Laborator - Indicatii

Simulator de procese industriale
PROSIM
- simulator de procese industriale -
Indicaţii de rezolvare
(manual pentru utilizare cu automate Simatic S7-1200, S7-1500 sau S7-300)
v1.4
ASTI Automation 1
PROSIM
2
1. Introducere
1.1 Prezentare generală
În industrie este nevoie de specialişti pentru programarea automatelor programabile (în
engleză PLC = Programmable Logic Controller). Viitorul specialist trebuie să acumuleze experiență
exersând pe automate programabile conectate la instalaţii. Evident, un începător nu poate fi lăsat să
experimenteze pe o instalaţie reală în funcţiune. Este nevoie de un echipament care să-i permită să
greşească fără a provoca accidente, avarii sau blocarea instalaţiei. În locul instalaţiei reale se poate
folosi o instalaţie simulată. Sub comanda unui automat programabil, un simulator de procese
industriale (instalaţii) se va comporta la fel ca o instalaţie reală, cu senzori conectaţi la intrările
automatului şi cu actuatori (elemente de execuţie) conectaţi la ieşiri.
Echipamentul didactic PROSIM este un simulator avansat de procese industriale, care poate
fi folosit pentru învăţarea principiilor de programare a automatelor. Un set de 33 de planşe, care
ilustrează o gamă diversă de instalaţii cu diferite grade de dificultate, corespund cu 33 de programe
de simulare pe care le execută un microcontroller intern. Figura ilustrează simularea unui reactor
chimic.
Simulatorul de procese industriale se utilizează împreună cu un automat programabil, de

exemplu Simatic S7-1200, S7-1500 sau S7-300. Automatul se conectează la simulator, se aplică pe
simulator o planşă cu reprezentarea unei instalaţii industriale şi se selectează programul de simulare
corespunzător. Instalaţia simulată este descrisă în manualul cu probleme propuse pentru rezolvare.
Folosind un calculator dotat cu software pentru programarea automatelor (STEP 7 - TIA Portal),
elevul trebuie să realizeze programul pentru automatul care trebuie să conducă instalația conform
temei din manual.
ASTI Automation 3
PROSIM
După ce programul este încărcat în automat, elevul poate urmări pe calculator executarea
acestuia şi poate testa interacţiunea automatului cu instalaţia simulată. Instalaţia primeşte semnale de
comandă de la automat şi generează semnale de stare către acesta; semnalele pot fi numerice sau
analogice. Evoluţia procesului poate fi urmărită cu ajutorul unor indicatori luminoşi vizibili prin
planşă. O zonă cu rol de panou de comandă permite interacţiunea directă a operatorului cu instalaţia
simulată.
Toate intrările şi ieşirile au fost proiectate respectând standardele industriale, respectiv 24 V

pentru mărimile numerice şi 0-10 V pentru mărimile analogice.
Semnalele numerice de la simulator către intrările automatului pot reprezenta senzori simulaţi
sau acţiuni ale operatorului de la butoanele panoului de comandă. Pentru a respecta regulile de
proiectare sigură a echipamentelor, este recomandat ca acele semnale care sunt de oprire sau de
avarie să fie inversate (cu contact normal închis). Există posibilitatea de a inversa polaritatea
semnalelor generate de simulator (normal deschis sau normal închis). Pentru fiecare semnal există un
comutator de inversare, lăsând la latitudinea programatorului alegerea polarităţii senzorului sau
butonului corespunzător, în funcţie de rolul acestuia în cadrul instalaţiei şi de necesităţile de
siguranţă.
Planșele sunt grupate în 4 categorii, în ordine crescătoare a complexităţii. Planșele M1-M2

permit învăţarea şi exersarea funcţiilor logice elementare (ŞI, SAU, etc.) şi a principalelor funcţii
numerice ale automatului (temporizatoare, numărătoare, etc). Planșele M3-M10 propun probleme
elementare de comandă a motoarelor, care arată avantajele utilizării automatelor programabile şi
modul de integrare al acestora în schemele de automatizări. Planșele M11-M23 ilustrează sisteme
mai complexe a căror stăpânire prezintă un nivel de dificultate mai ridicat. În final, planșele M40-
M49 sunt folosite pentru a rezolva probleme de automatizare utilizând semnale analogice pentru
intări şi ieşiri.
Prezentul document şi materialele asociate se referă la automate programabile din seriile

Simatic produse de firma Siemens. Automatul este montat pe un panou didactic care permite
realizarea uşoară a conexiunilor cu simulatorul prin fire separate sau simultan printr-un cablu-
panglică cu 50 de fire. Există panouri cu automate S7-1200, S7-1500 și S7-300 și poate fi folosit
oricare alt automat care are intrările și ieșirile necesare pentru conectare la simulator.
4
1.2 Descrierea simulatorului

