Aplicatii Laborator MTMC

METODE I TEHNICI MODERNE DE CONTROL
Lucrari practice Pagin 1

1. SISTEMUL DE CONTROL SI MONITORIZARE SCADA

1.1. Prezentare general
Sistemul SCADA (Supervizare, Control, Achiziie, Date) este un sistem complex de monitorizare
on-line a proceselor tehnice din sisteme industriale.

Aplicaiile SCADA sunt folosite in domenii variate, printre care:
- industria Auto,
- Sisteme de control inteligent al cldirilor,
- industria petroliera,
- tratarea apei, utilitati si multe altele.

n general, sistemele SCADA sunt ideale pentru aplicatiile care solicita :
- vizualizarea,
- controlul,
- achizitia de date,
- transmiterea alarmelor,
- raportarea catre management a variabilelor unui proces.

Sistemul este alctuit din
urmtoarele componente
(
1
):

1
Grosu Georgel Referat MTMC, masterat ICSM 2011


Centru Dispecer dispeceratul este echipat cu calculatoare de ultim generaie, server de
comunicaie, pachet software SCADA specializat, mpreun cu servere de comunicaie de tip
OPC;
Infrastructura de comunicaie cu punctele termice asigurat prin intermediul unui furnizor local
de servicii de comunicaie date / internet;
Instalaiile de automatizare de la nivelul punctelor termice; cele 16 puncte termice au fost deja
modernizate n etape anterioare, rolul cel mai important revenind controller-ului de automatizare
de tip Danfoss ECL Apex 10 sau, dup caz, controller-ului Siemens Saphir. Acestea ndeplinesc
i rolul de controller de comunicaie cu dispecerul, citirea datelor i emiterea comenzilor
fcndu-se prin intermediul acestor controllere.;
Citirea contoarelor instalate la consumatori se face centralizat la nivelul punctelor termice n
unitile de lecturare MBUS DATALOGGER

1.2. Arhitectura (hardware) sistemului SCADA



1.3. Funciile elementelor componente:
Denumire Funcii

ElsacoDISP

- server de comunicare i achiziie de date;
- ruleaz programul Iconics Genesis 32;
- menine baza de date cu valorile memorate;
- ruleaz serverele OPC pentru achiziia de date;
- server de alarmare;
- server de raportare;
- deine cheia hard pentru programele Iconics
Switch - are rol de router / firewall / VPN;
- face legtura cu reeaua extern;
- face legtura cu reeaua intern.
Elsaco PC 1 - PC cu rol de vizualizare a datelor i alarmare;
- ruleaz Iconics Genesis 32 Browser
Elsaco PC 2 - PC cu rol de configurare i diagnoz;
- ruleaz Iconics Genesis 32 Browser
Elsaco PC 3 - PC pentru centralizarea datelor de la contoare
- ruleaz programul Elsaco EMMSYS

1.4. Scopul lucrrii
- Cunoaterea structurii sistemului
- Posibiliti de utilizare si funcionare. Studii de implementare

1.5. Modul de lucru

1. Analiza structural pe baza informaiilor din reele internet.
2. Schema logic de funcionare
3. Posibiliti de conexiune i utilizare



2. SISTEMULSCADA SOFTWARE.
APLICAII IN SISTEMUL DE NCLZIRE URBAN

2.1. Arhitectura software (simplificat)

2.2. Managementul SCADA pentru un sistemul termic urban
Interfaa cu operatorul este realizat prin intermediul unor ferestre care modeleaz punctele termice,
pri ale acestora, respectiv componente individuale. Ele au la baz reprezentarea sub forma unui
desen pe care sunt plasate elemente active cum ar fi: valori culese din proces, elemente de legtur
spre alte scheme, reprezentri de diagrame, etc.
n cadrul unei scheme sinoptice pot fi figurate urmtoarele elemente:
- valori ale parametrilor ( ex: presiuni, temperaturi etc);
- reprezentarea sub form de simboluri pentru pompe / vane;


- reprezentarea situaiilor de alarmare prin simboluri;
- legtura spre alte scheme

Lista schemelor sinoptice:
1. Harta de poziionare este primul ecran al aplicaiei i pornete automat la lansarea
aplicaiei. Pe harta oraului este semnalizat starea de comunicaie cu controller-ele de
automatizare.

2. Schema unui punct termic. Pe aceast schem sunt afiate valorile i strile momentane
ale echipamentelor i senzorilor.
3. Detalii de funcionare pentru circuitul de nclzire. n aceast schem sunt prezeni
parametrii specifici circuitului de nclzire (Temperatura Tur nclzire, Referina nclzire,
Temperatura Retur nclzire, Temperatura Exterioar). Tot aici este reprezentat un grafic n
timp real pentru parametrii de nclzire, precum i un grafic istoric pe care poate fi urmrit
evoluia parametrilor ntr-o perioad de timp mai ndelungat.
4. Detalii de funcionare pentru circuitul ACM. n aceast schem sunt prezeni parametrii
specifici circuitului de ACM (Temperatura Tur ACM, Referina ACM, Temperatura
Recirculare). Tot aici este reprezentat un grafic n timp real pentru parametrii de ACM,


precum i un grafic istoric pe care poate fi urmrit evoluia parametrilor ntr-o perioad de
timp mai ndelungat.

5. Afiarea datelor de la contoarele din P.T. La nivelul punctului termic se citesc
contoarele de pe circuitul primar, circuitul de nclzire, ACM P+4, ACM P+10 (unde este
cazul).



6. Ecranul de comand pentru circuitul de inclzire. Aceasta schema (care apare daca se
da click pe schimbatorul de INC din reprezentarea PT-ului) permite setarea urmatorilor parametri:
- Regimul de lucru al buclei de INC (Automat, Confort, Redus, StandBy)
- Temperatura de oprire furnizare INC
- Parametrii PID si zona neutr
- Punctele din curba de reglare i deplasamentul acesteia
- Modul de funcionare al pompelor de pe INC (Automat, Manual Pornita, Manual Oprita)
- Turaia pompelor
- Modul de comanda al vanei (Automat, Manual)

7. Ecranul de comand pentru circuitele de ACM. Aceasta schema (care apare daca se da
click pe schimbatorul de ACM corespunzator (P+4 sau P+10 din reprezentarea PT-ului) permite
setarea urmatorilor parametri:
- Regimul de lucru al buclei de ACM (Automat, Confort, Redus, StandBy)
- SetPoint ACM (Redus, Confort)
- Parametrii PID, zona neutra
- Modul de functionare al pompei de recirculare (Automat, Manual Pornita, Manual Oprita)
- Pragurile de pornire si oprire ale pompei de recirculare
- Modul de comanda al vanei (Manual, Automat), pozitia vanei

8. Ecranul de alarme curente. n acest ecran este prezentat lista alarmelor curente din sistem.
Alarmele pot fi acceptate i comentate tot din aceasta fereastr. Fereastra poate fi activat fie prin
dublu click pe indicatorul general de alarme, fie prin apsarea butonului de alarmare corespunzator.
9. Ecranul de alarme istorice. n acest ecran este prezentat lista alarmelor istorice din
sistem.
10. Ecranul cu starea armturilor mecanice. Acest ecran este asemntor cu ecranele de
alarmare, diferena constnd n ceea ca se refer la starea de funcionare a diverselor armturi dintr-
un punct termic: vane, schimbatoare de caldur.
11. Ecranul de sintez. Datele cele mai importante de la toate punctele termice sunt prezente
in acest tabel facand astfel posibila diagnosticarea foarte usoara a elementelor cu probleme (de
exemplu pompe in alarma). Tot aici se pot compara foarte usor datele de la diverse PT-uri, in scopul
depistarii rapide a problemelor prin corelare.
Datele prezentate in ecran (pentru fiecare PT):
- PRIMAR
o Presiune Tur
o Presiune Retur
o Temperatura Tur
o Temperatura Retur
o Putere
o Debit


- NCLZIRE
o Presiune Tur
o Presiune Retur
o Temperatura Tur
o Temperatura Retur
o Temperatura Referinta
o Temperatura Exterioara
o Debit
o Pozitie Vana
o Functionare Pompa 1
- ACM
o Presiune Tur
o Temperatura Tur
o Temperatura Retur
o Temperatura Referinta
o Pozitie Vana

12 Ecranul de Stare a Sistemului. Acest ecran contine date despre functionarea
elementelor care constituie sistemul.
Sunt prezentate elementele care sunt on-line, dupa cum urmeaza:
- calculatoare
- modemuri de conexiune wireless


- convertoare Moxa (Ethernet la RS232)
- starea de comunicatie cu dispozitivele de tip Apex
Din acest ecran pot fi diagnosticate rapid problemele de comunicaie, deoarece se prezint logic
structura de legatur ntre echipamente. Printr-o bulin verde sau albastr este semnalizat starea de
online, iar printr-o bulina roie sau galben starea de offline. Prin apsarea(selectarea) / deselectarea
butoanelor corespunzatoare, se pot afia/ascunde parametrii afiai, facnd uoar operaiunea de
observare. De asemenea, n acest ecran este inclus un totalizator din care se observ foarte repede
numrul de echipamentele funcionale.

