Catalog PROSIM

MANUAL : SIMULATOR DE PROCESE
PROSIM
PROSIM
Introducere
Prezentare generala
Sistemul PROSIM este un simulator avansat de procese ce poate fi folosit pentru invatarea
principiilor de programare ale echipamentelor PLC (Programable Logic Controller - Automate
Programabile); Un numar de 33 de masti ce simuleaza un set divers de procese, grupate pe grade de
dificultate, fac din sistemul PROSIM un valoros echipament didactic.
Toate intrarile si iesirile au fost proiectate respectand standardele industriale, respectiv 24V
pentru marimile digitale si 0-10V pentru marimile analogice aducand un plus de realism proceselor
simulate si permitand totodata lucrul pe echipamente industriale veritabile. Prezentul document si
materialele asociate ofera solutii pentru problemele propuse utilizand automate programabil marca
Siemens din seria S7-1200. Automatul este montat pe o platforma trainer care permite realizarea
usoara a conexiunilor cu sistemul PROSIM atat prin conectori individuali cat si simultam, printrun cablu panglica cu 50 de fire. Realizarea conexiunilor cu ajutorul conectorilor individuali este mai
anevoioasa, dar permite intelegerea mai buna a principiilor practice din spatele simularii (spre
exemplu permite testarea unei conexiuni sigure de tip contact normal inchis). Odata insusite aceste
principii, timpul de pregatire al experimentelor poate fi redus prin utilizarea cablului panglica.
Programarea automatelor, conform standardelor internationale, se poate face utilizand unul
din limbajele acceptate: Ladder Diagram (LAD), Function Block (FUB), Statement List (STL) si
Structured Text (ST). Mediul de programare al automatelor din seria S7-1200, Step 7 Basic Totally Integrated Automation Portal, dispune de doua dintre acestea: LAD si FUB, alegerea fiind
la latitudinea programatorului. Datorita claritatii sporite si usurintei in utilizarea, materialele
asociate acestui document utilizeaza LAD ca limbaj de programarea pentru solutiile propuse.
Pentru a sustine practicile de proiectare sigura a echipamentelor, nici contactele si nici
senzorii nu au un tip predefinit (normal deschis sau normal inchis). Fiecare senzor si fiecare contact
are asociat un switch pentru setarea comportamentului, lasand la latitudinea programatorului
alegerea modului de functionare a contactului/senzorului in functie de rolul acestuia in cadrul
instalatiei si de necesitatile de siguranta.
Mastile sunt grupate in 4 categorii, in ordine crescatoare a complexitatii. Mastile M1-M2
permit invatarea si exersarea functiilor logice elementare (SI, SAU etc.) si a functiilor elementare ale
automatului (temporizatoare, numaratoare etc). Mastile M3-M10 propun probleme elementare de
control, care arata avantajele utilizarii de automate programabile in schemele de control si modul de
integrare al acestora in schemele de control. Mastile M11-M23 ilustreaza sisteme complexe a caror
control prezinta un nivel mai ridicat de dificultate. In final, mastile M40-M49 sunt folosite pentru a
rezolva probleme de control utilizand valori analogice pentru intari si iesiri.
PAGE 1 OF 53


PROSIM
Introducere
Descriere echipament
PAGE 2 OF 53

PROSIM

PROSIM
Prima figura prezinta echipamentul fara nici o masca aplicata; a doua figura prezinta echipamentul
avand una din masti aplicata.
Se pot identifica 3 zone majore pe panoul echipamentului, descrise in continuare in amanunt.
Panoul de conexiuni
1.
Bornele de alimentare ale panoului; panoul trebuie alimentat cu o tensiune stabilizata de

24V (spre exemplu din sursa automatului). In cazul utilizarii cablului panglica,
alimentarea pe aceste borne nu mai este necesara.
2.
Selector masca (trebuie sa coincida cu numarul de la punctul 21)
3.
Borne pentru conectarea senzorilor si contactelor la automatul programabil. In cazul

utilizarii cablului panglica, aceste borne nu se folosesc
4.
Set de switch-uri utilizat in setarea comportamentului senzorilor si contactelor (normal

inchis sau normal deschis)
Nota: Tipul celor 12 semnale digitale (activ pe 0 sau activ pe 1 - altfel spus, normal inchis
sau normal deschis) care ies din panoul simulator este selectat pentru fiecare in parte cu
ajutorul acestor switch-uri. Pentru aceasta sunt utilizate doar switch-urile de pe pozitiile
impare (numaratoarea facandu-se de la zero, incepand de la stanga); astfel al doilea switch
de la stanga la dreapta (numarul 1) va controla comportamentul semnalului S0, al patrulea
(numarul 3) va controla comportamentul semnalului S1 s.a.m.d. Switch-urile de pe pozitiile
pare nu sunt folosite si pot avea orice stare fara a influienta in vreun fel functionarea
sistemului; pe parcursul acestui document vom pozitiona aceste switch-uri in aceiasi pozitie
ca switch-ul impar vecin (util) pentru simplitate, deci, cand ne vom referi la switch-ul
aferent semnalului S0, ne referim la grupul format din swirch-ul 0 si switch-ul 1; in mod
similar, switch-ul aferent semnalului S1 va fi format din switch-ul 2 si switch-ul 3
(numaratoarea se face intotdeauna de la stanga la dreapta)
5.
Borne pentru conectarea automatului la simulator (actuatori). In cazul utilizarii cablului

panglica, aceste borne nu se folosesc
6.
Borne pentru conectarea la automat a lampilor indicatoare. In cazul utilizarii cablului

panglica, aceste borne nu se folosesc (exceptie pentru alimentarea in paralel cu o alta
iesire)
Nota: Pe masti, lampile sunt notate cu simbolul P (lampa 1 are simbolul P1, lampa 2
simbolul P2 s.a.m.d.) Pe borne, semnalele aferente sunt notate cu simbolul H (H1, H2
s.a.m.d.). Cele 2 notatii desemneaza aceleasi semnale, iar in documentul curent ne vom
referi la ele doar prin notatia P.
7.
Contactele normal inchise a 4 relee ce pot fi folosite pentru ilustrarea caracteristicilor de

siguranta.
8.
Intrari analogice in simulator. Tensiunea pe aceste borne respecta standardul instrial

0-10V. In cazul utilizarii cablului panglica, aceste borne nu se folosesc
9.
Iesiri analogice din simulator, de asemenea pe standardul industrial 0-10V. In cazul

utilizarii cablului panglica, aceste borne nu se folosesc
10.
Conector cablu panglica
Panou de control

11.
Butoane cu revenire. Comportamentul lor (normal deschis sau normal inchis) este setat
de swith-urile din grupul (4)
12.
Lampi de semnalizare
PAGE 3 OF 53


PROSIM
13.
Butoane cu functie dubla (cu sau fara revenire). Comportamentul lor (normal deschis sau
normal inchis) este setat de swith-urile din grupul (4)
14.
Selector Manual/Automat
15.
Potentiometru; Daca selectorul (14) este pe pozitia man, valoarea setata de acest
potentiometru (tensiune in intervalul 0-10V) este aplicata direct simulatorului de proces si
in functie de masca aplicata, se seteaza un parametru (spre exeplu o rata de incarcare a
unui bazin). Pe pozitia auto a selectorului (14) valoarea setata pe acest potentiometru
este ignorata, in locul ei fiind folosita intrarea U1.
16.
Potentiometru. Valoarea setata de acest potentiometru (tensiune in intervalul 0-10V)

modifica un parametru de proces (spre exemplu rata de descarcare a unui bazin)
Panou demonstrativ
17.
Ghidaje pentru fixarea mastii
18.
Leduri ce indica starea actuatorilor procesului simulat
19.
Bara de leduri care indica miscarea sau procesele de umplere/golire ale unor recipiente.
20.
Masca aplicata
21.
Numarul mastii curente (Selectorul 2 trebuie setat pe acest numar)
22.
Tabelul de semnale de intrare (actuatori si lampi) aferent mastii curente.
23.
Etichetele semnalelor de iesire din simulator (senzori si contacte)
PAGE 4 OF 53


