasta este utilizată pentru transferul datelor între două sau mai multe dispozitive digitale.
Caracteristicile acestui standard:
- lungimea totală a magistralei este maxim 20m iar distanţa dintre două dispozitive este de până la 2m;
- comunicaţia este digitală şi se transmit 8 biţi în acelaşi timp;
- viteza de transmitere a datelor – 1MB/sec.
Sisteme electronice de bord avansate
Un avantaj al sistemelor cu automate programabile este acela de a putea dispune module de intrare / ieşire în
apropierea procesului de monitorizat cu scopul de a reduce pe cât posibil numărul firelor de legătură (fig. 26).
Procesorul automatului pogramabil local (de comandă) recepţionează semnalele de la modulele de intrare ale
automatului pogramabil din apropierea procesului (Remote I/O) şi trimite semnale la modulele de ieşire ale AP-
ului de la distanţă prin intermediul modulului de comunicaţie.