2.3. Control i Analiz date din sistem.
n cadrul schemelor sau separat, exist reprezentri sub forma de grafice. Exista dou tipuri de
grafice: grafice curente i grafice istorice.
Graficele curente sunt construite pe masur ce datele sunt citite din proces.
Graficele istorice reprezint date care au fost stocate n baza de date de pe server i care pot fi
reprezentate pe perioade mult mai lungi.

n partea de sus a schemei este reprezentat un grafic n timp real (care este creat pe masur ce datele
sunt culese), iar in partea de jos se poate observa un grafic de tip istoric. Prin deplasarea cu cursorul
n fereastra graficului, in partea de legenda de jos vor fi prezentate valorile mrimilor la momentul
la care este deplasat cursorul.



2.4. Alarmarea
Sistemul de alarmare se bazeaz pe stabilirea limitelor de alarmare n cazul mrimilor analogice i
pe stabilirea strii de alarmare n cazul mrimilor digitale. Pot fi folosite expresii orict de complexe
la definirea alarmelor. Situaia de alarmare este semnalizat grafic prin link rou al semnalului
ALARM
La dublu-click pe acesta, se activeaza fereastra de alarmare:

Acceptarea alarmelor se face prin selecia lor, apoi se apas click dreapta i Ack. Selecia mai
multor alarme se face prin inerea apasat a butonului Ctrl i selecia cu mouse-ul a liniilor cu
alarmele de acceptat. La acceptarea unei alarme se poate aduga i un comentariu asociat.
Comentariul se poate adauga, de asemenea, prin click dreapta i alegnd opiunea Comment.
Prin apsarea butonului Istoric Alarme apare ecranul cu alarme istorice, adic toate alarmele care
au fost nregistrate de sistem de-a lungul timpului, in ordinea apariiei lor.

2.5. Scopul lucrrii
- Participare la o aciune de utilizare a sistemului SCADA instalat n TERMICA SA Suceava.
- Urmrirea activitilor operaionale de monitorizare date i analiz
- Elaborare raport de supervizare a funcionrii sistemului



3. SISTEMUL VIDEO DE CONTROL, SECURITATE I ALARMARE

3.1. Structura arhitectural

Sistemele de supraveghere video asigura monitorizarea unui spatiu in timp real, inregistrarea
evenimentelor, vizualizare post-eveniment si transmisia informatie video la distanta, prin Internet.
Camerele video pot fi analogice sau IP, la rezoluii megapixel, pentru supraveghere video de interior
sau optimizate pentru montajul in exterior, fixe sau de tip speed dome, cu posibilitatea rotirii
automate.Inregistrarea imaginilor se face cu ajutorul video recorderelor (DVR, NVR) sau pe card
SD.
Camerele IP sau altfel cunoscute camerele de reea, sunt camere video, care au incorporat un
encoder digital si transmit imagini live in reeaua local i/sau n Internet.
http://supravegheresialarma.files.wordpress.com/2011/05/ip_video_system.gif
Avantajul camerelor IP este c se bazeaz pe protocoalele de reea; imaginile video putand fi
accesate i nregistrate de la distan. Aceasta d posibilitatea utilizatorilor de a viziona/administra


camera IP folosind un browser standard, de Internet sau un software de control (care vine la pachet
cu camera) video din diferite locaii.

Functiile sistemului de supraveghere video:
- Vizualizarea imaginilor in timp real sau
inregistrat, local (monitor LCD, TV) sau la
distanta (PC, laptop, smartphone, tableta);
- Inregistrarea evenimentelor minim 20 de zile, cu
stergere automata;
- Programarea inregistrarii pe anumite intervale de
timp;
- Configurarea schemelor de detectie a miscarii cu
arii de supraveghere si sensibilitati adaptate
zonelor
- Posibilitatea cautarii inregistrarilor dupa data si
ora si vizualizarea acestora la viteza reglabila sau
derulate cadru cu cadru;
- Salvarea inregistrarilor (backup) pe diferite medii de stocare:CD,DVD, memory stick, hard
disk;
- Centralizarea intr-un dispecerat a mai multor sisteme de supraveghere pentru vizualizare si
comanda;
- Transmiterea starilor sistemului prin email (erori, alarme);
- Posibilitatea extinderii la costuri reduse.

Sistemul antiefractie este definit ca un ansamblu de dispozitive ce detecteaza, semnalizeaza si
transmite o intruziune sau o stare de pericol asociata intrarii neautorizate in spatiul protejat.
Dispozitivele de detectie pot fi: senzori de miscare (infrarosu, microunde), contacte magnetice,
detectori de geam spart, detectori de soc si vibratii, detectori perimetrali (bariere infrarosu si
microunde, senzori tensiometrici);si dispozitivele de sesizare a starilor de pericol la adresa
persoanelor pot fi butoane si pedale de panica sau telecomenzi radio.

Functiile sistemului:
- Avertizarea locala, prin dispozitive
optice, acustice sau opto-acustice si
avertizare la distanta prin comunicatoare
pe linie telefonica fixa, GSM sau
TCP/IP.
- Posibilitatea de memorare a
evenimentelor (alarme,
armari/dezarmari, erori);
- Armarea/dezarmarea manuala sau
automata pentru anumite intervale de
timp;
- Configurarea sistemului in mai multe partitii si zone de detectie;


- Centralizarea intr-un dispecerat a mai multor sisteme antiefractie pentru monitorizare si
interventie;
- Posibilitatea extinderii la costuri reduse prin adaugarea modulelor de extensie

Sistemul de control acces si pontaj asigura un control automat al accesului vizitatorilor,
autovehiculelor si angajatilor intr-un obiectiv, dar indeplineste si functia de sistem informational
pentru management, mareste gradul de disciplina in randul angajatilor si imbunatateste imaginea
companiei dumneavoastra in fata clientilor si a partenerilor de afaceri.
Accesul este realizat pe baza cartelelor de proximitate a codurilor de acces sau prin metode
biometrice.
http://www.abtsystems.ro/img/acces_top.jpg
- Configurarea accesului intr-o locatie, individual
sau pe departamente pentru intervale orare
predefinite;
- Creaza un raport corect intre timpul efectiv
lucrat si retributia angajatului;
- Multiple modalitati de acces:card, card+PIN,
cod de usa, cod de motivare;
- Inchiderea/deschiderea automata a usilor la o
ora prestabilita;
- Crearea unui traseu de acces (o persoana care se afla in punctul A nu poate ajunge in punctul
C, daca nu a trecut prin punctul B);
- Limitarea numarului de persoane dintr-o locatie;
- Deschiderea automata a usilor in caz de pericol;
- Interfata grafica interactiva cu planul cladirii, toate evenimentele fiind semnalizate vizual in
timp real;
- Functia de cautare a unei persoane returneaza date despre ultima tranzactie efectuata (ultima
usa pe care a intrat/iesit persoana respectiva);
- Cardurile de acces se pot personaliza (legitimatii).

Retelele de voce date reprezinta un ansamblu de echipamente interconectate pentru transmiterea
informatiilor de tip voce (telefonie) si date (internet) prin medii de transmisie (cupru, fibra optica,
radio). Retele de voce au in componenta centrale telefonice analogice sau digitale si posturi
telefonice de interior (telefon, fax). Retele de date au in componenta routere, switchuri, servere,
acces pointuri, antene point to point. Retele CATV au in componenta, splitere, sumatoare si
amplificatoare de semnal.

Sistemul de detectare, semnalizare si alarmare la incendiu are rolul de a detecta incendiul la
momentul initierii, prin detectarea parametrilor fizici si chimici asociati incendiului (fum, flacara
si/sau caldura), de a semnaliza optic si acustic, de a actiona dispozitivele pentru evacuarea
persoanelor si de a alerta fortele de interventie. Detectia automata a incendiului se poate face cu
ajutorul detectorilor de fum, flacara, temperatura sau barierelor infrarosu si detectia manuala cu
ajutorul butoanelor de incendiu.