PROSIM
PROSIM
Introducere
Automatul programabil
Asa cum reiese din prezentarea echipamentului, platforma PROSIM este compatibila cu
automatele programabile industriale care utilizeaza nivelele de tensiune 24V pentru intrarile digitate
si 0-10V pentru cele analogice. Pentru interfatarea usoara a semnalelor, automatul trebuie montat pe
o platforma ajutatoare, care sa faca trecerea de la terminalele automatului la bornele si conectorii
specifici platformei PROSIM.
In figura este reprezentata platforma PLC S7-1200 training panel. Prezentul document si
materialele asociate fac referire la aceasta platforma.
Configurare automat programabil

Inainte de a putea incepe programarea propriu-zisa a unui automat programabil, o
configurare a echipamentului este necesara pentru a stabili care sunt modulele atasate, adresele la
care aceste module sunt accesibile etc.
Pentru detalii cu privire la configurarea automatului programabil, accesati materialul video
de pe DVD-ul livrat impreuna cu platforma PROSIM (Video/Proiect nou.html).
PAGE 5 OF 53


PROSIM
M1 - Functii logice elementare
Masca procesului
Prezentare
Pentru deprinderea cu sistemul de lucru, functiile logice de baza trebuiesc implementate

Descriere functionala
Functia SI
Iesirea K0 este activa daca contactele S0 si S1 sunt simultan active
Functia SAU
Iesirea K1 este activa daca cel putin unul contactele S2 si S3 este activ
Functia NU (negare)
Iesirea K2 este activa daca S4 nu este activ
PAGE 6 OF 53

PROSIM

PROSIM
Functia SI-NU
Iesirea K3 este activa daca S5 si S6 nu sunt simultan active
Functia SAU-NU
Iesirea K4 este activa daca S7 si S8 sunt simultan inactive
Functia SAU-Exclusiv
Iesirea K5 este activa daca doar unul dintre contactele S7 si S8 este activ
Functia SI-SAU
Iesirea K6 este activa daca contactele S0 si S1 sunt simultan active sau contactul S11 este
activ
Functia SAU-SI
Iesirea K7 este activa daca cel putin unul contactele S2 si S3 este activ si contactul S12 este
activ
PAGE 7 OF 53


PROSIM
PROSIM
M2 - unctii de baza ale automatului
Masca procesului
Prezentare
Pentru deprinderea cu sistemul de lucru, functiile digitale de baza trebuiesc implementate

Bistabil cu prioritate pe setare: RS

Intrarile SET si RESET stabilesc starea iesirii Q dupa cum urmeaza: Initial iesirea Q este inactiva.
Activarea intrarii SET determina activarea iesirii Q. Activarea ulterioara a intrarii RESET va reset iesirea Q.
In cazul activarii simultane a celor 2 intrari, iesirea va fi setata.
Bistabil cu prioritate pe resetare: SR
Intrarile SET si RESET stabilesc starea iesirii Q dupa cum urmeaza: Initial iesirea Q este inactiva.
Activarea intrarii SET determina activarea iesirii Q. Activarea ulterioara a intrarii RESET va reset iesirea Q.
In cazul activarii simultane a celor 2 intrari, iesirea va fi resetata.
PAGE 8 OF 53


PROSIM
Temporizator cu intarziere la pornire: TON

Intrarile IN (bool) si TP (constanta de timp) determina starea iesirii Q dupa cum urmeaza: activarea intrarii
IN determina setarea iesirii cu o intarziere egala cu perioada setata prin constanta TP. O iesire de tip time
contorizeaza timpul scurs de la activarea intrarii IN.
Temporizator cu intarziere la oprire: TOF

IN determina setarea imediata a iesirii; dezactivarea intrarii determina resetarea iesirii Q cu o intarziere egala
cu perioada setata prin constanta TP. O iesire de tip time contorizeaza timpul scurs de la dezactivarea intrarii
IN.
Temporizator puls: TP
IN determina setarea imediata a iesirii si pastrarea ei activa pentru un interval egal cu perioada setata prin
constanta TP indiferent de evolutia ulterioara a intrarii IN. O iesire de tip time contorizeaza timpul scurs de
la activarea iesirii Q.
Numarator crescator: CTU

Intrarile CU (bool), RESET(bool) si PV (intreg) determina starea iesirii Q dupa cum urmeaza: activarea
intrarii CU determina incrementarea cu o unitate a valorii curente a numaratorului. Cand valoarea
numaratorului devine egala sau mai mare decat intrarea PV (ca urmare a activarii repetate a intrarii CU),
iesirea Q este setata. Activarea intrarii RESET determina initializarea cu 0 a valorii curente a numaratorului.
O iesire de tip intreg (CV) pune la dispozitia programului valoarea curenta a numaratorului.
Numarator descrescator: CTD

Intrarile CD (bool), LOAD (bool) si PV (intreg) determina starea iesirii Q dupa cum urmeaza: activarea
intrarii CD determina decrementarea cu o unitate a valorii curente a numaratorului. Cand valoarea
numaratorului devine egala cu 0 (ca urmare a activarii repetate a intrarii CD), iesirea Q este setata. Activarea
intrarii LOAD determina initializarea numaratorului cu valoarea intrarii PV. O iesire de tip intreg (CV) pune
la dispozitia programului valoarea curenta a numaratorului.
Nota: automatele din seria S7-1200 permit valori negative pentru numaratoare
PAGE 9 OF 53


PROSIM
Numarator crescator-descrescator: CTUD

Intrarile CU (bool), CD (bool), RESET(bool), LOAD (bool) si PV (intreg) determina starea iesirilor QU
si QD dupa cum urmeaza: activarea intrarii CU determina incrementarea cu o unitate a valorii curente a
numaratorului; activarea intrarii CD determina decrementarea cu o unitate a valorii curente a
numaratorului . Cand valoarea numaratorului devine egala sau mai mare decat intrarea PV (ca urmare a
activarii repetate a intrarii CU), iesirea QU este setata. Cand valoarea numaratorului devine egala cu 0 (ca
urmare a activarii repetate a intrarii CD), iesirea QD este setata. Activarea intrarii LOAD determina
initializarea numaratorului cu valoarea intrarii PV. Activarea intrarii RESET determina initializarea cu 0 a
valorii curente a numaratorului. O iesire de tip intreg (CV) pune la dispozitia programului valoarea curenta a
numaratorului.
Nota: automatele din seria S7-1200 permit valori negative pentru numaratoare
PAGE 10 OF 53


PROSIM
PROSIM
M3 - Controlul unui motor trifazat
Masca procesului
Prezentare
Un motor asincron trifazat trebuie pornit si oprit cu ajutorul unor butoate cu revenire. Partea de putere este
realizata cu ajutorul unui contactor. Partea de control trebuie implementata utilizand un automat
programabil. Un releu de protectie (F2 - simulat prin apasarea butonului S5) trebuie sa deconecteze motorul
in cazul unei suprasarcini.
Descriere functionala 1
Motorul este pornit prin apasarea scurta a butonului S1 si este oprit prin apasarea scurta a butonului
S0. Apasarea simultana a butoanelor nu trebuie sa porneasca motorul. Starea de functionare a
motorului trebuie semnalizata cu ajutorul unei lampi: P1
Aceeasi comportare ca pentru Descrierea functionala 1 la care se adauga posibilitatea controlului

dintr-o locatie secundara simulata prin butoanele S3 (pornire) si S4 (oprire)
PAGE 11 OF 53


PROSIM
PROSIM
M4 - Controlul reversibil al unui motor trifazat
Masca procesului
Prezentare
Directia de rotatie a unui motor asincron trifazat trebuie controlata. Partea de putere a circuitului a
fost realizata cu contactoare. Partea de control trebuie implementata cu ajutorul unui automat
programabil. Din motive de securitate, circuitele de control ale celor doua contactoare trebuie sa se
blocheze reciproc utilizand contacte auxiliare. Un releu de protectie (F2 - simulat prin apasarea
butonului S5) trebuie sa deconecteze motorul in cazul unei suprasarcini.
Sensul de rotatie este ales folosind unul din butoanele S1 sau S2. Motorul este oprit prin apasarea
scurta a butonului S0. Sensul de rotatie nu poate fi schimbat in timpul functionarii: pentru a
schimba sensul de rotatie, motorul trebuie mai intai oprit. Sensul de rotatie trebuie semnalizat cu
una din lampile P1 sau P2.
Spre deosebire de Descrierea functionala 1, sensul de rotatie poate fi schimbat in timpul functionarii,
fara a mai fi necesara oprirea.
PAGE 12 OF 53