Prima figură prezintă simulatorul fără nici o planşă, iar a doua figură prezintă simulatorul cu
o planşă aplicată pe el.
ASTI Automation 5
PROSIM
Pe panoul simulatorului se pot identifica 3 zone, descrise în continuare.
• Panoul de conexiuni
Această zonă conţine elemente de conectare şi comutatoare care determină funcţionarea

simulatorului.
1. Un grup de 6 borne de alimentare a simulatorului. Panoul simulatorului trebuie alimentat

cu o tensiune stabilizată de 24 V. În cazul utilizării cablului-panglică, aceste borne nu sunt utilizate
pentru că se primeşte tensiune de la sursa automatului prin panglică.
2. Selectorul programului de simulare, format dintr-o pereche de comutatoare decadice cu

care se stabilește numărul programului de simulare care se execută (care trebuie să fie egal cu
numărul planşei).
3. Un grup de 12 borne notate S0 .. S11 pentru conectarea la intrările numerice ale

automatului programabil a semnalelor de la simulator (provenind din senzori simulaţi sau din
comenzi de la butoanele panoului de comandă). Pe fiecare planșă există etichete care arată
semnificația acestor semnale în instalația simulată. În cazul utilizării cablului-panglică, nu se
folosesc borne.
NOTĂ: Adresele semnalelor de intrări şi ieşiri din automat pot fi aflate în STEP 7 - TIA
Portal din proprietăţile modulelor hardware. O intrare numerică este reprezentată în programul
automatului printr-un bit. Un octet de la orice adresă conţine 8 biţi notaţi de la 0 la 7. De exemplu,
6
I0.2 este notația pentru intrarea numerică cu adresa 0, bitul 2.
4. Inversoare pentru senzori sau butoane: un set de 12 perechi de comutatoare utilizate pentru
alegerea polarităţii semnalelor care se conectează la intrările numerice ale automatului programabil
(contact normal deschis sau normal închis).
NOTĂ: Polaritatea celor 12 semnale numerice S0 .. S11 care ies din panoul simulator este
selectată pentru fiecare semnal cu una dintre cele 12 perechi de comutatoare (activ pe 1 sau activ pe
0, deci normal deschis sau normal închis). Pe panou, fiecare pereche de comutatoare este marcată cu
numele semnalului pe care îl inversează, de la S0 la S11.
Pe parcursul acestui document, când ne vom referi la comutatorul aferent unui semnal avem
în vedere de fapt perechea de comutatoare marcată cu numele semnalului respectiv. (De fapt, deşi se
obişnuieşte să se acţioneze ambele comutatoare simultan, numai unul dintre comutatoarele unei
perechi este conectat, celălalt fiind inactiv. De exemplu, polaritatea semnalului S0 este controlată de
al doilea comutator de la stânga la dreapta, primul fiind neutilizat.)
5. Un grup de 8 borne notate 0 .. 7 pentru conectarea simulatorului la primele 8 ieşiri

numerice ale automatului (comenzi pentru actuatori simulaţi). În cazul utilizării cablului-panglică nu
se folosesc borne pentru că simulatorul primeşte semnalele de la automat prin panglică (în unele
cazuri se folosesc aceste borne când la ieșiri trebuie conectate manual prin fire lămpile indicatoare
verzi).
NOTĂ: O ieşire numerică este reprezentată în programul automatului programabil printr-un

bit. Un octet de la orice adresă conţine 8 biţi notaţi de la 0 la 7. De exemplu, Q0.1 este notația pentru
ieşirea numerică cu adresa 0, bitul 1.
6. Un grup de 4 borne notate P1 .. P4 pentru conectarea lămpilor indicatoare la următoarele 4

ieşiri numerice ale automatului (lămpile sunt leduri verzi în dreapta sus). În cazul utilizării cablului-
panglică nu se folosesc borne pentru că lămpile primesc semnalele de la automat prin panglică
(excepţie în unele cazuri când lămpile nu sunt comandate de aceste 4 semnale, ci sunt conectate
manual prin fire la unele dintre cele 8 ieșiri pentru simulator).
(NOTĂ: Pe planşe, lămpile sunt notate cu simbolul P, dar la unele simulatoare vechi
semnalele aferente pot fi notate pe borne cu simbolul H. Cele 2 notaţii desemnează aceleaşi semnale,
iar în documentul curent ne vom referi la ele doar prin notaţia P.)
7. Contactele normal închise a 4 relee comandate de automat, care pot fi folosite pentru
exersarea interblocărilor de siguranţă.
8. Un grup de 2 borne de intrări analogice în simulator, pentru conectare la ieşirile analogice

ale automatului. Sunt semnale pe standardul industrial 0-10 V care pot fi utilizate pentru comanda
analogică a actuatorilor din procesul simulat. În cazul utilizării cablului-panglică nu se folosesc
borne, pentru că simulatorul primeşte prin panglică semnalele de la automat.
Pentru a utiliza prima intrare analogică în simulator, comutatorul potențiometrului de sus al
simulatorului trebuie setat pe "auto" (spre dreapta).
NOTĂ: Adresele semnalelor de intrări şi ieşiri din automat pot fi aflate în STEP 7 - TIA
Portal din proprietăţile modulelor hardware. O ieşire analogică a automatului este reprezentată în
programul automatului programabil printr-un word (2 octeţi). De exemplu, QW2 este notația pentru
ASTI Automation 7
PROSIM
ieşirea analogică cu adresa 2 şi conţine octeţii de la adresele 2 şi 3. La automatele Siemens, valoarea
27648 corespunde unei tensiuni de 10 V pe ieșirile analogice.
9. Un grup de 2 borne de ieşiri analogice din simulator, pentru conectare la intrările analogice
ale automatului. Sunt semnale pe standardul industrial 0-10 V care pot fi utilizate pentru a furniza
automatului valori ale mărimilor analogice de la senzori din procesul simulat. În cazul utilizării
cablului-panglică nu se folosesc borne, pentru că simulatorul trimite prin panglică semnalele către
automat.
NOTĂ: O intrare analogică a automatului este reprezentată în programul automatului