- Avertizarea locala, prin dispozitive
optice, acustice sau opto-acustice,
mesaje vocale preinregistrate si
avertizare la distanta prin
comunicatoare pe linie telefonica fixa,
GSM, TCP/IP.
- Anuntarea operatorilor cu privire la
aparitie unui incendiu sau a unei
alarme tehnice, cu indicarea zonei in care s-a produs acesta;
- Comanda echipamentelor de stingere (pompe de incendiu, rezervoare de agenti de stingere)
si a altor componente (instalatia de ventilare, instalatia de evacuare mecanica a fumului, usi
antifoc)
- Posibilitatea de memorare a evenimentelor (alarme, erori);
- Configurarea sistemului in mai multe zone de detectie

3.2. Scopul lucrrii
- Cunoaterea sistemelor operaionale specifice: rol, funciuni, utilizare
- Analiza date pentru sistemul existent n cadrul laboratorului



4. CONTROLUL STOCURILOR DE MATERIALE

4.1. Modaliti de control al stocurilor
Din cadrul lucrrilor de gestiune a unei societi comercial face parte i operaiunea de inventariere.
Inventarierea este procedeul de constatare faptic la o anumit dat a existenei elementelor
patrimoniale ale unitilor economice i sociale din punct de vedere cantitativ, calitativ i valoric.
Inventarierea nlesnete identificarea stocurilor de bunuri neutilizabile, avariate sau degradate, nvechite,
greu vandabile, creanele i datoriile cu termene depite. Inventarierea contribuie la atragerea acestora n
circuitul economic, la accelerarea vitezei de rotaie a activelor circulante i respectarea disciplinei
financiare.
Realizndu-se n mai multe moduri, inventarierea se clasific dup mai multe criterii. Astfel, dup
sfera de cuprindere inventarierea, care poate fi: general i parial.
Inventarierea generat - cuprinde ntregul patrimoniu al unitii, precum i bunurile aparinnd altor
uniti i care se afl temporar n prelucrarea, pstrarea sau custodia unitii inventariate; stabilete
situaia real a patrimoniului .
Inventarierea parial - cuprinde numai o parte a patrimoniului uniti o anumit categorie de
bunuri, o gestiune, o secie sau o ferm etc.
Al doilea criteriu de clasificare este intervalul de timp la care se efectueaz i astfel, inventarierea
poate fi: anual; periodic; ocazional; inopinat.
Inventarierea anual - se efectueaz la sfritul exerciiului financiar n vederea determinrii reale
a elementelor patrimoniale, pentru ntocmirea bilanului anual. Aceasta este o inventariere general
deoarece, cuprinde toate elementele patrimoniale ale unitii.
Inventarierea periodic - se efectueaz n cursul anului la perioade mai mici de un an, n scopul
verificrii existenei unor anumite categorii de elemente patrimoniale. Cu ct este mai mare
frecvena modificrilor elementelor patrimoniale, cu att inventarierea se efectueaz la perioade
mai mici. Spre exemplu, mrfurile i ambalajele se inventariaz de dou, trei ori pe an. In mod
normal, inventarierile periodice sunt inventarieri pariale, efectuarea lor nefiind legat de ntocmirea
bilanului.
Inventarierea ocazional - se efectueaz n timpul exerciiului financiar, fiind determinat de
mprejurri speciale; predri i primiri de gestiune, fuziunea sau divizarea unor societi, cnd


exist indici c sunt lipsuri sau plusuri n gestiune, la cererea organelor competente, n anumite
situaii forate, de exemplu: calamiti, distrugeri, furturi. In funcie de natura elementelor
cuprinse, aceste tipuri de inventarieri pot fi pariale sau generale.
Inventarierea inopinat - este asemntoare celei ocazionale n ideea c se efectueaz la cererea
organului de control sau cnd exist indicii c sunt lipsuri n gestiune, cu deosebirea c se efectueaz
fr anunarea prealabil a gestionarului, dar n prezena sa. Este o inventariere numai general.
4.2. Control de gestiune i auditul intern
Controlul de gestiune a fost creat n marile ntreprinderi pentru a verifica dac aciunile
ntreprinse pe termen scurt se nscriu n sensul orientrilor strategice. Altfel spus, controlul de
gestiune este procesul prin care managerii se asigur c resursele sunt obinute i utilizate cu
eficien, eficacitate i pertinen pentru realizarea obiectivelor organizaiei.
Obiectivele organizaiei (cum sunt: lansarea unui nou produs, accesul pe o pia nou, achiziia
unui concurent, realizarea unei fuziuni etc.), fixate cu ocazia formulrii strategiei, constituie
elemente date pentru controlul de gestiune.
Prin resursele ntreprinderii trebuie s nelegem toi factorii antrenai n circuitul economic al
ntreprinderii: active fixe, stocuri, resurse financiare, informaii ct i resursele umane.
Controlul de gestiune utilizeaz informaiile din contabilitatea financiar dar, la rndul su,
furnizeaz elemente pentru evalurile i nregistrrile din contabilitatea financiar (cum este cazul
informaiilor privind stocurile fizice i valorice sau datelor privind costurile).
n cazul ntreprinderilor mici i mijlocii, controlul de gestiune se organizeaz n cadrul
serviciului de contabilitate. Altfel spus, pentru aceste ntreprinderi, contabilitatea financiar
ndeplinete i funcii legate de contabilitatea i controlul de gestiune. n felul acesta, contabilitatea
financiar devine un instrument de exercitare a controlului de gestiune, care permite perceperea
global a situaiei financiare, a performanelor i a problemelor firmei.
De regul, n ntreprinderile mici si mijlocii (IMM) controlul de gestiune este foarte puin
formalizat. Cel mai adesea, acesta se organizeaz n cadrul serviciului de contabilitate. n multe
ntreprinderi mici i chiar mijlocii, sistemul informational este puIn dezvoltat i nu se organizeaz o
veritabil contabilitate de gestiune, funcia de gestiune fiind realizat prin adaptarea contabilitii
financiare i la unele nevoi informaionale ale managerului. De aceea, n aceste firme controlul de
gestiune este asigurat de manager (administratorul ntreprinderii) mpreun cu contabilul firmei.
La nivelul firmei se realizeaz i alte forme de control, cum este controlul intern, denumit i
audit intern, organizat sub responsabilitatea conducerii ntreprinderii cu scopul de a asigura
protejarea patrimoniului i calitatea informaiei, el are un important rol preventiv.
Controlul intern presupune:
structur organizatoric ierarhizat i delimitat, care s asigure separarea sarcinilor i
supervizarea activitilor;


un manual de proceduri interne (instruciuni i norme interne de lucru);
un sistem informaional corespunztor.

Cu privire la organizarea controlului intern, auditorul trebuie s valideze:
- dac sarcinile de serviciu sunt precis definite i delimitate pe compartimente i salariai;
- responsabilitile sunt riguros stabilite prin decizii date de conducere i fia postului.
Personalul competent i integru. Auditorul verific dac deciziile luate la nivelul conducerii
influeneaz comportamentul ntregului personal din subordine. Auditorul urmrete dac n
cadrul ntreprinderii exist documente legale corespunztor i dac toate operaiunile sunt verificate
i centralizate corect.

Obiectivele auditorului privind controlul intern au la baz:
- Exhaustivitatea i integritatea nregistrrilor, fr omisiune i fr ca
aceeai operaiune s fie repetat. Aceasta se poate verifica prin Fia de magazie a
formularelor cu regim special".
- inerea la zi i arhivarea fielor de cont sintetice i analitice, analiza soldurilor cu
valori semnificative, scadenele de pli i ncasri completeaz criteriile auditului.
- Realitatea nregistrrilor (ntocmirea documentelor primare, nregistrarea lor n
contabilitate, observaia fizic, controlul fizic prin inventariere.(confirmri primite de
la teri, dac veniturile i cheltuielile aparin firmei).
- Exactitatea nregistrrilor, n care auditorul urmrete dac perioada este corect, dac se
respect principiul independenei exerciiului. Pentru aceasta, el utilizeaz diverse
tehnici de control: modul de delimitare a veniturilor i cheltuielilor, provizioanele
constituite, repartizarea diferenelor de pre, calculul diferenelor de curs valutar, modul
de evaluare a diferitelor structuri de activ i pasiv.