PROSIM
PROSIM
M5 - Pornirea stea-triunghi a unui motor trifazat
Masca procesului
Prezentare
Pentru a evita curentii mari de pornire, un motor asincron trifazat trebuie pornit in configuratia stea
si comutat automat in configuratia triunghi dupa un interval de timp. Un releu de protectie (F2 simulat prin apasarea butonului S5) trebuie sa deconecteze motorul in cazul unei suprasarcini.
La apasarea scurta a butonului S1, motorul porneste in configuratie stea: contactoarele Q1 si Q4

trebuiesc armate. Dupa o perioada de aproximativ 10 s, circuitul trebuie sa se reconfigureze pentru a
asigura conexiunea triunghi a motorului la reteaua de alimentare: contactorul Q1 ramane armat, iar
contactorul Q4 trebuie dezactivat inainte de activarea contactorului Q3. Starea motorului (pornit/
oprit) trebuie semnalizata prin lampa P1. Indiferent de configuratia circuitului, motorul trebuie sa se
opreasca (dezactivarea tuturor contactoarelor) la apasarea butonului S0.
PAGE 13 OF 53


PROSIM
PROSIM
M6 - Pornirea reversibila stea-triunghi a unui motor trifazat
Masca procesului
Prezentare
Sensul de rotatie al unui motor asincron trifazat trebuie controlat. Pentru a evita curentii mari de
pornire, motorul trebuie sa porneasca in configuratie stea si sa comute in configuratia triunghi dupa
o perioada de timp. Un releu de protectie (F2 - simulat prin apasarea butonului S5) trebuie sa
deconecteze motorul in cazul unei suprasarcini.
Motorul este pornit cu sensul de rotatie dorit prin apasarea butonului S1 (pentru sensul acelor de
ceasornic) sau S2 (pentru sensul trigonometric). Contactoarele Q1 (pentru sensul acelor de
ceasornic) sau Q2 (pentru sensul trigonometric) si contactorul Q4 trebuie sa fie armate. Dupa o
perioada de pornire de aproximativ 5s, contactorul Q4 trebuie sa fie dezactivat si contactorul Q3
trebuie sa fie armat. Schimbarea sensului de rotatie trebuie sa fie posibila numai dupa oprirea
motorului.
Spre deosebire de Descrierea functionala 1, sensul de rotatie poate fi schimbat in timpul functionarii,
fara a mai fi necesara oprirea.
PAGE 14 OF 53


PROSIM
Acelasi comportament ca pentru descrierea functionala 2 la care se adauga posibilitatea setarii

timpului de pornire cu ajutorul potentiometrului 1. Pe intrarea analogica 1 se va citi o valoare de
tensiune intre 0 si 10V care va trebui sa corespunda unui interval de timp cuprins intre 2 si 10s.
PAGE 15 OF 53


PROSIM
PROSIM
M7 - Miscare de penduare cu motor trifazat
Masca procesului
Nota: Miscarea piesei este simulata prin deplasarea unui segment pe bara de leduri. La atingerea
limitelor, sensorii S3 si S4 se activeaza automat.
Prezentare
O piesa trebuie sa fie deplasata intre 2 pozitii. S-au utilizat un motor trifazat si angrenaje potrivite
(de tip surub-piulita). Un releu de protectie (F2 - simulat prin apasarea butonului S5) trebuie sa
deconecteze motorul in cazul unei suprasarcini.
Miscarea piesei este limitata de senzorii S3 (sus) si S4 (jos). In functie de pozitia piesei si de directia
dorita de deplasare, apasarea butonului S2 trebuie sa determine miscarea in sus a piesei, iar butonul
S1 in jos. Motorul trebuie sa poata fi oprit imediat prin apasarea butonului S0 indiferent de pozitia
piesei sau de directia de deplasare.
Acelasi comportament ca pentru descrierea functionala 1, la care se adauga un mod de setare initiala
a pozitiei: comutarea intrerupatorului S6 permite miscarea manuala a piesei pana in pozitia initiala
dorita. Piesa se va misca in directia selectata atat timp cat butonul corespunzator este apasat.
PAGE 16 OF 53


PROSIM
PROSIM
M8 - Motor Dahlander
Masca procesului
Prezentare
O masina de gaurit echipata cu un motor cu infasurari Dahlander (numar variabil de poli) trebuie
controlata cu ajutorul unui automat programabil pentru a obtine doua viteze de rotatie ale
burghiului.
Viteza mica de rotatie se obtine prin armarea contactorului Q1. Resetarea contactorului Q1 si
armarea simultana a contactoarelor Q3 si Q4 conduce la functionarea in regim de viteza ridicata a
motorului. Motorul nu trebuie sa schimbe regimul de functionare (viteza redusa - viteza ridicata sau
invers) fara fi mai intai oprit. Doua relee de protectie (F2 - simulat prin apasarea butonului S4 si F3 simulat prin apasarea butonului S5) trebuie sa deconecteze motorul in cazul unei suprasarcini.
Lampile P1 si P2 trebuie sa semnalizeze regimul de functionare. Butonul S0 opreste motorul
indiferent de regimul de functionare.
Contrar comportamentului de la descrierea functionala 1, este permisa comutarea de la regimul de

functionare cu viteza redusa la regimul de functionare la viteza ridicata. Nu sunt permise tranzitiile
de la oprit la regimul de viteza ridicata si nici cel de la regimul de viteza ridicata la cel de viteza
redusa.
PAGE 17 OF 53


PROSIM
PROSIM
M9 - Motor cu infasurari separate
Masca procesului
Prezentare
Un motor cu doua infasurari separate, trebuie controlat in asa fel incat sa se obtina 3 viteze de
rotatie.
Regimul de functionare cu viteza redusa de rotatie este comandat prin apasarea butonului S1.
Contactorul Q2 trebuie sa fie armat. Regimul de functionare cu viteza medie de rotatie este
comandat prin apasarea butonului S2. Contactorul Q2 este deselectat, iar contactorul Q1 armat.
Butonul S3 selecteaza regimul de functionare cu viteza ridicata. Acest regim se obtine prin
deselectarea contactorului Q1 si armarea simultana a contactoarelor Q3 si Q4. Trecerea dintr-un
regim de viteza in altul trebuie sa se faca doar dupa oprirea completa a motorului.
Oprirea completa a motorului se face prin apasarea butonului S0. Oricare din releele de protectie
trebuie sa opreasca motorul in cazul unei suprasarcini.
PAGE 18 OF 53


PROSIM
PROSIM
M10 - Motor cu rotor bobinat
Masca procesului
Prezentare
Pentru a reduce curentii de pornire in cazul unui motor trifazat cu rotor bobinat, se inseriaza in
circuitul rotoric bancuri de rezistori care sa limiteze curentii rotorici in timpul regimul tranzitoriu de
la pornirea motorului. Cuplul mecanic al motorului este direct proportional cu suma curentilor din
circuit, deci este de dorit ca in regimul permanent acesti rezistori sa fie inlaturati. Limitarile impuse
pentru curenti determina valorile rezitorilor si numarul de trepte necesar pornirii. Un automat
programabil trebuie sa controleze procesul de pornire al unui motor trifazat cu rotor bobinat in 4
pasi.
La apasarea butonului S1 start contactorul Q1 este armat. In circuitul rotoric sunt inseriate toate
cele 3 bancuri de rezistori. Fiecare grup de rezistori este scurcircuitat dupa expirarea unei perioade
de timp cu ajutorul contactoarelor Q2, Q3, Q4, astfel ca dupa 3 intervale de timp, rotorul va fi in
scurt. Independent de regimul de functionare, butonul S0 trebuie sa opreasca definitiv motorul.
Acelasi rezultat trebuie sa se obtina in cazul detectarii unei supraincarcari de catre releul F2 - simulat
prin apasarea butonului S5. Lampa de semnalizare P1 trebuie sa fie aprinsa atata timp cat
contactorul Q1 este armat.
PAGE 19 OF 53


PROSIM
In plus fata de comportametul de la descrierea functionala 1, lampa de semnalizare P2 trebuie sa

indice stadiul in care s-a ajuns in procesul de pornire, astfel ca atunci cand toate bancurile de
rezistori sunt cuplate in circuitul rotoric va clipi cu frecventa de de aproximativ 0.5Hz; la armarea
contactorului Q4 frecventa va deveni 1Hz; la armarea contactorului Q3 frecventa va deveni 2Hz; la
armarea ultimului contactor, va sta deschis permanent.
PAGE 20 OF 53


PROSIM
PROSIM
M11 - Sistem de benzi transportoare
Masca procesului
Prezentare
Controlul functional al unui sistem de benzi transportoare cu 3 pasi.