programabil printr-un word (2 octeţi). De exemplu, IW2 este notația pentru intrarea analogică cu
adresa 2 şi conţine octeţii de la adresele 2 şi 3. La automatele Siemens, unei tensiuni de 10 V pe
intrările analogice îi corespunde valoarea 27648.
10. Conector pentru cablu-panglică între automat și simulator.
• Panoul de comandă
Elementele din această zonă (butoane, comutatoare, potențiometri) permit operatorului să dea
comenzi manuale instalaţiei simulate. Ele sunt însoţite pe fiecare planşă de marcaje care descriu rolul
comenzilor (dacă sunt elemente de comandă fără marcaj pe planşă, înseamnă că nu sunt utilizate în
instalaţia respectivă).
11. Butoane pentru comenzi binare manuale. Polaritatea lor este stabilită de comutatoare
inversoare din grupul [4] (contact normal deschis sau normal închis).
12. Lămpi de semnalizare (leduri verzi). În unele cazuri, pentru funcţionarea lămpilor este
necesar să se conecteze prin fire borne din grupul [6] (notate P1 .. P4) cu borne din grupul [5] (notate
0 .. 7), conform tabelului de pe planşă [22].
13. Comutatoare pentru comenzi binare manuale. Și polaritatea lor este stabilită de inversoare
din grupul [4] (contact normal deschis sau normal închis).
Comutatoarele au 3 poziții (sus, mijloc și jos). Comutatorul este activ în pozițiile sus și jos și
inactiv pe mijloc (poziția de jos este cu revenire: funcționează și ca buton).
14. Selector Manual/Automat pentru comanda analogică spre simulator. Cu comutatorul pe

poziţia "man" (spre stânga) simulatorul primește semnal analogic de la potenţiometrul local, iar cu
comutatorul pe poziţia "auto" (spre dreapta) simulatorul primeşte semnal analogic din exterior (de
exemplu de la automat).
15. potențiometrul 1 (de sus) pentru comenzi analogice manuale. Simulatorul primește de la
acest potențiometru semnal analogic (tensiune în intervalul 0-10 V) numai dacă selectorul [14] este
pe poziţia "man" (spre stânga). Valoarea analogică poate fi utilizată în instalaţia simulată.
Dacă selectorul [14] este pe poziţia "auto", atunci semnalul analogic vine din exterior: ori
prin cablul-panglică de la prima ieşire analogică a automatului, ori printr-un fir conectat la prima
bornă de intrare analogică în simulator, din grupul [8].
16. Potenţiometrul 2 (de jos) pentru comenzi analogice manuale. Este conectat permanent la
simulator. Valoarea analogică a semnalului furnizat poate fi utilizată în instalaţia simulată.
8
• Zona de simulare
Indicatorii luminoşi din această zonă a simulatorului pot reprezenta activarea unor actuatori
simulaţi (elemente de execuţie) sau diferite evenimente şi mărimi din instalaţia simulată. Pe fiecare
planşă care se aplică pe simulator este desenată o reprezentare a instalaţiei (proces industrial).
Planşele sunt prevăzute cu perforaţii în dreptul acelor indicatorilor luminoşi care sunt utilizaţi de
procesul respectiv. Luminile permit operatorului să urmărească starea şi evoluţia instalaţiei simulate.
17. Ghidaje pentru fixarea planşei pe simulator.
18. Indicatori luminoşi de simulare (leduri, majoritatea roșii) care indică starea actuatorilor
sau evenimente din instalaţia simulată.
19. Bară de leduri verticală, care într-o instalaţie simulată poate indica poziția unui obiect sau
nivelul dintr-un recipient.
20. Planşa aplicată pe simulator.
21. Numărul planşei curente (care trebuie să corespundă cu numărul programului de simulare,
stabilit de selectorul [2]).
22. Tabelul cu corespondenţa LED-bornă (situat în partea stângă a planșei), care arată ce
ieşiri numerice ale automatului comandă fiecare led vizibil prin perforațiile planșei. Tabelul este
specific planșei, pentru că modul de acționare a indicatorilor luminoși (leduri) este specific fiecărei
instalații simulate.
Ledurile pot fi indicatori luminoşi din zona de simulare (majoritatea roșii), sau lămpi de
semnalizare din zona panoului de comandă (verzi). Bornele pot fi 8 ieşiri numerice ale automatului
pentru simulator sau 4 ieşiri pentru lămpile verzi. Ledurile sunt notate în tabel cu marcajele de pe
planșă, iar bornele cu marcajele de pe simulator (0 .. 7, P1 .. P4).
Tabelul permite să se determine ce adresă de ieşire numerică trebuie folosită în programul
automatului pentru a comanda fiecare actuator simulat (de exemplu, Q0.1). Adresele semnalelor de
intrări şi ieşiri din automat pot fi aflate în STEP 7 - TIA Portal din proprietăţile modulelor hardware.
Tabelul mai permite să se determine și dacă trebuie conectate manual prin fire borne de lămpi
verzi (P1 .. P4) cu borne de ieşiri numerice pentru simulator (0 .. 7).
23. Etichetele semnalelor care sunt trimise de instalaţia simulată către intrările numerice ale
automatului. Șirul de etichete (situat la marginea stângă a planşei, în dreptul celor 12 borne) este
specific planșei, pentru că semnalele sunt generate de programul de simulare a instalației respective.
Semnalele pot proveni de la senzori simulaţi sau de la butoane ale panoului de comandă.
Pe baza poziției etichetelor în șir se poate determina ce adresă de intrare numerică trebuie
folosită în programul automatului pentru a prelua fiecare semnal de la simulator (de exemplu, I0.2).
(Aceste semnale pot fi inversate folosind comutatorii de la punctul [4].)
ASTI Automation 9
PROSIM
1.3 Automatul programabil