Evaluarea controlului intern este faza eseniala a oricarei misiuni de audit financiar, la finele creia
un profesionist, extern ntreprinderii, formuleaz o opinie motivat privind informaiile prezentate
n situaiile financiare (bilan, cont de profit si pierdere, tabloul variaiilor capitalurilor proprii,
tabloul fluxurilor de trezorerie i anexele).

ntre cele dou funciuni, controlul intern i controlul de gestiune, exist similitudini i
deosebiri. Astfel, ambele au un caracter universal deoarece vizeaz toate activitile ntreprinderii i
funcioneaz pe lng conducerea firmei, fr s aib putere decizional. ns obiectivele celor
dou forme de control sunt diferite: dac controlorul de gestiune este cel care asigur conceperea
sistemului informaional al ntreprinderii i l intereseaz rezultatele firmei, auditorul intern
vizeaz aplicarea unor proceduri privind protejarea activelor firmei, respectarea dispoziiilor
administraiei, asigurarea fidelitii i exactitii informaiei contabile ct i respectarea normelor sau
procedurilor interne privind calitatea.

Auditorul intern si desfoar misiunile n cursul ntregului an, dup o periodizare planificat, care
ine cont de anumite riscuri, ns controlorul de gestiune are o activitate dependent de rezultatele
ntreprinderii i de perioadele de ntocmire a rapoartelor.

n activitatea unei ntreprinderi, cele dou funciuni, auditul intern i controlul de gestiune, sunt
complementare. Astfel, n toate demersurile sale, controlul intern are o contribuie la realizarea
controlului de gestiune, deoarece auditul intern are rolul de a garanta calitatea informaiei utilizat


de controlorul de gestiune. n plus, rapoartele de audit intern furnizeaz controlorului de gestiune
informaii pertinente privind aprecierea funcionrii proceselor din ntreprindere n vederea
elaborrii proieciilor sale. La rndul su, n realizarea misiunilor sale, auditorul intern se poate
raporta la informaiile proprii controlului de gestiune n vederea stabilirii unor puncte slabe.

4.3. Sistemul informatic pentru gestiunea stocurilor de materiale

Apariia i evoluia rapid a sistemelor electronice de calcul a constituit punctul de plecare n
dezvoltarea sistemelor informatice. Alturi de baza tehnica s-au dezvoltat sistemele de operare i
programele de aplicaii, iar n cadrul acestora s-a remarcat o cretere exploziv a sistemelor de
gestiune a bazelor de date (SGBD-urile).
Sistemul informatic reprezint o parte a sistemului informaional care permite realizarea operaiilor
de culegere, transmitere, stocare, prelucrare a datelor i difuzare a informaiilor astfel obinute prin
utilizarea mijloacelor tehnologiei informaiei (TI).
Sistemele informatice de gestiune reprezint ansamblul informaiilor utilizate n cadrul firmei, a
mijloacelor i procedurilor de identificare, culegere, stocare i prelucrare a informaiilor.
Sistemele informatice ofer informaiile solicitate de utilizatori n forma dorit i la momentul
oportun n vederea fundamentrii deciziilor.
Pentru a defini structura general a unui sistem informatic este necesar s plecm de la funcia
acestuia de a prelucra datele disponibile n vederea obinerii informaiilor necesare lurii deciziilor
n procesul conducerii.
Cele trei componente majore care formeaz sistemul informatic sunt:
- Intrrile
- Prelucrrile
- Ieirile

Obiectivul general are n vedere prezentarea unei imagini fidele privind gestiunea stocurilor de
materiale astfel nct aceasta s reflecte realitatea n condiiile respectrii reglementrilor legale.
Obiectivele secundare trebuie s asigure informatizarea procesului de gestiune a stocurilor de
materiale prin preluarea facil a informaiilor din documentele de intrare, prelucrarea riguroas a
datelor i editarea unor rapoarte i indicatori care s satisfac cerinele informaionale ale conducerii
societii.

4.3. Desfurare lucrare
Cunoaterea unui sistem informatic pentru gestiune si control.
Nivelul conceptual este nivelul central care reflect datele structurate astfel nct acestea s poat fi
prelucrate cu ajutorul unui SGBD.
Modelul conceptual al datelor (MCD) este format din tipuri de proprieti (denumite i atribute
sau caracteristici), incluse n categorii omogene de proprieti dup anumite criterii ajungndu-se n


final la tipul de entitate. ntre aceste entiti pot exista anumite legturi, corespondene sau relaii
recunoscute unic prin intermediul conceptului de tip de relaie, care la rndul su poate avea
proprieti specifice. Problema fundamental a realizarii unui model conceptual al datelor o
constituie determinarea atributelor strict necesare, atribute care s asigure prin viitoarele prelucrri
la nivel fizic furnizarea tuturor ieirilor sistemului informatic.

n cazul sistemului informatic pentru gestiunea stocului de materiale, modelul conceptual al datelor
cuprinde urmtoarele tipuri de entiti:
- FURNIZOR este realizat pentru o mai bun gestionare a furnizorilor de materiale
consumabile, prelund elementele de identificare ale acestora;
- NRCD - va modela relaia cu furnizorul de materiale consumabile, fiind alctuit pe
baza facturii primite de la furnizor,cu atributele numr NRCD, data NRCD, numar
factura i data factura;
- "MATERIAL - este tipul de entitate care formalizeaz principalele caracteristici ale
materialelor: cod material, denumire material, unitatea de msur, pre;
- " BON CONSUM este folosit pentru evidenierea consumurilor de materiale, fiind
caracterizat prin numr i dat;
- " GESTIUNE" - permite evidenierea materialelor pe gestiuni, fiind caracterizat prin prin
cod gestiune i denumire gestiune;
- "BPTR" - permite transferul stocurilor de materiale ntre diversele gestiuni;
- "LOC_CONSUM" - asigur identificarea materialelor pe locuri de consum printr-un
cod i o denumire a locului de consum;

Modelul logic (relaional) al datelor are la baz conceptul de relaie i se obine prin conversia
modelului conceptual al datelor (MCD) prin intermediul unei succesiuni de operaii:
- transformarea modelului conceptual al datelor exprimat n formalismul entitate-asociere n
modelul logic al datelor (MLD) exprimat n formalismul logic adaptat strict unui SGBD;
- cuantificarea n modelul logic;
- optimizarea general pentru realizarea modelului logic al datelor, ca surs de obinere a
modelului fizic (a schemei bazei de date).



5. INSTALATII CU LASER IN DOMENIUL MEDICAL

5.1. Generaliti
Laserul este echivalentul aciunii de amplificare a luminii prin stimularea emisiei de radiaii.
Laserele sunt dispozitive care amplifica lumina si produc raze clare de lumina, ce trec rapid din
infrarou in ultraviolet. O raza de lumina este clara atunci cnd undele sau fotonii ei se propaga
toate mpreuna. De aceea, lumina laser, poate fi extrem de intensa, foarte direcionata (sub forma
uni fascicul) si foarte pur in culoare (in frecven).Acum dispozitivele laser lucreaz in gama de
frecventa a razelor X.