Benzile trebuiesc pornite individual si oprite simultan prin apasarea butoanelor corespunzatoare. In
aceasta descriere functionala benzile nu pot fi oprite individual. Pentru a preveni supraincarcarea
benzilor, ele trebuiesc pornite in ordinea 3, 2, 1 dupa pornirea sistemului (apasarea scurta a
butonului S4). Apasarea butonului S0 determina oprirea intregului sistem. Cele 3 relee de protectie
sunt legate in serie: supraincarcarea unui motor (simulata prin apasarea butonului S5) determina
inchiderea tuturor motoarelor. Lampa P4 semnalizeaza faptul ca sistemul este pornit. Lampile P1,
P2, P3 semnaizeaza starea de functionare a fiecarei benzi.
In plus fata de comportamentul de la descrierea functionala 1, benzile pot fi oprite individual. Pentru
a preveni supraincarcarea benzilor, ele nu pot fi oprite decat in oridinea 1, 2, 3.
PAGE 21 OF 53


PROSIM
PROSIM
M12 - Compensator de putere reactiva
Masca procesului
Prezentare
Procentul curentului reactiv din curentul total consumat de un deparament al unei intreprinderi
echipat cu mai multe utilaje depinde de numarul de echipamente pornite. Pentru a compensa
curentul reactiv si a mari eficienta transportului de energie electrica, trebuie proiectat un sistem cu
automat programabil care sa cupleze bancuri de condensatori in functie de necesitati.
La fiecare apasare a butonului S1 se adauga un banc de condensatori, iar la fiecare apasarea

butonului S2 se decupleaza un banc.
PAGE 22 OF 53


PROSIM
PROSIM
M13 - Controlul incalzirii
Masca procesului
Prezentare
Capacitatea de incalzire dintr-un spatiu de depozitare este controlata prin pornirea si oprirea
radiatoarelor de catre un automat programabil.
Sistemul este adus in stadby prin apasarea butonului S1. Lampa P1 va semnaliza acest regim de
functionare. Radiatoarele sunt pornite si oprite prin apasarea butoanele S2 si S3 care vor determina
deschiderea vanelor K1, K2, K3, K4. Prin apasarea butonului S0 sistemul este oprit.
In descrierea functionala anterioara, toate radiatoarele aveau aceiasi capacitate. In aceasta descriere
functionala aceasta variaza dupa cum urmeaza: K1: 1Kw, K2: 2Kw, K3: 3Kw, K4:4Kw. Deci
capacitatea de incalzire poate fi setata la orice valoare intreaga intre 0 si 15Kw.
PAGE 23 OF 53


PROSIM
Comportamentul de la descrierea functionala 1 este modificat astfel: capacitatea de incalzire nu mai

este comandata cu ajutorul butoanelor S2 si S3 ci cu ajutorul potentiometrului 1. Variatia va fi una
liniara in 0V si 10V (0% - 100%)
Comportamentul de la descrierea functionala 2 este modificat astfel: capacitatea de incalzire nu mai

este comandata cu ajutorul butoanelor S2 si S3 ci cu ajutorul potentiometrului 1. Variatia va fi una
liniara in 0V si 10V (0% - 100%)
PAGE 24 OF 53


PROSIM
PROSIM
M14 - Joc de lumini
Masca procesului
Prezentare
Un set de 8 lampi sunt controlate cu un automat programabil pentru a obtine mai multe tipuri de
jocuri de lumini.
Apasarea butonului S1 porneste sistemul. Apasarea butonului S4 determina aprinderea lampii P1.
Apasarea repetata a butonului S4 determina aprinderea pe rand a lampilor P2 - P8. Dupa
aprinderea ledului P8 ciclul se reia prin aprinderea ledului P1. Apasarea butonului S0 determina
oprirea sistemului.
Dupa pornirea sistemului prin apasarea butonului S1, se alege directia de aprindere secventiala a
ledurilor (jos sau sus cu ajutorul butoanelor S2 sau S3). In rest, comportamentul este aemanator cu
cel de la descrierea functionala 1
PAGE 25 OF 53


PROSIM
In plus fata de comportamentul de la descrierea functionala 2, apasarea butonului 5 trebuie sa

conduca la functionarea sistemului in mod aut0mat (utilizand un semnal de ceas intern si nu
apasarile sucesive ale butonului S4)
In plus fata de comportamentul de la descrierea functionala 3, trebuie sa existe posibilitatea

modificarii frecventei ceasului intern in intervalul 0.5Hz - 5Hz cu ajutorul potentiometrului 1
Dupa pornirea sistemului prin apasarea butonului S1, se alege directia de aprindere secventiala a
ledurilor (jos sau sus cu ajutorul butoanelor S2 sau S3). La fiecare apasare a butonului S4 se aprinde
un nou led in directia selectata, astfel ca dupa 8 apasari, toate ledurile sunt aprinse. La o noua
apasare a butonului 4 procesul se reia. Oprirea sistemului este de asemenea posibila prin apasarea
butonului S0.
In plus fata de comportamentul de la descrierea functionala 5, trebuie sa se foloseasca un ceas intern

a carui frecventa sa poata fi selectata in intervalul 0.5Hz - 5Hz cu ajutorul potentiometrului 1
PAGE 26 OF 53


PROSIM
PROSIM
M15 - Sistem automat de umplere
Masca procesului
Prezentare
Un numar predefinit de piese trebuiesc ambalate in tuburi

Dupa pornirea sistemului prin apasarea butonului S1, se alege numarul de piese ce urmeaza a fi
ambalat cu ajutorul butoanelor S2, S3 si S4. Banda trasportoare ruleaza pana cand senzorul B2
indica faptul ca un recipient este in pozitia corecta pentru a primi piesele. K1 se deschide iar bariera
B1 numara cate piese au fost deja incarcate. La atingerea numarului presetat, banda incepe sa
ruleze din nou pana cand un nou recipient este in pozitia corecta. In cazul in care se doreste
schimbarea cantitatii in timpul procesului de incarcare, recipientul curent va fi incarcat cu numarul
anterior de piese. Apasarea butonului S0 trebuie sa opreasca sistemul dupa finalizarea procesului
curent de incarcare. Starea de functionare a sistemului este semnalizata de lampa P1 , iar numarul
selectat de lampile P2, P3, P4
PAGE 27 OF 53


PROSIM
PROSIM
M16 - Sistem de rezervoare
Masca procesului
Prezentare
Rezervoarele sunt incarcate in ordinea in care au fost descarcate

Cand sistemul este pornit, rezervoarele pot fi descarcate in orice ordine, fiind permisa inclusiv
descarcarea partiala. Senzori capacitivi indica faptul ca un bazin este plin sau gol. Lichidul este
evacuat din bazine daca unul din butoanele S2, S3 sau S4 este apasat si valva de evacuare aferenta
este deschisa. Bazinele pot fi descarcate si simultan. Bazinele sunt automat umplute in ordinea cel
mai gol bazin este umplut primul. Doar un bazin poate fi incarcat la un moment-dat. Descarcarea
nu este permisa in timp ce bazinul se incarca. Apasarea butonului S0 conduce la oprirea imediata a
instalatiei. Apasarea ulterioara a butonului S1 reia umplerea bazinelor.
Cat timp instalatia este pornita, lampa P1 trebuie sa fie aprinsa. Lampile P2, P3 si P4 trebuie sa fie
aprinse daca bazinul corespunzator nu este gol si sa clipesca cu o frecventa de aproximativ 0.5Hz
daca bazinul corespunzator este in proces de umplere.
PAGE 28 OF 53


PROSIM
PROSIM
M17 - Concasor de carbune
Masca procesului
Prezentare
Un concasor de carbune poate fi alimentat din 3 buncare.