Aşa cum reiese din prezentarea echipamentului, simulatorul de procese industriale este
compatibil cu automatele programabile industriale care utilizează nivele de tensiune de 24 V pentru
semnalele numerice şi 0-10 V pentru cele analogice. Pentru interfaţarea uşoară a semnalelor,
automatul este montat pe un panou care face adaptarea de la terminalele automatului la bornele şi
conectorii specifici simulatorului.
În figurile următoare sunt reprezentate panouri cu automate programabile Simatic S7-1200,

S7-1500 și S7-300. Prezentul document şi materialele asociate fac referire la aceste automate.
Panou cu automat programabil Simatic S7-1200 (CPU 1214C)
10
Panou cu automat programabil Simatic S7-1500 (CPU 1511)
Panou cu automat programabil Simatic S7-300 (CPU 314C)
(Panoul S7-300 din ultima figură are automat cu unitate centrală CPU 314, dar se pot folosi și
panouri cu unitate centrală CPU 315.)
ASTI Automation 11
PROSIM
1.4 Programarea automatului

Pentru automatele din seriile Simatic S7-1200, S7-1500 și S7-300 este necesar mediul de
programare STEP 7 - TIA Portal. (TIA înseamnă "Totally Integrated Automation"). Programarea
automatelor se poate face utilizând unul dintre limbajele conforme cu standardele internaţionale.
Pentru claritate şi uşurinţă în utilizare, materialele asociate acestui document utilizează ca limbaj de
programare Ladder diagram (LAD).
STEP 7 - TIA Portal are 2 variante: Professional și Basic. Cu varianta Professional pot fi
programate toate aceste automate, dar cu varianta Basic pot fi programate numai automatele din seria
S7-1200.
Dacă se dorește, simulatorul se poate folosi și cu variante vechi de software de programare
(de exemplu STEP 7 V5.5 "Simatic Manager" pentru automatele S7-300) în loc de STEP 7 - TIA
Portal, la care se referă acest manual.
Principalele limbaje disponibile în STEP 7 - TIA Portal sunt: Ladder diagram (LAD),
Function block diagram (FBD), Statement list (STL) sau Structured text (SCL). Automatele din seria
S7-1200 pot fi programate numai în LAD sau FBD.
Mediul de programare STEP 7 - TIA Portal
NOTĂ: Când se instalează pe calculator o versiune modernă de software Simatic, de exemplu

STEP 7 (pentru programarea automatelor), aceasta va fi integrată în mediul de programare TIA
Portal. Dacă pe lângă STEP 7 se instalează și software pentru alte echipamente Simatic, de exemplu
WinCC (pentru programarea panourilor operator și a calculatoarelor), și acesta va fi integrat în TIA
Portal. Avantajul este că echipamentele Simatic pot fi programate unitar în cadrul unui proiect, spre
deosebire de versiunile vechi când se folosea un software diferit pentru fiecare tip de echipament.
Înainte de a putea începe scrierea programului pentru automat, este necesară introducerea
configuraţiei hardware pentru a stabili care sunt modulele componente ale automatului şi a face
12
eventual unele modificări ale parametrilor.
Pentru detalii cu privire la configurarea şi programarea unui automat programabil, accesaţi
materialul video de pe DVD-ul livrat împreună cu simulatorul de procese industriale: "Proiect nou",
"Deschide proiect" (videoclipurile sunt făcute cu un automat S7-1200, dar modul de lucru este
același și pentru celelalte tipuri de automate Simatic).
ASTI Automation 13
PROSIM
2. Înainte de a începe
Înainte de a începe lucrul, pentru a configura sistemul în mod corespunzător, trebuie verificaţi
următorii paşi:
• asigurați-vă că toate conexiunile sunt corecte (cablu de alimentare, cablu de rețea, cablu-
panglică);
• asiguraţi-vă că poziţia tuturor comutatoarelor din zona Digital Input a panoului cu automat
programabil (PLC TRAINING PANEL) este pe mijloc;
• asiguraţi-vă că poziţia comutatorului din zona Digital Output a panoului cu automat
programabil este pe 24Vint (în jos);
• asiguraţi-vă că poziţia tuturor comutatoarelor din zona Analog Input a panoului cu automat
programabil este pe mijloc;
• asiguraţi-vă că poziţia comutatoarelor S6-S11 de pe panoul simulatorului este pe mijloc;
• asiguraţi-vă că poziţia comutatorului de deasupra potențiometrilor de pe panoul de
comandă al simulatorului este pe "man" (spre stânga);
• potențiometrii să fie într-o poziţie de mijloc;
• consultaţi pe planşă zona etichetelor semnalelor numerice de ieşire din simulator (la
marginea stângă, lângă borne) pentru a identifica adresele intrărilor numerice corespunzătoare din
automat (vezi "Descrierea simulatorului", punctul [23]);
• consultaţi pe planşă tabelul de corespondență led-bornă pentru semnale numerice de intrare
în simulator (în stânga) pentru a afla adresele ieşirilor numerice corespunzătoare din automat (vezi
punctul [22]); din acelaşi tabel se poate determina dacă este cazul să se facă conexiuni între borne
pentru a conecta lămpi de semnalizare (P1..P4) la ieșiri numerice ale automatului (0..7);
• de regulă, semnalele de oprire și de avarie trebuie inversate (vezi punctul 4). Este vorba de
acele semnale de ieşire din simulator care informează automatul că este necesară oprirea unor
actuatori (butoanele de oprire, dispozitivele de ptotecție simulate sau senzorii de nivel simulaţi);
• atunci când se cere ca o lampă să pâlpâie cu o anumită frecvenţă, se poate utiliza opţiunea
"clock memory" din proprietăţile unităţii centrale în STEP 7 - TIA Portal;
• În STEP 7 - TIA Portal consultaţi manualul online folosind comanda "Help" din meniu sau
tasta "F1".
14
3. Indicaţii de rezolvare a problemelor
3.1 Funcţii logice elementare (M1)
• Planșa instalației
• Prezentare
Pentru iniţiere în programarea automatelor, sunt implementate câteva funcţii logice elementare.
• Mod de lucru
- Urmaţi paşii din secţiunea "Înainte de a începe".