Partile constituente ale unui laser sunt : mediul activ, sistemul de excitare si rezonatorul optic.
Partea esentiala a unui dispozitiv laser o constituie mediul activ, adica un mediu in care se gasesc
atomii aflati intr-o stare energetica superioara celei de echilibru. In acest mediu activ se produce
amplificarea radiatiei luminoase (daca avem o radiatie luminoasa incidenta) sau chiar emisia si
amplificarea radiatiei luminoase (daca nu avem o radiatie luminoasa incidenta). Acesta poate fi
solid, lichid, gaz sau un material semiconductor care poate fi excitat la un nivel mai mare de
energie. Trebuie sa fie posibil excitarea majoritii particulelor la un nivel mai ridicat de energie.
Aceasta se numeste inversie de populaie. Trebuie ca emisia stimulat s declaneze o tranziie pe
un nivel inferior de energie.
Sistemul de excitare este necesar pentru obtinerea de sisteme atomice cu mai multi atomi intr-o
stare energetica superioara. Exista mai multe moduri de a realiza excitarea atomilor din mediul
activ, in functie de natura mediului. Acesta poate fi optic, chimic, electric. Laserele cu gaz
folosesc descrcrile electrice, excitarea RF extern, bombardamentul cu electroni sau o reacie
chimic. Dar descrcarea electric este cea mai des folosit la laserele de putere mic (HeNe).
Exista i un laser chimic, numit Mid-Infra Red Advanced Chemical Laser (MIRACL), care
folosete deuteriu i fluorin ca i reactani. Mai este descris ca i un "motor de rachet ntre
oglinzi". De asemenea, mai exist unul care este nc n stadiul de cercetare, montat pe un Boeing
747 modificat, numit AirForce's AirBorne Laser. Este un Chemical Oxygen Iodine Laser (COIL),
care a fost construit pentru doborrea rachetelor de croazier cu raz medie de aciune, n faza de
lansare. Laserele solide folosesc de obicei lmpi cu descarcare cu xenon (ca i lmpile de bli)
pentru amorsare sau o matrice de lasere semiconductoare (diode). Laserele semiconductoare de
obicei sunt alimentate cu energie electric, dar este posibil si cu bombardare cu electroni sau
optic. Laserii lichizi sunt de obicei amorsai optic, iar cei cu raze X cu mici dispozitive nucleare.
Cu toate c s-au facut teste (secrete) exist controverse n privina funcionrii lor. Exist si lasere
cu electroni liberi (FEL - Free Electron Laser) care sunt alimentate folosind acceleratoare de
particule (de sute de milioane de dolari).
Rezonatorul optic este un sistem de lentile si oglinzi necesare pentru prelucrarea optica a
radiatiei emise. Desi la iesirea din mediul activ razele laser sunt aproape perfect paralele
rezonatorul optic este folosit pentru colimarea mult mai precisa, pentru concentrarea razelor intr-
un punct calculat, pentru dispersia razelor sau alte aplicatii necesare. De cele mai multe ori acesta
este sub forma unei caviti Fabry-Perot, o pereche de oglinzi, cte una la fiecare capt al


laserului. Acestea ajut fotonii s treac de mai multe ori prin mediul rezonator, mrind ansele de
a lovi i ali electroni. De obicei, una din oglinzi este total reflectorizant, iar cealalt este parial
transparent pentru a da voie razei laser s treac prin ea. Ele sunt ori perfect plane, ori puin
concave. Dar sunt posibile si alte configuraii. Unele lasere au oglind numai la un capat (laserele
cu azot) sau nici o oglind (laserele cu raze X pentru ca este aproape imposibil reflectarea
radiaiei la aceast lungime de und). De asemenea, este posibil i prezena altor elemente n
rezonator, cum sunt prisme, modulatoare etc.
Funcionarea unui laser este bazat pe inversia de populaie. De obicei, aproape toi atomii, ionii,
moleculele al mediului laser sunt n cel mai sczut nivel de energie ( fig. 1).
Pentru a produce emisia stimulat, energia care alimenteaz laserul trebuie sa fie destul de
mare pentru a realiza o inversie de populaie. Aceasta nseamn c majoritatea particulelor din
mediul laser trec pe un nivel energetic superior (fig. 2).
La un moment dat, cteva din particulele excitate (atomi/ioni/molecule) vor trece pe un nivel
energetic inferior. n acest proces, fiecare vor emite cate un foton ntr-o direcie aleatoare. Acest
lucru se numete "emisie spontan", dar fenomenul ca atare nu este foarte folositor. Este acelai
proces prin care se aprinde o lamp cu neon (fig. 3).
Cu toate acestea, Einstein a artat c dac unul din aceti fotoni se ntampl s se ciocneasc
cu o particul excitat, aceasta va trece si ea pe un nivel energetic inferior si va emite un foton cu
nite proprietai foarte utile: noul foton va avea exact aceeasi lungime de und, faz, direcie i
polarizare. Polarizarea nu este important pentru crearea unui laser, dar daca rezonatorul favorizeaz
o anumit polarizare (printr-un camp magnetic, printr-o fereastr la unghiul Brewster) atunci si raza
laser va fi polarizat. Ne imaginm mediul laser emind spontan fotoni n toate direciile. Cei mai
muli se vor pierde ieind sub diferite unghiuri din rezonator. Cu toate acestea, unii vor avea o
traiectorie paralel cu direcia rezonatorului. (fig. 3)
n acest caz vor ajunge pn la oglinzi, de unde vor fi reflectai n rezonator. De-a lungul
rezonatorului acetia ntalnesc alte particule excitate, pe care le stimuleaz s cedeze fotoni.(fig. 4)
n acest mod, ceea ce a fost doar un foton este o "avalan" de fotoni. Raza rezultant este
monocrom i coerent, aproape paralel i poate fi manipulat foarte uor, ceea ce cu lumin
normal este imposibil. (fig. 5)
Dac sursa de energie are destul putere i destule particule sunt aduse pe nivelul superior
de energie, aciunea laserului va continua la nesfrit. Acesta va fi un laser continuu. Daca
energizarea nu poate fi meninut, rezultatul va fi un laser care lucreaz n impulsuri. [2]

5.2. Parametrii, proprietati
Radiatia laser este o radiatie electromagnetica, diferita de radiatia surselor de lumina clasice prin
proprietatile sale specifice: coerenta, directionalitate, intensitate, monocromaticitate.

1.Coerenta. Proprietatea cea mai caracteristica a radiatiei laser, legata de fapt de insusi procesul de
producere a acesteia, este coerenta. Clasic, coerenta poate fi inteleasa ca urmare a
monocromaticitatii fasciculului (coerenta temporala) sau legata de un front de unda de faza
constanta (coerenta spatiala). In ambele cazuri fenomenul fizic caracteristic coerentei este
interferenta specifica fasciculelor provenind de la o sursa laser.

Coerenta temporala poate fi usor inteleasa gandindu-ne ca o unda monocromatica inseamna o unda
sinusoidala aproape perfecta .Desi proprietatea de coerenta temporala este importanta in alte
aplicatii ale laserilor (cum ar fi holografie, masuratori interferometrice) ea trebuie mentionata pentru


ca in unele sisteme de focalizare sau in cazuri de divizare si recombinare a fasciculelor laser pot
aparea sisteme de franje a caror origine trebuie inteleasa.
Coerenta spatiala este legata de coerenta radiatiilor care trec prin diferitele puncte aflate pe o
suprafata perpendiculara pe directia de propagare a fasciculului laser. Posibilitatea de interferenta va
masura gradul de coerenta care, in ultima instanta, va rezulta tot din vizibilitatea franjelor.

2.Directionalitatea. Prin insasi mecanismul sau de functionare, laserul emite intreaga sa putere intr-
un fascicol bine directonat sau altfel zis, bine colimat. Datorita fenomenului de difractie pe fereastra
de iesire fasciculul laser trebuie sa prezinte o anumita divergenta, care la majoritatea laserilor este
extrem de redusa. Acest unghi de divergenta da de fapt masura directionalitatii unui laser.
Difractia este inerent legata de insasi natura ondulatorie a luminii, independent de tipul de
sursa folosit, ea afecteaza deci principal divergenta fesciculului laser. Deosebirea fata de sursele
clasice este ca doar la laser se ajunge sa se atinga pragul limita inferior de divergenta implicat de
difractie.

3.Monocromaticitatea este proprietatea laserilor de a emite fascicule de radiatie in domenii
spectrale foarte mici. Lampa cu mercur cu emisie in verde are o largime spectrala de 10
13
Hz, in
timp ce un laser monomod foarte bine stabilizat in frecventa poate atinge valori intre 50 si 500 de
Hz. Aceasta diferenta se datoreste faptului ca oscilatia laser apare in limita data de modurile cavitatii
optice, care au largimi intrinseci cu mult mai mici decat largimea cu care emite in mod natural
mediul activ considerat. Altfel spus, factorul de calitate ridicat al cavitatii rezonatorului implica
automat o largime mica a liniei de oscilatie.

4.Distributia temporala a fasciculului. Multi laseri pot lucra in regim continuu: laseri cu gaz,
laseri cu YAG:Nd, cei cu semiconductori. Laserii cu rubin operand in in mod continuu sunt realizati
numai in instalatii de laborator. Chiar in cazul functionarii in continuu pot aparea fluctuatii in
puterea furnizata de laser. Aceste fluctuatii apar datorita efectelor termince sau interferentei
modurilor. Fiecare din aceste tipuri de laseri este caractrerizat de o largime temporala si forma tipica
a pulsului, precum si de intervalul de oscilatii si amplitudinea lor.