Concasorul este alimentat atata timp cat soledoidul corespunzator valvei de admisie este alimentat.
Pentru fiecare contactor s-au pus la dispozitie 2 butoane: unul de pornire si unul de oprire.
Pentru a preintampina situatiile in care concasorul este supraincarcat, doar 2 dintre cele 3 buncare
pot alimenta in orice moment concasorul. Trebuiesc luate masuri care sa impuna aceasta limitare.
Sistemul se porneste si se opreste cu ajutorul butonului 6.
PAGE 29 OF 53


PROSIM
PROSIM
M18 - Masina de stantat
Masca procesului
Prezentare
Control secvential pentru o masina de stantat.

In pozitia de baza, toate cele 4 valve sunt inchise, deci pistoanele sunt retrase iar presa este goala.
Un ciclu de stantare incepe cu activarea valvei K1 si mutarea unei piese din distribuitor in presa.
Cand senzorul B2 indica faptul ca piesa a fost incarcata corect, valva K1 se inchide si valva K2 se
deschide. Presa coboara pana cand senzorul B3 este declansat si trebuie sa stea in aceasta pozitie
pentru 3 s. Dupa aceste 3s, presa se ridica, iar la activarea senzorului B4 procesul de stantare a luat
sfarsit, in asa fel incat valva K3 se deschide pentru a ridica piesa din presa. Cand senzorul B6 este
declansat, valva K4 se deschide pentru a sufla piesa in recipientul de colectare. Cand piesa finita
cade in recipientul colector, senzorul B5 este declansat si valvele K3 si K4 se inchid.
Trebuie implementat atat un mod manual cat si unul automat. Indiferent de modul de functionare,
butonul S4 opreste operatiile si lampa P4 semnalizeaza aceasta situatie. Daca butonul S3 este
apasat, lampa P4 se inchide si operatia continua. Lampa P4 clipeste cu o frecventa de 2 Hz cat timp
presa este coborata (adica senzorul B3 este activ)
PAGE 30 OF 53


PROSIM
Modul automat
Din pozitia de baza, instalatia poate fi trecuta in mod automat apasand butonul S2. Acest mod de
functionare este semnalizat prin aprinderea lampii P2. Cand un proces de stantare s-a incheiat,
urmatorul porneste automat. La apasarea butonului S3 procesul curent de stantare va fi incheiat, iar
unul nou nu va mai fi initiat. Apasarea butonului S0 opreste neconditionat instalatia.
Modul manual
Se poate trece in modul manual apasand butonul S2. Acest mod de functionare este semnalizat prin
inchiderea lampii P2. La urmatorii pasi se trece doar daca sunt indeplinite conditiile si dupa o cerere
externa prin apasarea butonului S5. Trecerea din mod automat in mod manual se poate face chiar in
plin proces de stantare; pasii ramasi se vor efectua manual.
PAGE 31 OF 53


PROSIM
PROSIM
M19 - Controlul ventilatiei
Masca procesului
Prezentare
Un garaj subteran este ventilat cu ajutorul a 4 ventilatoare. Pentru asigurarea unei bune ventilatii, la
intrarea in garaj s-a instalat un semafor care semnalizeaza urmatoarele:
verde: cel putin 3 ventilatoare functioneaza, deci ventilatia e suficienta.
galben: doar 2 ventilatoare functionaza, deci parcarea functioneaza la parametri neoptimi
rosu: mai putin de 2 ventilatoare functioneaza, deci ventilatie insuficienta.
Toate ventilatoarele sunt pornite simultan prin apasarea butonului S5 si oprite prin apasarea
butonului S0. Functionarea ventilatoarelor este semnalizata prin lampile P1, P2,P3,P4. Cand un
motor este supraincarcat (spre exemplu datorita unui ventilator blocat), releul de protectie
deconecteaza motorul si opreste lampa corespunzatoare. Declansarea unui releu de protectie este
simulata prin apasarea butoanelor S1, S2, S3 si S4. Motoarele deconectate pot fi repornite prin
apasarea butonului S5.
In plus fata de comportamentul de la descrierea functionala 1, semaforul va fi rosu si daca toate

locurile din parcare (12) sun ocupate. Masinile care intra genereaza un puls pe senzorul B1, iar cele
care ies pe B2. Contorul poate fi resetat prin apasarea butonului R
PAGE 32 OF 53


PROSIM
PROSIM
M20 - Semafor lucrari
Masca procesului
Prezentare
Datorita unor lucrari, este necesar ca traficul sa se desfasoare pe un singur sens de circulatie.
Deoarece portiunea de drum este aglomerata, traficul trebuie dirijat de un semafor pe perioada
lucrarilor.
Sistemul este pornit prin apasarea butonului S1. Dupa pornire, ambele semafoare vor arata culoarea
rosie pentru 10 secunde. Apoi semaforul 1 va arata verde pentru 5 secunde. Dupa o noua perioada de
10 s in care ambele semafoare arata culoarea rosu, semaforul 2 arata culoarea verde pentru 5 secunde.
Ciclul se reia pe toata durata de functionare a sistemului. Lampa P1 va fi aprinsa atata timp cat
sistemul este pornit. Sistemul este oprit prin apasarea butonului S0 care va determina afisarea de
catre ambele semafoare a culorii rosii pentru 10 secunde dupa care inchiderea sistemului este
completa.
PAGE 33 OF 53


PROSIM
Sistemul este pornit prin apasarea butonului S1. Dupa pornire, ambele semafoare vor arata culoarea
rosie, pentru ca dupa o perioada de asteptare de 10 secunde unul din semafoare sa treaca automat pe
verde. Daca unul dintre senzori este activat de un vehicul respectivul semafor va trece pe verde dupa
o perioada corespunzatoare de rosu. Dupa 8 secunde, daca celalalt senzor a fost activat, urmeaza o
perioada de 10 secunde cu ambele semafoare aratand culoarea rosie. Daca celalalt senzor nu s-a
activat, semafoarele nu isi schimba starea. Lampa P1 va fi aprinsa atata timp cat sistemul este pornit.
Sistemul este oprit prin apasarea butonului S0 care va determina afisarea de catre ambele semafoare
a culorii rosii pentru 10 secunde dupa care inchiderea sistemului este completa.
PAGE 34 OF 53


PROSIM
PROSIM
M21 - Semafor pietoni
Masca procesului
Prezentare
Controlul unui sistem de semafoare pentru pietoni cu ajutorul unui automat programabil
La apasarea butonului S2 semaforul masinilor va trece in modul galben intermitent. Daca ulterior se
apasa butonul S3 sistemul porneste in modul automat si toate semafoarele arata culoarea rosie.
Dupa o perioada de timp semaforul masinilor va trebui sa arate culoarea verde. La cererea
pietonilor prin apasarea butonului S1, semaforul masinilor va trece mai intai pe culoarea galben,
apoi pe rosu. Semaforul pietonilor va arata culoarea verde pentru urmatorul interval de timp. Dupa
expirarea timpului, semaforul pietonilor va trece din nou pe culoarea rosie, iar semaforul masinilor
pe culoarea verde. Sistemul trebuie sa poata fi oprit prin apasarea butonului S0.
Nota: Perioadele de timp se aleg corespunzator de cate student.
In plus fata de comportamentul de la descrierea functionala 1, la modul de functionare automat se

adauga detectarea intervalului 10:00pm - 05:00am cand sistemul isi va schimba comportarea dupa
cum urmeaza: semaforul masinilor va indica culoarea galben intermitent; cererile pietonilor vor
trebui tratate in mod asemanator ca la descrierea fucntionala 1. Detectia intervalului de noapte se
face cu ajutorul butonului S6
PAGE 35 OF 53


PROSIM
PROSIM
M22 - Sistem de benzi colectoare
Masca procesului
Prezentare
O banda colectoare poate fi incarcata cu ajutorul a 4 benzi de trasport. Cele 4 benzi trebuiesc
pornite doar daca banda colectoare functioneaza corect (lucru indicat de senzorul B1).
Descriere functionala 1 (doua din patru)
Pentru a preveni supraincarcarea benzii colectoare, doar doua din benzile de trasport pot fi pornite
simultan. Daca 2 benzi de trasport sunt pornite, celelalte 2 nu trebuie sa mai porneasca. Starea de
functionare a benzilor este semnalizata cu ajutorul lampilor P1, P2, P3 si P4
Descriere functionala 2 (trei din patru)
Spre deosebire de comportamentul de la descrierea functionala 1, 3 din cele 4 benzi de transport pot
functiona simultan.
PAGE 36 OF 53