- Aşezaţi planșa M1 pe simulator.
- Cu selectorul [2] stabiliţi numărul programului de simulare: 01 (egal cu numărul planşei).
- Stabiliţi polaritatea semnalelor: toate inversoarele trebuie puse pe poziţia "ON" (în sus -
adică sunt contacte normal deschise).
- În TIA Portal creaţi un proiect nou şi configuraţi automatul programabil.
- Alcătuiţi un program conform Descrierii funcţionale din manualul de probleme propuse.
- Încărcaţi programul în automat ("Download"), testaţi programul cu simulatorul şi corectaţi
erorile.
După rezolvarea problemei puteţi compara rezultatul cu programul de pe DVD.
ASTI Automation 15
PROSIM
3.2 Principalele funcţii numerice (M2)

• Prezentare
Pentru aprofundarea cunoştinţelor de programare, sunt implementate principalele funcţii

numerice, inclusiv temporizatoare şi numărătoare.
• Mod de lucru

adică sunt contacte normal deschise).
erorile.
16
3.3 Comanda unui motor trifazat (M3)
• Prezentare
Un motor asincron trifazat trebuie pornit şi oprit cu ajutorul unor butoane. Partea de putere
este realizată cu un contactor simulat. Comanda trebuie implementată utilizând un automat
programabil.
• Mod de lucru

- Stabiliţi polaritatea semnalelor: inversoarele aferente semnalelor S0, S3 şi S5 trebuie puse
pe poziţia OFF (în jos - normal închis); celelalte pe poziţia ON (în sus - normal deschis).
- Realizaţi conexiunile lămpilor cu ieșirile automatului conform tabelului [22] de pe planșă:
borna P1 trebuie conectată cu borna 0.
- Alcătuiţi un program conform Descrierilor funcţionale din manualul de probleme propuse.
erorile.
Selectaţi Descrierea funcţională 2 punând comutatorul 1.7 din zona Digital Input de pe
panoul automatului în poziţia sus.
ASTI Automation 17
PROSIM
3.4 Comanda reversibilă a unui motor trifazat (M4)

• Prezentare
Un motor asincron trifazat trebuie pornit şi oprit cu ajutorul unor butoane. Partea de putere
este realizată cu contactoare. Motorul se poate roti în ambele sensuri. Comanda trebuie implementată
cu un automat programabil.
• Mod de lucru

- Stabiliţi polaritatea semnalelor: inversoarele aferente semnalelor S0 şi S5 trebuie puse pe
poziţia OFF (în jos - normal închis); celelalte pe poziţia ON (în sus - normal deschis).
borna P1 trebuie conectată cu borna 0,
erorile.
18
3.5 Pornirea stea-triunghi a unui motor trifazat (M5)

• Prezentare
Pentru a evita curenţii mari de pornire, un motor asincron trifazat trebuie pornit în
configuraţie stea şi comutat automat în configuraţie triunghi după un interval de timp.
• Mod de lucru

ASTI Automation 19
PROSIM
erorile.
3.6 Pornirea reversibilă stea-triunghi a unui motor trifazat (M6)

• Prezentare
Pentru a evita curenţii mari de pornire, un motor asincron trifazat trebuie pornit în
configuraţie stea şi comutat automat în configuraţie triunghi după un interval de timp. Motorul se
poate roti în ambele sensuri.
• Mod de lucru

20
erorile.
Modul de funcţionare al instalaţiei se selectează cu ultimele comutatoare din zona Digital
Input de pe panoul automatului:
Selectaţi Descrierea funcţională 2 punând comutatorul 1.7 în poziţia sus.
Selectaţi Descrierea funcţională 3 punând comutatorul 1.6 în poziţia sus şi 1.7 la
mijloc.
3.7 Mişcarea unei piese între două poziții-limită (M7)

• Prezentare
O piesă trebuie să fie deplasată între 2 poziţii (s-au utilizat un motor trifazat şi angrenaje
adecvate de tip surub-piuliță). Mişcarea piesei este indicată prin deplasarea unui segment luminos pe
bara de leduri şi este limitată de senzorii simulaţi S3 (sus) şi S4 (jos).
• Mod de lucru

- Stabiliţi polaritatea semnalelor: inversoarele aferente semnalelor S0, S3, S4, S5 şi S6
ASTI Automation 21
PROSIM
trebuie puse pe poziţia OFF (în jos - normal închis); celelalte pe poziţia ON (în sus - normal deschis).
erorile.
3.8 Motor Dahlander (M8)

• Prezentare
O maşină de găurit echipată cu un motor cu înfăşurări Dahlander (număr variabil de poli)

trebuie comandată cu ajutorul unui automat programabil pentru a obţine două viteze de rotaţie ale
burghiului.
• Mod de lucru

22
erorile.
3.9 Motor cu înfăşurări separate (M9)

• Prezentare
Un motor cu două înfăşurări separate trebuie comandat în aşa fel încât să se obţină 3 viteze de
rotaţie.
• Mod de lucru

ASTI Automation 23
PROSIM
erorile.
3.10 Motor cu rotor bobinat (M10)