5.Puterea, energia si focalizarea fasciculului laser. Intensitatea fasciculului este principala
marime caracteristica a fascilulului laser atunci cand ne referim la aplicatiile legate de efectele
termice. Pentru un laser functionand in regim continuu prin intensitate prin intensitate se intelege
puterea fasciculului P exprimata de obicei in watt sau kwatt. Laserii cu functionalitate continua
folositi curent in aplicatii au puteri cuprinse intre zeci si mii de watt, iar cei pulsati au energii
cuprinse intre 1J si 100 J.
In foarte multe aplicatii sistemuul optic se reduce la o lentila subtire de distanta focala f. In practica
de multe ori se cere o anumita temperatura care pentru a fi atinsa trebuie avuta o anumita densitate
de putere. Cum puterea laserului este data, rezulta ca singura solutie este sa se focalizeze fasciculul
pe o suprafata corespunzatoare de raza a.

6.Stralucirea sau radianta, este puterea emisa de unitatea de arie in unitatea de unghi solid, si se
masoara in W/m
2
ster radian. Stralucirea este o marime ce caracterizeaza sursa intrinsec: focalizand
radiatia pe masura ce aria va fi mai mica, unghiul solid va fi mai mare. Astfel incat stralucirea va
ramane neschimbata.

7.Polarizarea o alta proprietate a unui fascicul luminos, care exprima modul in care este
repartizata oscilatia transversala electromagnetica de-a lungul fasciculului. Aceasta proprietate nu


afecteaza proprietatile de focalizare si concentrare a energiei, de ea insa trebuie tinuta seama cand
vrem sa deviem fascicule polarizate cu ajutorul oglinzilor. [1]

5.3. Lasere cu aplicatii medicale
Inca de la inventare din 1960 laserul a fost utilizat special pentru scopuri medicale. Aplicatia
medicala depinde in maniera complexa de lungimea de unda folosita, de durata de iradiere si de
puterea laserului. Diferite combinatii a acestor parametrii sunt importante pentru conversia energiei
luminoasa in energie mecanica, termica sau chimica.

In general efectele mecanice sunt produse de impulsuri de ordinul nanosecundelor, la o inalta
energie. In acest mod undele de stres mecanic pot fi produse cu o forta suficienta pentru eliminarea
calculilor renali. Efctele termice se obtin micsorand puterea laserului. Impulsuri laser sunt folositi
pentru operatii pe tesuturi in chirurgie, utilizand raze laser care penetreaza cativa micrometrii in
tesut. Coagularea selectiva a venelor varicoase in chirurgia estetica poate fi facuta utilizand raze
laser absorbite selectiv de catre hemoglobina.

Un alt uz important al laserului este al defectelor de vedere, in principal corectia miopiei, obtinuta
modificand cu metode specifice profilul corneei. Din 2005 este folosit pentru tratarea
astigmatismului.

Laserul este utilizat si ca tehnica de completa indepartare a tumorilor in stadiile initiale.

Fotona Dual XP: noul aparat Nd:YAG , laser folosit
in domeniul estetic, pentru tratamente incluzand
indepartarea parului, tratament vascular si acnee.
Laserul are o raza de actiune mare, eliminand cu
acuratete si cei mai adanci, greu de ajuns foliculi de
par, are posibilitatea de a coagula vase de sange si a
stimula termic colagenul pentru o regenerare eficienta.
Datorita slabei absorbtii e energiei laserului in piele,
fara a afecta termic epiderma, permitand un nivel de
comfort superior.
Avantaje:
- Indepartarea rapida a parului.
- Extinde optiunile folosirii la tratamentele vasculare si de regenerare.
- Suport de scaner si o mai mare dimensiune a spotului.
- Tehnologie VSP pentru neegalabila usurinta in folosire.
- Tehnologie EFC pentru securitate.
- Ttatament delicat pentru pacienti.
Specificatii:
Tip laser Nd:YAG laser (1064 nm)


Fluenta maxima 400 J/cm2
Durata pulsului 2 200 ms
Putere maxima 25 W
Marimea spoturilor 2 8 mm
Aria de scanare 22.7 cm2
Propagarea razei Fibra optica. [5]

Intensitatea razei laser, poate tia, cauteriza si evapora vase de snge si leziuni far a afecta
esuturile sntoase. Tehnica laser este intens folosita si in cercetarea medicala, in depistarea
afeciunilor si obinerea tratamentelor biologice.



6. METODE SI TEHNICI MODERNE
PRIVIND MONITORIZARE EMISII LA COS GAZE ARSE

6.1. Prezentare principial

Sistemul de monitorizare continua a emisiilor poluante provenite din procesul de ardere (CEMS)
este un sistem complet integrat in care se masoara pe fiecare emitent (cos de evacuare), concentratia
de gaze CO/NOx/SO2/O2 si concentratia de pulberi (la cosurile cazanelor- CAF si abur), impreuna
cu ceilalti parametrii necesari pentru calcule de normalizare ca: presiunea si temperatura gazelor
arse, precum si concentratia de vapori de apa.

Smart CEM reprezinta o solutie de monitorizare continua a emisiilor provenite din procesele de
ardere. Este un concept de monitorizare complet integrat, de la analizoarele de baza si dispozitivele
de calibrare, pana la comunicatiile digitale, achizitia de date si raportarea automata la autoritatea de
mediu.
In centrul acestui concept se gaseste statia PC-SmartCEM care va monitoriza concentratiile
de gaze la cosuri de fum, precum i concentraia de gaze si praf la cosurile aferente cazanelor de
abur si apa fierbinte. Unitatea de control a statiei SmartCEM, (SCU) asigura alimentarea si
comunicarea cu analizoarele ce fac parte din acest sistem, precum si transmisia de date la Statia de
operare a sistemului DCS.
Datele provenite de la statii SmartCEM, aferente, sunt transmise printr-o conexiune digitala
seriala (CODEL SmartBUS) catre Controlerul Central de Date (CDC) unde se conecteaza la un PC
dedicat.
Calculatorul pentru sistemul SmartCEM este echipat cu software-ul integrat de monitorizare
a emisiilor CODEL (IEM) si o conexiune prin modem, astfel incat functionarea sistemului sa poata
fi monitorizata de la distanta, in orice moment de catre centrul de suport al firmei CODEL..

Destinatia sistemului:
Scopul acestui sistem il constituie masurarea concentratiei de gaze CO/NO/NO2(NOx)/ SO2
ca poluanti principali precum si O2 / H2O/P//T ca parametrii auxiliari pentru calculele de
normalizare.
Analizoarele de gaz CODEL GCEM4000 sunt dispozitive multi-canal capabile sa masoare
gazele prezentate mai sus inclusiv vaporii de apa iar pentru O2 se utilizeaza un analizor separat
numit OXITEC ECONOMY.

Configuratia sistemului
Sistemul este format din urmatoarele elemente:
-Analizor de gaz pentru cos
-Monitor de praf / opacitate
-Sistem de analiza oxigen InSitu - ECONOMY
-CDC Controler Central de Date, Software SmartCEM de afisare & raportare
-Calculator de emisii (CEMS) hardware, softaware, parametrizare
-Pachet PC si Monitor
-Alimentare 48V 130W


6.2. Masurarea concentratiei de gaze

Sistemul de analiza oferit se compune pentru un cos, dintr-un analizor InSitu Seria GCEM 4000
fabricat de firma CODEL International Ltd., destinat monitorizarii si optimizarii proceselor
industriale precum si dintr-un analizor de oxigen OXITEC ECONOMY InSitu Oxygen Analyser
fabricat de firma ENOTEC din Germania.

Analizorul G-CEM 4000 se bazeaza pe
principiul spectroscopiei in infrarosu (tehnologia
absortiei radiatiei in infrarosu in functie de
concentratia gazului ) cu metoda de analiza prin
corelatie, conform careia permanent analizorul isi
verifica punctul de zero cu aer instrumental, si de domeniu cu celula de calibrare. In acest mod
precizia si reproductibilitatea se mentin in timp, operatiunile de calibrare cu gaze etalon (gaze de
audit ) facandu-se la intervale mari de timp de ca. 6 luni sau de cate ori utilizatorul doreste sau
autoritatea de mediu solicita aceasta.

Gazele din proces sunt introduse continuu printr-o sonda cu filtre poroase, situata in canalul de
evacuare si transportate direct la camera de masura fara conditionarea prealabila.

Implicit GCEM 4000 masoara concentratia de vapori de apa, temperatura si presiunea gazelor arse.

Analizorul de oxigen ECONOMY este, de asemenea, un analizor bazat pe
principiul celulei cu oxid de zirconiu, fiind conceput pentru astfel de
aplicatii. Este deasemenea foarte fiabil, robust si practic nu necesita
intretinere.