PROSIM
PROSIM
M23 - Sistem de incarcare cu benzi
Masca procesului
Prezentare
Doua benzi de transport (1 si 2) aduc materiale ce trebuiesc transferate pe doua benzi de iesire (3 si
4). Un punct de intersectie a fost proiectat in sistem in asa fel incat materialele de pe oricare din
benzile de intrare sa poata fi transferate pe oricare din benzile de iesire. Fiecare din benzi poate fi
pornita individual. Starea de functionare a benzilor este indicata de lampile de semanzizare P1, P2,
P3 si P4. Toate benzile trebuiesc oprite simultan la apasarea butonului S0; Benzile de intrare
trebuiesc oprite simultan la apasarea butonului S5.
Doar una din benzile de intrare poate functiona si doar daca banda de iesire corespunzatoare (in
functie de pozitia clapetei de selectie din punctul de intersectie) este pornita. Pozitia clapetei este
simulata prin comutarea corespunzatoare a intrerupatoarelor S6, S7 si S8
Spre deosebire de comportamentul de la descrierea functionala 1, ambele benzi de intrare pot fi

pornite simultan, daca pozitia clapetei de selectie permite (S7 - mijloc) si daca benzile de iesire sunt
de asemenea simultan pornite. In plus, datorita mediului in care functioneaza sistemul se presupune
ca pozitia clapetei poate fi uneori gresit determinata (senzori blocati de impuritati) si de aceea starea
clapetei trebuie monitorizata: daca 2 senzori se activeaza simultan, sistemul se opreste si o alarma
suna pentru 5 secunde.
PAGE 37 OF 53


PROSIM
PROSIM
M40 - Control siloz
Masca procesului
Prezentare
Un siloz este automat umplut pana la nivelul selectat in functie de cerere. Sistemul trebuie controlat
cu un automat programabil.
La apasarea butonului S5, pompa G1 este pornita; incarcarea completa a silozului este detectata de
catre senzorul B5. Viteza de incarcare este o constanta de sistem. In simularea, aceasta poate fi
modificata cu ajutorul potentiometrului 1.
La apasarea butonului So, valva K1 este deschisa. Rata de descarcare este o constanta de sistem. In
simulare aceasta valoare poate fi modificata cu ajutorul potentiometrului 2.
Simultan cu deschiderea valvei K1, se deschide si pompa G1 pentru a incerca mentinerea nivelului.
In cazul in care rata de descarcare este mai mare decat rata de incarcare, valva K1 trebuie inchisa
automat la atingerea nivelului semnalizat de senzorul B1.
Sistemul este functional doar daca intrerupatorul S11 este setat.
PAGE 38 OF 53


PROSIM
Spre deosebire de comportamentul de la descrierea funtionala 1, incarcarea completa a silozului este

semnalizata de senzorul B4. Senzorul B5 va fi folosit ca masura de siguranta in cazul in care
senzorul B4 se defecteaza. In cazul detectiei situatiei de avarie (activarea B5), lampa P4 trebuie sa
semnalizeze acest fapt clipind cu o frecventa de aproximativ 2Hz
Se extinde descrierea functinoala 2 prin adaugarea posibilitatii selectarii nivelului maxim admis prin
apasarea butoanelor S1, S2, S3 si S4. Nivelul selectat va fi indicat prin aprinderea lampii de
semnalizare corespunzatoare (P1, P2, P3 sau P4). Valva K1 trebuie sa fie deschisa doar atata timp cat
butonul S0 este apasat. Daca se alege un nivel mai mic decat nivelul actual din siloz, butonul S0
trebuie apasat pana la scaderea suficienta a nivelului.
De aceasta data, nivelul va trebui controlat in concordanta cu nivelul selectat prin apasarea
butoanelor S1, S2, S3 si S4. Nivelul actual din siloz este pus la dispozitia automatului printr-o
valoare analogica normalizata in tensiune 0-10V. Automatul trebuie sa furnizeze o valoare analogica
normalizata in tensiune 0-10V pe canalul 1 pentru a controla rata de incarcare.
PROSIM
PAGE 39 OF 53

M41 - Reactor


PROSIM
Masca procesului
Prezentare
Controlul unui reactor cu ajutorul unui automat programabil in functie de cerintele impuse la
fiecare descriere functionala.
Control manual
La apasarea butonului S1, modul manual este selectat si semnalizat de aprinderea lampii P1.
Urmatoul pas, neutralizarea reactorului prin adaugarea de gaz inert poate si selectat prin apasarea
butonului S4. Neutralizarea dureaza 10s si este semalizata clipind ledul P4 cu o frecventa de
apoximativ 2Hz. Dupa neutralizare circuitul de racire cu apa trebuie pornit.
Adaugarea substantei si catalizatorului se face prin apasarea butoanelor S2 respectiv S3. Rata de
incarcare a substantei este o constanta de sistem si in simulare poate fi modificata cu ajutorul
potentiometrului 1. Incarcarea este semnalizata prin ledurile P2 pentru substanta, respectiv P3
pentru catalizator.
Senzorul L+ detecteaza incarcarea completa a reactorului, moment in care mixerul trebuie sa
porneasca pentru 10 secunde, alternand perioade de amestecare in sens orar (de cate 2 s) cu perioade
de amestecare in sens antiorar (de cate 2 s). La final, valva K1 este deschisa, iar reactorul este golit.
Rata de descarcare este o constanta de sistem. In simulare aceasta valoare poate fi modificata cu
ajutorul potentiometrului 2. Senzorul L- detecteaza descarcarea completa; Circuitul de racire cu apa
PAGE 40 OF 53


PROSIM
este inchis, iar procesul se poare relua. Sistemul poate fi oprit oricand prin apasarea S0; La oprirea
de urgenta (prin apasarea S0), circuitul de racire cu apa trebuie sa ramana pornit.
Descrire functionala 2
Control manual/Control automat
Descrierea functionala 1 este extinsa prin adaugarea unui mod automat selectat prin apasarea
butonului S5. In acest mod pasii se succed fara interventia operatorului uman (cu exceptia primului
pas: gaz inert). Modul manual poate fi ales oricand prin apasarea butonului S1.
Control manual/Control automat
cu monitorizarea circuitului de racire

In plus fata de comportamentul de la descrierea functionala 2, se detecteaza situatia de avarie a
circuitului de racire cu apa; in acest caz procesul este intrrupt iar reactorul golit. Aceasta sitatie este
simulata prin intreruptorul S11
PAGE 41 OF 53


PROSIM
PROSIM
M42 - Lift
Masca procesului
Prezentare
Controlul unui lift de materiale cu ajutorul unui automat programabil

La apasarea unui din butoanele S1, S2, S3 sau S4, liftul incepe sa se deplaseze. In momentul in care
senzorul corespunzator nivelului selectat se activeaza, liftul este oprit.Un alt nivel nu poate fi selectat
decat dupa activarea senzorului B10 ca urmare a revenirii liftului in pozitia initiala dupa apasarea
(continua!) a butonului S5.
Oprirea de urgenta a liftului se face apasand butonul S0. In acest caz, selectarea unui nivel nu se
poate face decat dupa activarea senzorului B10 ca urmare a revenirii liftului in pozitia initiala dupa
apasarea (continua!) a butonului S5.
Senzorul B11 are rol de senzor de protectie in cazul defectarii unuia din senzorii de nivel. Lampile
P1, P2, P3 si P4 se vor aprinde din momentul selectarii nivelului, pana la apasarea (continua!) a
butonului S5 (deplasare in jos)
PAGE 42 OF 53