• Prezentare
Un automat programabil trebuie să comande în 4 paşi pornirea unui motor trifazat cu rotor
bobinat.
Pentru a reduce curenţii de pornire, se înseriază în circuitul rotoric grupuri de rezistori care să
limiteze curenţii în timpul regimului tranzitoriu de pornire. (Valorile rezistorilor şi numărul de paşi
necesar sunt determinate de limitările impuse pentru curenţi.) Cuplul mecanic al motorului este direct
24
proporţional cu suma curenţilor din circuit, deci este de dorit ca în regim permanent aceşti rezistori
să fie eliminaţi.
• Mod de lucru

erorile.
3.11 Sistem de benzi transportoare (M11)

ASTI Automation 25
PROSIM
• Prezentare
Pentru transportul materialelor pe o distanţă mare se foloseşte un sistem de 3 benzi

transportoare în serie. Comenzile operatorului sunt executate numai dacă sunt permise de automatul
programabil.
• Mod de lucru

erorile.
26
3.12 Compensator de putere reactivă (M12)
• Prezentare
Procentul curentului reactiv din curentul total consumat de un departament al unei

întreprinderi echipate cu mai multe utilaje depinde de numărul de echipamente pornite. Pentru a
compensa curentul reactiv şi a mări eficiența transportului de energie electrică, trebuie proiectat un
sistem cu automat programabil prin care să se conecteze la rețea grupuri de condensatori în funcţie
de necesităţi.
• Mod de lucru

adică sunt contacte normal deschise)
erorile.
ASTI Automation 27
PROSIM
3.13 Comanda încălzirii (M13)
• Prezentare
Încălzirea unui spaţiu de depozitare se face prin pornirea şi oprirea radiatoarelor cu ajutorul
unui automat programabil.
• Mod de lucru

- Stabiliţi polaritatea semnalelor: inversorul aferent semnalului S0 trebuie setat pe poziţia
OFF (în jos - normal închis); celelalte pe poziţia ON (în sus - normal deschis).
erorile.
mijloc.
mijloc.
28
Selectaţi Descrierea funcţională 4 punând comutatoarele 1.6 şi 1.7 în poziţia sus.
3.14 Joc de lumini (M14)

• Prezentare
Un set de 8 lămpi sunt comandate cu un automat programabil pentru a obţine mai multe
variante de jocuri de lumini.
• Mod de lucru

erorile.
ASTI Automation 29
PROSIM
Selectaţi Descrierile funcţionale cu ajutorul comutatoarelor 1.5, 1.6 şi 1.7. Cele 3
comutatoare vor fi citite ca un număr pe 3 biţi în care 1.7 este LSB. Numărul citit va fi cu o unitate
mai mic decât numărul Descrierii funcţionale (numărătoarea începe de la 0).
3.15 Sistem automat de umplere (M15)

• Prezentare
O bandă trasportoare aduce recipiente goale. Fiecare recipient trebuie umplut cu un număr de
piese prestabilit.
• Mod de lucru

- Stabiliţi polaritatea semnalelor: inversoarele aferente semnalelor S0, B1 şi B2 trebuie puse
30
erorile.
3.16 Sistem de rezervoare (M16)

• Prezentare
Rezervoarele sunt umplute automat, chiar dacă se consumă lichid din ele.
• Mod de lucru

- Stabiliţi polaritatea semnalelor: inversoarele aferente semnalelor S0, B1, B2, B3, B4, B5 şi
B6 trebuie puse pe poziţia OFF (în jos - normal închis); celelalte pe poziţia ON (în sus - normal
deschis).
ASTI Automation 31
PROSIM
erorile.
3.17 Concasor de cărbune (M17)

• Prezentare
Un concasor de cărbune poate fi alimentat din 3 buncăre.
• Mod de lucru

erorile.
32
3.18 Mașină de ștanţat (M18)

• Prezentare
O maşină de ștanţat este acţionată prin valve care comandă cilindri cu piston.
• Mod de lucru

- Stabiliţi polaritatea semnalelor: numai inversoarele aferente semnalelor S0 şi B2 trebuie
puse pe poziţia OFF (în jos - normal închis); celelalte pe poziţia ON (în sus - normal deschis).
erorile.
ASTI Automation 33
PROSIM
3.19 Comanda ventilaţiei (M19)

• Prezentare
Un garaj subteran este aerisit cu 4 ventilatoare. Pentru asigurarea unei bune aerisiri, la
intrarea în garaj s-a instalat un semafor cu 3 culori care semnalizează dacă ventilaţia este bună,
acceptabilă sau necorespunzătoare. Suplimentar se pot număra vehiculele din garaj.
• Mod de lucru

erorile.
34
3.20 Semafor de lucrări la asfalt (M20)

• Prezentare
Datorită unor lucrări de reparare a drumului, este necesar ca traficul să se desfăşoare pe un

singur sens de circulaţie. Deoarece porţiunea de drum este aglomerată, pe perioada lucrărilor traficul
trebuie dirijat cu un semafor.
• Mod de lucru

erorile.
ASTI Automation 35
PROSIM
3.21 Semafor pietoni (M21)

• Prezentare
Un automat programabil comandă un sistem de semafoare pentru pietoni.
• Mod de lucru

erorile.
36
3.22 Instalaţie cu bandă colectoare (M22)
• Prezentare
O bandă transportoare colectoare poate fi încărcată din 4 benzi de alimentare.
• Mod de lucru