Fiecare din analizoare se compune dintr-o sonda de masura instalata in
cosul de evacuarea gazelor arse si cate o unitate electronica de prelucrare semnal si interfata cu
operatorul care in acelasi timp pun la dispozitia utilizatorului un semnal de iesire analogic de tip 4-
20mA pentru fiecare component si semnale digitale de tip contact si/sau semnale seriale
RS232/RS485/Modbus.

Din punct de vedere electric, la fiecare analizor sunt necesare cate doua cabluri, de alimentare si de
semnal. Calibrarea de zero se face cu aer instrumental care este necesar a se prevedea la fiecare
analizor, minim 4 bar cu reductor de presiune. Aceasta se face automat la intervale de timp
programate. Calibrarea de domeniu se face cu gaz de test din butelie, o singura butelie pentru fiecare
analizor care contine amestec de gaze format din: 2,5 Vol% O2 + 80Vol.% din domeniu
CO+NO+NO2+SO2+rest azot.

Verificarea metrologica se face de laborator autorizat sau chiar de INM, ambele analizoare fiind
certificate si cu aprobare BRML.

Analizoarele de gaze, stationare, tip G-CEM sunt destinate pentru masurarea continua, cantitativa a
unor constituienti gazosi (S02, N02, NO, CO, CO2, HCI, CH4), pana la sase gaze diferite, din
procesele de monitorizare a emisiilor poluante.


Analizoarele de gaze, stationare, tip G-CEM pot masura si vaporii de apa din gaz, dar aceasta
functie nu face obiectul aprobarii de model.

Principiul de masurare se bazeaza pe absorbtia nedispersiva a radiatiilor infrarosii (NDIR),
reflectate din interiorul cosului, care traverseaza fluxul de gaze de masurat, utilizand filtre speciale
centrate pe banda de absorbtie a fiecarui gaz de interes.

Din punct de vedere constructiv, analizoarele de gaze, stationare, tip G-CEM sunt alcatuite din
urmatoarele parti constructive:
sonda de masurare (preleveaza in-situ gaze din cos prin intermediul unui filtru poros) contine
sursa si sistemul de detectie;
unitate de control gaz (GCU) care contine echipamentul de filtrare si uscare, sursa de alimentare
electrica a analizorului (PSU) si unitatea de control (SCU);
controlerul de date (CDC) care poate prelua date de la 1 pana la 16 unitati de control, proceseaza
datele si le transmite la PC sau la un sistem SCADA;
cutia de conexiuni;
cabinet.

6.3. Masurarea concentratiei de praf

Pentru masurarea concentratiei de praf se utilizeaza opacimetrul optic DCEM-2000 (Fig.3),
opacimetru cu dubla parcurgere ( dual beam transitometer ).

Cele doua unitati optice primare
(transceivere) cu dubla functiune de
emisie si de receptie se monteaza
diametral opus pe cos si masoara
opacitatea gazului ca urmare a
atenuarii razei de lumina in functie de
densitatea prafului. Semnalul de la
transceivere este prelucrat in unitatea
electronica care are functiunile de:
afisarea digitala a valorilor masurate,
transmitere la distanta de semnale
analogice, digitale si seriale, interfata
cu operatorul pentru setari, diagnostic, etc.

Sistemul este prevazut cu calibrare automata, dispozitive de purjare si de inchidere automata in
cazul intreruperii alimentarii cu aer de purjare.

Pentru protectia la contaminare a suprafetelor optice cele doua transceivere sunt purjate continuu cu
aer. Sistemul necesita alimentarea cu energie electrica 230 V / 50 Hz si aer instrumental de purjare
si de actionare, dispozitive pneumatice de protectie.



Sistemul de analiza a particulelor(praf)

Schema de configurare a sistemului de analiza particule(praf)

Unitatile de emisie-receptie
In cadrul acestui sistem vor fi montate pe fiecare cos doua unitati de emisie-receptie identice
montate diametral opus unul fata de celalalt pe cos. Fiecare unitate contine un cap de detectie format
dintr-o sursa de lumina, un detector si structura optica asociata.

Unitatea de procesare a semnalelor
Aceasta unitate de procesare a semnalelor se alimenteaza cu o tensiune de 48V c.c. din cadrul
unitatii de control prin intermediul a 4 fire. Semnalele de la cele doua unitati de emisie-receptie sunt
prelucrate pentru a obtine valorile transmisiei si pentru a calcula opacitatea ca marime de iesire.

Unitatea de control
Aceasta unitate asigura o tensiune de 48 V c.c. pentru magistala de date locala a analizatoarelor.
Tensiunea de 48V c.c. necesara unitatii de procesare a semnalelor este de la o sursa separata
alimentata in primar de la o tensiune cuprinsa intre 86 si maxim 264 V a.c.

Principiul de masurare
Se iau doua unitati de emisie-receptie identice pozitionate corect (fata-in-fata) pe un cos, numite
unitatea 1 si unitatea 2.

Transmisia fluxului luminos de la unitatea 1 la unitatea 2 (unitatea 1 fiind transmitatorul) este data
de urmatoarea ecuatie:
12 = K1 (Dr2/Dt1) unde:
K1 =constanta de castig pentru producerea a =1 (transmisie 100%, conditie de aer curat)
Dt1 =intensitatea luminoasa transmisa catre unitatea 1
Dr2 =intensitatea luminoasa primita de unitatea 2

Transmisia fluxului luminos de la unitatea 2 catre unitatea 1(unitatea 2 este cea care transmite)
poate fi deasemenea reprezentata de urmatoarea ecuatie:


21 = K2 (Dr1/Dt2) unde:
K2 =de castig pentru producerea a = 1
Dr1 =intensitatea luminoasa primita de unitatea 1
Dt2 =intensitatea luminoasa transmisa catre unitatea 2

Aceste doua ecuatii sunt ilustrate si in figura de mai jos:

Schema de principiu a transmisiei fluxului luminos.

6.4. Masurarea concentratiei de oxigen

Pentru analiza concentratiei de oxigen se va folosi un sistem de analiza a oxigenului de tip InSitu-
Economy format din urmatoarele:
- Unitate electronica in carcasa otelita IP54
- Sonda InSitu KES 1000 cu cablu de conexiune, cablu de alimentare si manual.

6.5. Sistemul informatic

Sistemul CEMS CODEL este in esenta un sistem digital. Analizoarele alocate unui cos comunica
serial cu statia de control ( SCU) motata in dulapul local de control al CEMS. Toate semnalele de
iesire , digitale si analogice , sunt create in SCU si sunt liber configurabile in santier. Unitatea SCU
este conectata serial cu unitatea CDC , unitate central de control date situate in camera de comanda.
Toate iesirile, analogice si digitale se pot deasemenea extrage din CDC in camera de comanda.

Unitatea CDC se conecteaza pe conexiune RS232 la unicul calculator de emisii in care este instalat
software-ul CODEM IEM si care permite achizitia de date, vizualizarea parametrilor si realizare
rapoarte de emisii inclusiv cu vizualizarea si analiza starilor de diagnostic ale analizoarelor. Prin
conectarea la calculator a unui modem se poate realize intretinerea de la distanta a sistemului de
firma CODEL ( remote Service ).



Semnale de iesire
1. Semnal de iesire unificat 4-20 mA pentru fiecare componenta : CO/NO2/NO/SO2/H2O/O2
2. Semnale digitale de stare : 8 semnale de tip contact fara potential pentru :
Debit gaz de proba prea mic
Temperatura gazului inafara de domeniu
Temperatura camerei de masura inafara de domeniu
Analizor defect
Monitor de debit sau praf defect
Comunicatia seriala intrerupta
Lipsa tensiune alimentare
Analizor de O2 defect

Prezentarea datelor.
Toate datele de iesire pot fi prezentate normalizate cu temperature, presiunea , vaporii de H2O si
CO2 , senzori inclusi in analizot ca si cei de P&T. Parametrii monitorizati pot fi astfel prezentati in
unitatile dorite ca : ppm, mg/Nm3 si kg/h.

Software SmartCEM
SmartCem software destinat monitorizarii emisiilor reprezinta solutia completa pentru achizitia de
date,prelucrare , reprezentare si stocare aferent sistemului de analizoare CODEL.
Programul este simplu de instalat, se incarca in cateva minute si este astfel configurat incat
rutinele existente si mesajele de ajutor permit utilizarea sa facila si eficienta de operatori, la care se
adaoga posibilitatea conectarii permanente a unei linii telefonice de ajutor.