PROSIM
Spre deosebire de descrierea functionala 1, mai multe niveluri pot fi selectate consecutiv fara a
readuce liftul in pozitia de baza. Cand mai multe niveluri sunt selectate, cererile trebuiesc
memorate. In cazul in care exista o cerere pentru un nivel mai jos decat cel curent si una pentru un
nivel mai sus, liftul isi va pastra directia anterioara de deplasare. Nivelurile selectate sunt
semnalizare prin aprinderea lampii corespunzatoare. Cand liftul ajunge la un nivel selectat, lampa
corespunzatoare clipeste cu o frecventa de aproximativ 2 Hz. O noua apasare a butonului nivelului,
va elibera liftul pentru a putea servi o noua cerere.
Oprirea de urgenta a liftului se face apasand butonul S0. In acest caz, selectarea unui nivel nu se
poate face decat dupa activarea senzorului B10 ca urmare a revenirii liftului in pozitia initiala dupa
apasarea continua a butonului S5.
PAGE 43 OF 53


PROSIM
PROSIM
M43 - Control pompe
Masca procesului
Prezentare
Alimentarea cu apa a unei retele se realizeaza dintr-un put de adancime cu ajutorul a 4 pompe.
Pentru a mentine presiunea din retea aproape constanta, un rezervor este utilizat. Controlul
sistemului se face cu ajutorul unui automat programabil.
Toate cele 4 pompe au aceeasi capacitate de pompare. Pompele pot fi oprite individual prin
apasarea butoanelor S1, S2, S3 si S4. Disponibilitatea pompelor este indicata de lampile de
semnalizare P1, P2, P3 si P4. Prin apasarea butonului S0 toate pompele sunt oprite simultan. Daca
presiunea indicata de senzorul B2 scade sub presiunea setata pentru mai mult de 1s, o pompa
suplimentara este pornita la fiecare interval de 1s, pana cand valoarea corespunde cu cea setata; daca
presiunea creste peste valoarea setata, o pompa este oprita la fiecare interval de 1s, pana cand
valoarea corespunde cu cea setata.
Pentru a preveni cresterea presiunii la valori catastrofale in cazul defectarii senzorului B2, senzorul
B1 confera redundanta sistemului. In cazul in care senzorul B1 este activat, semnalul de alarma
trebuie sa sune pentru 5 secunde.
PAGE 44 OF 53


PROSIM
Pentru a evita uzura inegala a pompelor, in plus fata de descrierea functionala 1, numarul de porniri
al fiecarei pompe trebuie sa fie egal. Acest lucru este obtinut prin oprirea de fiecare data a pompei
care functioneaza de cel mai mult timp si prin pornirea celei care este oprita de cel mai mult timp.
PAGE 45 OF 53


PROSIM
PROSIM
M44 - Sistem de pompe pentru ape uzate
Masca procesului
Prezentare
Utilizarea unui sistem cu automat programabil pentru controlul a doua pompe ce descarca un bazin
de ape uzate
Sistemul este pornit prin apasarea butonului S1. Lampa P1 semnalizeaza faptul ca sistemul este
pornit. Sistemul poate fi oprit prin apasarea butonului S0.
Cand nivelul apei declanseaza senzorul de tip flotor B2, pompa 1 este pornita. Cand nivelul scade
sub nivelul de detectie al senzorului B1, pompa 1 este oprita. Cand rata de admisie este prea mare,
iar nivelul apei creste chiar daca pompa 1 este pornita, pompa 2 este de asemenea pornita de
activarea senzorului B5. Pompa 2 este oprita atunci cand nivelul apei scade sub senzorul B1.
Senzorul B4 trebuie folosit pentru a oferi redundanta pentru senzorul B1 in asa fel incat pompele sa
nu functioneze in gol in cazul defectarii senzorului. Lampile P3 si P4 semnalizeaza functionarea
pompelor. Daca releul de protectie al unei pompe a fost declansat, motorul trebuie oprit, iar lampa
corespunzatoare va indica aceasta stare clipind cu o frecventa de 0.5Hz. Concomitent, semnalul de
alarma trebuie sa fie aprins pentru 5 s. Sistemul a fost proiectat in asa fel incat rata de descarcare a
celor doua pompe este mai mare decat rata de incarcare. Daca una din pompe nu a fost pornita
datorita unui senzor defect, iar nivelul ajunge la punctul de declansare al senzorului B3, pompa
oprita trebuie pornita si alarma trebuie sa sune pentru 5 secunde.
PAGE 46 OF 53


PROSIM
Functionarea pompelor poate fi testata cu ajutorul butoanelor S3 si S4: apasarea butonului conduce
la pornirea pompei corespunzatoare pentru o perioada de 3 sec.
Pompele nu mai sunt pornite de senzorii B2 ai B5, nivelele de pornire fiind setabile. Nivelul de
pornire al pompei 1 se seteaza prin apasarea simultana a butoanelor S1 si S3 si rotirea
potentiometrului 2. Bara de leduri va indica nivelul setat. Iesirea analogica 2 a simulatorului va oferi
automatului valoarea setata ca marime analogica normalizata in tensiune 0 - 10V. In mod
asemanator, nivelul celei de-a doua pompe este setat prin apasarea simultana a butoanelor S1 si S4.
Nivelul curent al apei este pus la dispozitia automatului programabil pe iesirea analogica 1 a
simulatorului printr-o marime normalizata in tensiune 0 - 10V
PAGE 47 OF 53


PROSIM
PROSIM
M45 - Monitorizarea a 3 pompe
Masca procesului
Prezentare
Din motive de siguranta, un sistem de evacuare a apelor uzate a fost echipat cu 3 pompe
redundante. In functie de rata de incarcare, una sau doua pompe vor functiona. Pentru a egaliza
uzura celor 2 pompe, perioadele de functionare trebuie sa fie aproximativ egale, lucru ce poate fi
obtinut printr-o secventa de pornire corespunzatoare. Daca una din pompe se defecteaza, a 3-a
pompa preia sarcina.
Sistemul este pornit prin apasarea butonului S1, lucru semnalizat cu ajutorul lampii P1. Valva de
adminisie G1 este deschisa. Sistemul este oprit prin apasarea butonului S0.
Cand nivelul apei declanseaa senzorul B2, una din pompe este pornita. Daca senzorul B2 este
activat pentru mai mult de 3s in ciuda faptului ca una din pompe este pornita, a doua pompa este de
asemenea pornita. Cand nivelul apei scade sub nivelul senzorului B1, ambele pompe sunt oprite.
Pentru a mentine uzura celor 2 pompe egala, pornirea si oprirea pompelor se face in functie de
timpul total de functionare. Daca una din pompe se defecteaza (situatie simulata prin apasarea unui
din butoanele S2 sau S3), a treia pompa preia sarcina. Pompele pornite sunt semnalizate prin
lampila P2, P3 si P3. Pompele defecte sunt semnalizate prin aprinderea intermitenta a ledului
corespunzator cu o frecventa de aprox 0.5Hz. Reactivarea pompelor se face prin apasarea butonului
S5 dupa ce au fost reparate. Daca apa ajunge la nivelul senzorului B3, valva G1 trebuie inchisa, iar
alarma trebuie sa sune pentru 5 sec.
PAGE 48 OF 53


PROSIM
PROSIM
M46 - Sistem de pompe (presiune)
Masca procesului
Prezentare
Doua pompe asigura aprovizionarea cu apa a unei retele. Cele 2 pompe functioneaza alternativ
pentru a egaliza uzura. Sistemul este controlat cu un automat programabil.
Cele 2 pompe functioneaza alternativ. Sensorul B2 este declansat atunci cand nivelul maxim a fost
atins si determina oprirea pompei. Cand nivelul scade sub punctul de declansare a senzorului B1,
cealalta pompa este pornita. Daca una din pompe se defecteaza, procesul de umplere este indeplinit
de singura pompa functionala pana la rezolvarea problemei semnalizata prin apasarea butonului S2.
Sistemul trebuie sa poata fi oprit in orice moment prin apasarea butonului S0. Pornirea se face prin
apsarea butonului S1. Semnalizarile se fac cu ajutorul lampilor P1 si P2 astfel: faptul ca sistemul este
pornit este semnalizat prin aprinderea lampii P1. Daca una din pompe se defecteaza, lampa P2
clipeste cu o frecventa de 1Hz. Daca ambele pompe se defecteaza, lampa P2 clipeste cu o frecventa
de 2Hz.
Pompele nu mai sunt pornite si oprite de senzorii B1 ai B2, nivelele de pornire fiind setabile. Nivelul
de pornire se seteaza prin comutarea intrerupatorului S6. Bara de leduri va indica nivelul setat.
Iesirea analogica 2 a simulatorului va oferi automatului valoarea setata ca marime analogica
normalizata in tensiune 0 - 10V. In mod asemanator, nivelul de oprire este setat prin comutarea
intrerupatorului S7. Nivelul curent al apei este pus la dispozitia automatului programabil pe iesirea
analogica 1 printr-o marime normalizata in tensiune 0 - 10V
PAGE 49 OF 53