- Stabiliţi polaritatea semnalelor: inversoarele aferente semnalelor S0, S6, S7, S8, S9 şi S10
erorile.
ASTI Automation 37
PROSIM
3.23 Instalaţie de încărcare cu benzi (M23)
• Prezentare
Două benzi transportoare de intrare (1 şi 2) aduc materiale care trebuie transferate pe două
benzi de ieşire (3 şi 4). Pentru ca materialele să poată fi transferate de pe oricare dintre benzile de
intrare pe oricare dintre benzile de ieşire, ele trec printr-un punct de intersecţie dotat cu o clapetă-
macaz.
• Mod de lucru

erorile.
38
3.24 Comanda unui siloz (M40)

• Prezentare
Substanța dintr-un siloz este menţinută la un nivel prestabilit în timp ce din ea se consumă.
Instalaţia trebuie condusă cu un automat programabil. Nivelul în siloz este indicat de o coloană
luminoasă pe bara de leduri. Senzori simulați sunt acționati la anumite valori ale nivelului.
• Mod de lucru

- Stabiliţi polaritatea semnalelor: inversoarele aferente semnalelor B1, B2, B3, B4 şi B5
ASTI Automation 39
PROSIM
erorile.
Selectaţi Descrierile funcţionale 2, 3 şi 4 cu ajutorul comutatorelor 1.7 şi 1.6.
3.25 Reactor (M41)

• Prezentare
Un reactor chimic este comandat secvenţial cu ajutorul unui automat programabil.

Debitul de umplere poate fi modificat cu ajutorul potențiometrului 1 (de sus) al
simulatorului, iar debitul de golire cu ajutorul potenţiometrului 2.
Nivelul este indicat pe bara de leduri.
• Mod de lucru

- Stabiliţi polaritatea semnalelor: inversoarele aferente semnalelor S0, L- şi L+ trebuie puse
40
erorile.
Selectaţi Descrierile funcţionale 2 şi 3 cu ajutorul comutatorelor 1.7 şi 1.6.
3.26 Lift (M42)

• Prezentare
Un lift de materiale este comandat cu ajutorul unui automat programabil. Miscarea liftului
este simulata prin deplasarea unui segment luminos pe bara de leduri.
• Mod de lucru

- Stabiliţi polaritatea semnalelor: inversoarele aferente semnalelor S0, B6, B7, B8, B9, B10
şi B11 trebuie puse pe poziţia OFF (în jos - normal închis); celelalte pe poziţia ON (în sus - normal
deschis).
ASTI Automation 41
PROSIM
erorile.
3.27 Comanda pompelor de alimentare cu apă (M43)

• Prezentare
Alimentarea cu apă a unei reţele se realizează dintr-un puţ de adâncime cu ajutorul a 4

pompe. Toate cele 4 pompe au aceeaşi capacitate de pompare. Pentru a menţine presiunea din reţea
aproape constantă este utilizat un rezervor. Comanda instalaţiei se face cu ajutorul unui automat
programabil.
Consumul de apă se poate modifica cu ajutorul potenţiometrului 1 (de sus).
Nivelul este indicat pe bara de leduri.
42
• Mod de lucru

- Stabiliţi polaritatea semnalelor: inversoarele aferente semnalelor S0, S1, S2, S3, S4, B1,
B2, B3 şi B4 trebuie puse pe poziţia OFF (în jos - normal închis); celelalte pe poziţia ON (în sus -
normal deschis).
erorile.
3.28 Sistem de pompe pentru ape uzate (M44)

• Prezentare
Un automat programabil comandă două pompe care scot apa uzată dintr-un rezervor. Debitul
de umplere se ajustează cu ajutorul potenţiometrului 1. Nivelul este indicat pe bara de leduri.
ASTI Automation 43
PROSIM
• Mod de lucru

- Stabiliţi polaritatea semnalelor: inversoarele aferente semnalelor S0, S6, S7, B1, B2, B3,
B4 şi B5 trebuie puse pe poziţia OFF (în jos - normal închis); celelalte pe poziţia ON (în sus - normal
deschis).
erorile.
3.29 Monitorizarea a 3 pompe (M45)

44
• Prezentare
Din motive de siguranţă, un sistem de evacuare a apelor uzate a fost echipat cu două pompe
plus încă una de rezervă. În funcţie de debitul de umplere (care se poate modifica din potențiometrul
1 al simulatorului) va funcţiona o pompă sau două. Cele două pompe trebuie comandate astfel încât
uzura lor să fie aproximativ egală.
• Mod de lucru

- Stabiliţi polaritatea semnalelor: inversoarele aferente semnalelor S0, S2, S3, S4, B1, B2 şi
B3 trebuie puse pe poziţia OFF (în jos - normal închis); celelalte pe poziţia ON (în sus - normal
deschis).
erorile.
3.30 Sistem de pompe - presiune (M46)

ASTI Automation 45
PROSIM
• Prezentare
Două pompe asigură aprovizionarea cu apă a unei reţele. Cele 2 pompe funcţionează
alternativ pentru a egaliza uzura. Sistemul este comandat cu un automat programabil.
Consumul de apă se poate modifica cu ajutorul potenţiometrului 2 (de jos).
Bara de leduri indică nivelul apei din rezervor.
• Mod de lucru

- Stabiliţi polaritatea semnalelor: inversoarele aferente semnalelor S0, S4, S5, B1 şi B2
erorile.
46
3.31 Automat de băuturi (M47)
• Prezentare
Un aparat de vândut băuturi calde este condus de un automat programabil. Nivelul lichidului
din pahar este indicat pe bara de leduri.
• Mod de lucru

erorile.
ASTI Automation 47
PROSIM
3.32 Mixer (M48)
• Prezentare
Un mixer cu două benzi de încărcare şi una de evacuare este comandat de un automat

programabil.
Viteza de încărcare pentru benzile 1 şi 2 este ajustată cu ajutorul potențiometrului 1, iar
viteza de descărcare pentru banda 3 este ajustată cu ajutorul potenţiometrului 2.
Nivelul în recipientul de amestec este indicat pe bara de leduri.
• Mod de lucru

erorile.
Selectaţi Descrierile funcţionale 2 şi 3 cu ajutorul comutatorelor 1.7 şi 1.6.
48
3.33 Comandă secvenţială (M49)