Afisare in timp real
Utilizand conexiunea seriala de comunicatie cu toti senzorii SmartCem improspateaza datele
pe ecran la fiecare 30 secunde evitand astfel situatiile in care alarmele apar prea tarziu dupa
depasirea limitelor de emisii.
Datele monitorizate pot fi afisate in diverse formate ca : ppm,mg/Nm3, mg/m3, kg/hr etc. iar
schimbarea formatului este instantanee.


Diagnoza sistemului.
Pentru ca disponibilitatea sistemului sa fie maxima este necesara ca sa se limiteze la
minimum perioadele de cadere. SmartCem asigura diagnoza automata a sistemului la minut. In
situatia in care senzorii necesita intretinere SmartCem informeaza operatorul imediat.
Graficul trend prezinta performantele senzorului in timp si facilitatile de intretinere cu istoric
prezentate.
Permit realizarea celei mai bune strategii de intretinere.
Deasemenea se poate realiza printr-un modem supervizarea de la distanta a sistemului
(remote) pentru corectarea eventualelor probleme care ar putea sa apara.

Data-Logger
Principala functie a calculatorului este de a crea rapoarte de emisii intocmite conform
cerintelor autoritatii locale de mediu.
Alte functii ale Data-Logger-ului ar fi:
-Grafice si istoric in timp real
-Export de date pentru alte aplicatii de controlul procesului
-Posibilitatea realizarii de retea multi utilizator
-Calcule de normalizare in timp real
-Realizare de data-logger diverse
-Instalare si setare usoaraOperare simpla utilizand Windows , 9x/NT/2000/XP

Grafice
O caracteristica remarcabile a SmartCem este prezentarea de grafice si istoric in timp real a
datelor de emisii pentru analizarea acestora , analiza pe perioade de timp dorite , realizarea de medii
pe aceste perioade. O alta facilitate este aceea ca permite vizualizarea pe 2,3 si 10 zile si realizarea


de documente la imprimanta cu grafice in diverse formate si culori si sa functioneze ca un data-
logger complex pentru datele de emisii pe care le primeste. Datele sunt comprimate si arhivate pe o
perioada de cinci ani pe hard disk si pot fi disponibile in orice moment la cererea operatorului.

Datele pot fi arhivate si pe alte medii daca spatiul de pe hard disc necesita alte operatii.



Functionarea in retea.
SmartCem poate fi accesat de catre alti utilizatori in retea ceea ce permite acestora sa
beneficieze de facilitatile sistemului
In aplicatia de fata s-au prevazut trei statii de vizualizare conectate pe cablu de comunicatie
cu serverul central.

Integrarea altor instrumente in sistem.
SmartCem are posibilitatea sa preia ca intrari semnale de la alte instrumente care participa la
monitorizarea emisiilor si servesc pentru normalizare in timp real ca: oxigenul, presiunea,
temperatura si umiditatea. Mai mult, daca unul din senzorii care asigura normalizarea se defecteaza
SmartCem are abilitatea sa repare datele respective care au fost compromise.



7. INSTALAII NOI PENTRU CONTROLUL FISURILOR
CU PULBERE MAGNETICA FLUORESCENT

Complexitatea formei si a dimensiuniilor pieselor de controlat, precum si cerintele de productivitate
si de garantarea calitatii, au dus la conceperea si relizarea unor instalatii de magnetizare cu cmpuri
magnetice rotitoare, care parcurg piesele din toate direciile necesare unei magnetizri complete.

Digitalizarea parametrilor de magnetizare, memorarea lor pentru diferite piese de controlat,
automatizarea ciclului de magnetizare, flexibilitatea mare de poziionare tridimensoin a
contactelor, cu comanda de la un pupitru central, permite controlul sigur a mai multori tipuri de
piese cu aceasi maina de control.

Anul 2003 a oferit multe nouti i soluii specifice beneficiarilor controlului fisurilor cu pulberi
magnetice. O forj german important a trebuit s controleze supori cu o form deosebit pentru
roi

S-au utilizat dou maini de control, identice constructiv, tip DEUTROMAT, cu 6 contacte. Nou, la
maina de control, sunt punctele de contact deosebit de flexibile, care permit controlul unor piese cu
forme deosebite. Contactele se pot poziiona rapid n dou planuri i unghiular.
Main de magnetizare cu 6 contacte flexibile adaptabile la piese cu configuraii deosebite.


Pentru o deservire simpl i sigur s-a utilizat un sistem de comand Siemens-S7 cu tastatura de
deservire OP 17, care asigur ncrcarea parametrilor de control specifici pieselor controlate (32
piese cu forme diferite) precum i o documentare a controlului efectuat.

Comanda Siemens S7 pentru ncrcarea parametrilor i documentarea controlului
Muli beneficiari doresc s utilizeze o main universal, cu care s controleze o palet mare de
piese (fig.3). Pentru aceasta, s-a extins o main cu bobin deplasabil, tip DEUTROFLUX UWS,
cu dou bobine staionare cu juguri lamelare.

Piesele lungi se controleaz ca i pn acum, cu bobina deplasabil peste piesa de controlat, care
asigur o magnetizare deosebit de uniform. Arborii grei se examineaz prin rotire pe role de
sprijin.

Pentru piese goale la interior, este posibil suplimentar controlul suprafeei interioare prin
magnetizare cu dorn. Piesele controlate sunt componente de la instalaii energetice eoliene.

Fig. 2
Instalaie de control magnetic cu bobin deplasabil


Cu 8 ani in urma, s-a dotat i sucursala chinez a unui productor renumit, de inele mari, cu o
instalaie de control. Inelele au diametre pn la 2600 mm i se poziioneaz n picioare pe un suport
cu role. Un echipament de magnetizare compact compus dintr-o bobin cu deschidere i o pereche
de juguri magnetice detecteaz fisurile orientate n orice direcie.

n funcie de diametru, durata de control este de maximum 40 de secunde. Poziionarea cu
servomotor, a suportului cu role, asigur durate de timp scurte pentru schimbarea de la o dimensiune
la alta.
Controlul fisurilor pe suprafeele taglelor laminate se face de obicei cu instalatii de control cu
curenti turbinari sau scpri de flux magnetic.

Se prezinta mai jos o astfel de instalaie, la care principiul de magnetizare este acelai ca la instalia
pentru controlul inelelor mari. aglele ndreptate, cu suprafaa sablat sau periat (fr under),
parcurg fr contact un echipament de magnetizare cu cmp magnetic transversal i o bobina de
magnetizare cu cmp magnetic longitudinal. Cele dou cmpuri magnetice sunt generate de cureni
alternativi cu fazele decalate, astfel ca s rezulte un cmp magnetic rotitor, care pune n eviden
orice fisur indiferent de orientarea ei.

Examinarea vizual a suprafeei se face continuu la ieirea din bobina de magnetizare a aglei, pe
care s-a pulverizat automat pulbere fluorescent n imersie. n cabina de control viualizarea fisurilor
se face cu lumin ultraviolet, astfel ca fisurile s devin uor de observat, asemntor cum se
Instalaie pentru controlul magnetic a inelelor mari pn la 2600 mm


observ imediat un chibrit aprins ntr-o camer ntunecat. Cei doi controlori care examineaz
continu suprafaa pe ambele pri, nclusiv cu oglinzi partea inferioar a aglei, vor marca cu
markere adecvate defectele gsite. n flux se poate face remanierea aglelor prin polizarea defectelor
marcate cu discuri (flex). Pentru a controla calitatea remanierii, aglele se pot recontrola n flux sau
cu aparate de control magnetic poratbile, cu care se poate msura adncimea fisurilor i se pot
evidenia local fisurile. Astfel de aparate sunt cuprinse deasemenea din programul nostru de
fabricaie. Instalatia de control asigura productivitatea de cca. 50 t/ora i valoarea echipamentelor de
control (fr echipamentele de deplasare i manipularea aglelor) este sub 80 mii EUR.

Tagle fara defecte
Echipamente de control cu pulberi magnetice fluorescente pentru controlul suprafeei aglelor rotunde i
ptrate 80 - 140 mm x max 10 m, DEUTROMAT MS.

Aplicatii Laborator MTMC

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aplicatii Laborator MTMC

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

METODE I TEHNICI MODERNE DE CONTROL

Lucrari practice Pagin 1

S-ar putea să vă placă și