PROSIM
PROSIM
M47 - Automat bauturi calde
Masca procesului
Prezentare
Programarea unui automat de bauturi

Dupa introducerea unei monede (activarea butonului S5), mai intai o bautura, si mai apoi
ingredientele sunt selectate cu ajutorul butoanelor S1, S2, S3 si S4. Selectiile sunt semnalizate cu
ajutorul lampilor P1, P2, P3 si P4.Procesul de umplere este complet atunci cand senzorul B1 este
activat. In acest moment selectia dispare de pe panoul automatului. Paharul este inlaturat simbolic
prin activarea butonului S0 si o noua comanda poate fi preluata.
Nota: inlaturarea paharului in timpul umplerii este prevenita de un mecanism controlat de
automatul programabil.
PAGE 50 OF 53


PROSIM
PROSIM
M48 - Mixer
Masca procesului
Prezentare
Controler pentru un mixer cu 2 benzi de incarcare si una de evacuare. Rata de incarcare pentru
benzile 1 si 2 este setata cu ajutorul potentiometrului 1; Rata de descarcare pentru banda 3 este setata
cu ajutorul potentiometrului 2.
Sistemul este pornit prin comutarea intrerupatorului S11. Prin apasarea butonului S1 modul de
operare manual este selectat. Cu ajutorul butoanelor S3 si S4 benzile 1 si 2 pot fi pornite. Starea de
functionare este indicata de lampile corespunzatoare. Dupa o perioada de pornire de 3s valvele K1 si
K2 trebuiesc deschise. Cand nivelul maxim este atins, senzorul B1 este activat. Valvele K1 si K2
trebuiesc oprite. Pentru ca pornirea ulterioara sa fie mai usoara, benzile 1, respectiv 2 trebuie sa
continue sa functioneze 5s dupa inchiderea valvelor. La apasarea (continua!) a butonului S2, banda 3
porneste. Dupa o perioada de pornire de 2s, valva K3 este deschisa. Daca S2 nu mai este apasat,
valva K3 este oprita imediat, banda continuand sa mai functioneze pentru 3s. Apasarea butonului S0
opreste imediat toate benzile.
PAGE 51 OF 53


PROSIM
Se adauga la comportamentul descris la punctul anterior semnalizarea fazelor de pornire (perioada

de la pornirea benzii si pana la deschiderea valvei). In aceste perioada, lampile de semnalizare
corespunzatoare clipesc cu o frecventa de aproximativ 2Hz.
La comportamentul de la punctul anterior se adauga functionarea in regim automat: dupa pornirea

sistemului prin comutatorul S11, modul automat este selectat prin apasare butonului S5, iar modul
manual prin apasarea butonului S1.
In modul automat, benzile 1 si 2 sunt pornite simultan atunci cand nivelul minim este atins (senzorul
B1 activat) si sunt oprite simultan cand nivelul maxim este atins (senzorul B2 activat). Toate
celelalte aspecte ale functionarii raman neschimbate.
PAGE 52 OF 53


PROSIM
PROSIM
M49 - Control secvential
Masca procesului
Prezentare
Controlul unei masini care prelucreaza secvential o piesa
In pozitia de baza, piesa se afla la capatul benzii. Pentru a efectua prima operatie, butonul S1 este
apasat, lampa P1 indica selectia iar piesa se deplaseaza pana cand senzorul de prezenta al statiei 1
este activat. Timpul de prelucrare este simulat cu un timer deoarece un senzor nu este disponibil. In
mod similar, piesa trebuie sa parcurga intregul traseu, oprindu-se la fiecare punct de lucru.
In plus fata de descrierea functionala 1, se adauga un mod de functionare automat; In acest mod,
statiile nu mai sunt alese de operatorul uman, ele succedandu-se automat.
PAGE 53 OF 53

Catalog PROSIM

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Catalog PROSIM

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MANUAL : SIMULATOR DE PROCESE

MANUAL : SIMULATOR DE PROCESE

MANUAL : SIMULATOR DE PROCESE

Bornele de alimentare ale panoului; panoul trebuie alimentat cu o tensiune stabilizata de

Selector masca (trebuie sa coincida cu numarul de la punctul 21)

Borne pentru conectarea senzorilor si contactelor la automatul programabil. In cazul

Set de switch-uri utilizat in setarea comportamentului senzorilor si contactelor (normal

Borne pentru conectarea automatului la simulator (actuatori). In cazul utilizarii cablului

Borne pentru conectarea la automat a lampilor indicatoare. In cazul utilizarii cablului

Contactele normal inchise a 4 relee ce pot fi folosite pentru ilustrarea caracteristicilor de

Intrari analogice in simulator. Tensiunea pe aceste borne respecta standardul instrial

Iesiri analogice din simulator, de asemenea pe standardul industrial 0-10V. In cazul

Conector cablu panglica

MANUAL : SIMULATOR DE PROCESE

Potentiometru. Valoarea setata de acest potentiometru (tensiune in intervalul 0-10V)

Ghidaje pentru fixarea mastii

Leduri ce indica starea actuatorilor procesului simulat

Numarul mastii curente (Selectorul 2 trebuie setat pe acest numar)

Tabelul de semnale de intrare (actuatori si lampi) aferent mastii curente.

Etichetele semnalelor de iesire din simulator (senzori si contacte)

MANUAL : SIMULATOR DE PROCESE

Configurare automat programabil

MANUAL : SIMULATOR DE PROCESE

M1 - Functii logice elementare

Pentru deprinderea cu sistemul de lucru, functiile logice de baza trebuiesc implementate

MANUAL : SIMULATOR DE PROCESE

MANUAL : SIMULATOR DE PROCESE

M2 - unctii de baza ale automatului

Pentru deprinderea cu sistemul de lucru, functiile digitale de baza trebuiesc implementate

Bistabil cu prioritate pe setare: RS

MANUAL : SIMULATOR DE PROCESE

Temporizator cu intarziere la pornire: TON

Temporizator cu intarziere la oprire: TOF

Numarator crescator: CTU

Numarator descrescator: CTD

MANUAL : SIMULATOR DE PROCESE

Numarator crescator-descrescator: CTUD

MANUAL : SIMULATOR DE PROCESE

M3 - Controlul unui motor trifazat

Aceeasi comportare ca pentru Descrierea functionala 1 la care se adauga posibilitatea controlului

MANUAL : SIMULATOR DE PROCESE

M4 - Controlul reversibil al unui motor trifazat

MANUAL : SIMULATOR DE PROCESE

M5 - Pornirea stea-triunghi a unui motor trifazat

La apasarea scurta a butonului S1, motorul porneste in configuratie stea: contactoarele Q1 si Q4

MANUAL : SIMULATOR DE PROCESE

M6 - Pornirea reversibila stea-triunghi a unui motor trifazat

MANUAL : SIMULATOR DE PROCESE

Acelasi comportament ca pentru descrierea functionala 2 la care se adauga posibilitatea setarii

MANUAL : SIMULATOR DE PROCESE

M7 - Miscare de penduare cu motor trifazat

MANUAL : SIMULATOR DE PROCESE

Contrar comportamentului de la descrierea functionala 1, este permisa comutarea de la regimul de

MANUAL : SIMULATOR DE PROCESE

M9 - Motor cu infasurari separate

MANUAL : SIMULATOR DE PROCESE

M10 - Motor cu rotor bobinat

MANUAL : SIMULATOR DE PROCESE

In plus fata de comportametul de la descrierea functionala 1, lampa de semnalizare P2 trebuie sa

MANUAL : SIMULATOR DE PROCESE

M11 - Sistem de benzi transportoare

Controlul functional al unui sistem de benzi transportoare cu 3 pasi.

MANUAL : SIMULATOR DE PROCESE

M12 - Compensator de putere reactiva