• Prezentare
O piesă parcurge o linie de producţie oprindu-se la maşini de prelucrare pentru diferite

operaţii.
În simulator piesa este reprezentată de o lumină pe bara de leduri.
Prezența piesei în diferite puncte ale liniei este detectată de senzori simulați S6 ..S11.
Potențiometrele 1 şi 2 stabilesc vitezele de deplasare (dus respectiv întors).
• Mod de lucru

- Stabiliţi polaritatea semnalelor: inversoarele aferente semnalelor S0, S6, S7, S8, S9, S10 şi
S11 trebuie puse pe poziţia OFF (în jos - normal închis); celelalte pe poziţia ON (în sus - normal
deschis).
ASTI Automation 49
PROSIM
erorile.
50

Laborator - Indicatii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Laborator - Indicatii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Simulator de procese industriale

Simulator de procese industriale

Simulatorul de procese industriale se utilizează împreună cu un automat programabil, de

Toate intrările şi ieşirile au fost proiectate respectând standardele industriale, respectiv 24 V

Planșele sunt grupate în 4 categorii, în ordine crescătoare a complexităţii. Planșele M1-M2

Prezentul document şi materialele asociate se referă la automate programabile din seriile

1.2 Descrierea simulatorului

Pe panoul simulatorului se pot identifica 3 zone, descrise în continuare.

Această zonă conţine elemente de conectare şi comutatoare care determină funcţionarea

1. Un grup de 6 borne de alimentare a simulatorului. Panoul simulatorului trebuie alimentat

2. Selectorul programului de simulare, format dintr-o pereche de comutatoare decadice cu

3. Un grup de 12 borne notate S0 .. S11 pentru conectarea la intrările numerice ale

5. Un grup de 8 borne notate 0 .. 7 pentru conectarea simulatorului la primele 8 ieşiri

NOTĂ: O ieşire numerică este reprezentată în programul automatului programabil printr-un

6. Un grup de 4 borne notate P1 .. P4 pentru conectarea lămpilor indicatoare la următoarele 4

8. Un grup de 2 borne de intrări analogice în simulator, pentru conectare la ieşirile analogice

NOTĂ: O intrare analogică a automatului este reprezentată în programul automatului

10. Conector pentru cablu-panglică între automat și simulator.

14. Selector Manual/Automat pentru comanda analogică spre simulator. Cu comutatorul pe

17. Ghidaje pentru fixarea planşei pe simulator.

20. Planşa aplicată pe simulator.

1.3 Automatul programabil

În figurile următoare sunt reprezentate panouri cu automate programabile Simatic S7-1200,

Panou cu automat programabil Simatic S7-1200 (CPU 1214C)

Panou cu automat programabil Simatic S7-1500 (CPU 1511)

Panou cu automat programabil Simatic S7-300 (CPU 314C)

1.4 Programarea automatului

Mediul de programare STEP 7 - TIA Portal

NOTĂ: Când se instalează pe calculator o versiune modernă de software Simatic, de exemplu

3. Indicaţii de rezolvare a problemelor

3.1 Funcţii logice elementare (M1)

- Urmaţi paşii din secţiunea "Înainte de a începe".

3.2 Principalele funcţii numerice (M2)

Pentru aprofundarea cunoştinţelor de programare, sunt implementate principalele funcţii

- Urmaţi paşii din secţiunea "Înainte de a începe".

- Urmaţi paşii din secţiunea "Înainte de a începe".

3.4 Comanda reversibilă a unui motor trifazat (M4)

- Urmaţi paşii din secţiunea "Înainte de a începe".

3.5 Pornirea stea-triunghi a unui motor trifazat (M5)

- Urmaţi paşii din secţiunea "Înainte de a începe".

3.6 Pornirea reversibilă stea-triunghi a unui motor trifazat (M6)

- Urmaţi paşii din secţiunea "Înainte de a începe".

3.7 Mişcarea unei piese între două poziții-limită (M7)

- Urmaţi paşii din secţiunea "Înainte de a începe".

3.8 Motor Dahlander (M8)

O maşină de găurit echipată cu un motor cu înfăşurări Dahlander (număr variabil de poli)

- Urmaţi paşii din secţiunea "Înainte de a începe".

3.9 Motor cu înfăşurări separate (M9)

- Urmaţi paşii din secţiunea "Înainte de a începe".

3.10 Motor cu rotor bobinat (M10)

- Urmaţi paşii din secţiunea "Înainte de a începe".

3.11 Sistem de benzi transportoare (M11)

Pentru transportul materialelor pe o distanţă mare se foloseşte un sistem de 3 benzi

- Urmaţi paşii din secţiunea "Înainte de a începe".

Procentul curentului reactiv din curentul total consumat de un departament al unei

- Urmaţi paşii din secţiunea "Înainte de a începe".

- Urmaţi paşii din secţiunea "Înainte de a începe".

3.14 Joc de lumini (M14)

- Urmaţi paşii din secţiunea "Înainte de a începe".

3.15 Sistem automat de umplere (M15)

- Urmaţi paşii din secţiunea "Înainte de a începe".

3.16 Sistem de rezervoare (M16)

- Urmaţi paşii din secţiunea "Înainte de a începe".