Principii generale ale automatizarii

1. Consideratii generale

Reglarea este algoritmul de a aduce si mentine o marime fizica din cadrul unui proces
tehnologic la o anumita valoare . Aceasta marime fizica se numeste marime reglata si
poate fi de orice natura: presiune, debit, temperatura, turatie, tensiune, curent.

Valoarea la care trebuie adusa marimea reglata se numeste marime de referinta sau
marime prescrisa. In cadrul unei instalatii tehnologice procesele nu se desfasoara niciodata
in stare de echilibru fiind supuse in permanenta diferitelor perturbatii. Originea
perturbatie care dezechilibraza un proces poate fi exterioara sau interioara procesului.

Intr-un process marimea reglata este masurata si comparata prin diferanta cu marimea
de referinta rezultand marimea abatere. Daca ea este diferita de 0 se face o corectie in
cadrul procesului reglat cu scopul anularii acesteia deci pentru a obtine egalitatea dintre
marimea reglata si marimea prescrisa. In cazul in care acesta corectie este facuta de catre
un operator reglarea se numeste manuala, iar daca operatiile de reglare sunt effectuate
doar de dispositive special concepute in acest scop reglarea se numeste automata.

In urma corectiilor aplicate marimea abatere se anuleaza iar marimea de iesire atinge
valoarea dorita. Daca pe parcursul efectuarii corectilor marimea de iesire din process nu
influenteaza dispozitivul de reglare sistemul se spune ca este in circuit deschis sau fara
bucla de reactie. In cazul in care exista o influenta a reglarii cu scopul de a certifica reglarea
sistemul este in circuit inchis sau cu bucla de reactie.

2. Reglarea mnuala

In cadrul unui sistem cu reglare manuala operatorul operatorul conclucreaza in mod

direct cu instalatia tehnologica si cu procesul care se desfasoara in instalatie informandu-
se asupra acestuia si actionand in concordant cu desfasurarea lui. Schema este prezentata
in figura 1.

P Xm (A) Xe
IT (Pr)
OP

Xe (I)
 Pe baza unui program restabilit operatorul actioneaza asupra IT si deci asupra
procesului. OP se informeaza in permanenta in mod direct asupra marimii de iesire Xe din
process urmarind daca acesta nu este marimea dorita. In concordant cu acasta informatie
OP actioneaza prin intermediul marimii de de executie Xm asupra instalatiei tehnologice
pentru a corecta diferitele erori aparute.

Ex. Reglarea manuala intr-un schimbator de caldura

Fluid incalzit

Fluid 2
incalzitor
1
4

T
3

Prin rezervorul 1 circula fluidul A care trebuie incalzit. Prin camara 2 circula fluidul
incalzitor B. Robinetul 4 modifica debitul fluidului incalzitor, iar robinetul 3 debitul q al
fluidului incalzit functir de temperature acestuia, temperature data de termometru T.
Procesul consta in mentinerea in permanenta a fluidului la temparatura T0, indifferent de
debitul q a acestuia. In cazul unei reglari manual operatiile effectuate de catre OP sunt:

- Determinarea abaterii ∆T= T-T0, T- temperature reala; T0 – temperature de referinta

- Regleaza robinetul 4 pentru modificarea debitului fluidului B cu scopul de a obtine

∆T=0 respectiv T=T0

- Daca prin aceste manevre s-a obtinut T=T0 procesul se mentine in timp pentru o
anumita valoare a debitului q, deci s-a obtinut un regim stationar.
 Acest reglaj manual are cateva dezavantaje:

- Daca debitul q a fluidului A se modifica in timp este necesar un nou reglaj

- Orice reglare manuala presupune aparitia unor erori atat de determinare a valorii
temperaturii T cat si de stabilire a cuantumului de reglaj a debitului fluidului B.

3. Reglarea automata

In multe situatii operatorul nu poate determina cu exactitate daca marimea de iesire

Xe se mentine la valoarea prescrisa fie datorita naturii semnalului imposibil de perceput
de catre operator, fie datorita vitezei de variatie a acestui semnal. In acasta situatie intre
OP si instalatia tehnologica se afla un dispozitiv de automatizate DA.

P Xi Xm Xe
OP DA IT (Pr)

Xe (I)

In cazul reglarii automate marimea de iesire din process este preluata de catre un
element de reactie ER. In aceasta situatie marimea de iesire Xe e transformata in marime
de reactive Xr si va fi comparata cu marimea de intrare Xi ca marime de referinta si se va
actiona asupra procesului prin intermediul unui dispozitiv de reglare DR. ER impreuna cu
DR formeaza dispozitivul de automatizate

Marimea de intrare Xi furnizata de catre OP in conformitate cu un program prestabilit

area rolul de initializare si declansare a procesului. Marimea de intrare Xi actioneaza
asupra dispozitivului de reglare care prin intermediul marimii de executie Xn actioneaza
asupra procesului din IT furnizand la iesire marimea de iesire Xe.

Aceasta linie de transformare a semnalului formeaza ”calea directa” si este

caracteristica sistemului in bucla deschisa. Informatia asupra marimii de iesire Xe daca
aceasta se inscrie in limitele impuse este preluata si transformata de catre elemental de
reactive ER si apoi adusa la intrare sub forma unei marimi de reactive Xr formand ”calea
inversa” sau bucla de reactive inchisa Xr este comparata cu marimea Xi intr-un EC care
furnizeaza marimea abatere Xa=Xi-Xr

Un sistem complex este urmatorul:

 Xp3 Xp2
Xp1

P Xi Xa X Xe
EC RA EE Xm IT
OP

Xr
Xe (I)
ER
 Dispozitivul de reglare din cadrul sistemului este format dintr-un regulator RA care prin
marimea de comanda Xc actuonaza asupra Unui element de executie EE furnizand
marimea de executie Xm utilizata in reglarea procesului.

In cadrul sistemului apar diferite perturbatii care pot fi inaintea procesului, in lantul de
reglare perturbatii de tip Xp1, dupa process, in lantul de prelucrare a informatiei (Xp2), in
cadrul procesului respective a IT de tipul XP3.

Un astfel de ansamblu formeaza un system cu reglare automate Toate aceste

perturbatii se pot aduna sau scadea din lantul de transmitere a informatiilor in system.

Perturbatiile de tipul Xp1 sunt sub forma de trepta, usor de depistat la punerea in
functiune a instalatiei sau in perioada de rodaj. Dupa depistarea acestora se fac reglajele
necesare eventual compensar ca sa nu actioneze asupra procesului.

Pertubatiile de tipul Xp2 sunt sub forma de rampa sesizabile dupa un anumit timp dar
posibil de contracarat. Daca nu sunt sesizate in timp util pot duce la dereglarea complete
a sistemului si dereglarea procesului tehnologic.

Perturbatiilee de tipul Xp3 sunt cele mai dificil de observat deoarece apar in cadrul
instalatiei tehonogice perturband procesul. Aceste perturbatii sunt de tip oscilatie. In cazul
in care aceste pertubatii sunt amortizate dupa aparitie isi reduc amplitudinea dupa o lege
exponential cu exponent negative, iar in scurt timp se atinge starea de normalitate. Daca
oscilatiile sunt intretinute adica cu amplitudune constanta trebuiesc determinate
annihilate deoarece pot periclita procesul tehnologic. Daca aceste oscilatii sunt alimentate
isi vor mari amplitudinea dupa o lege exponential cu exponent pozitiv si pot conduce la
distrugerea procesului tehnologic sau a instalatiei. In aceasta situtie determinarea acestor
oscilatii este dificila si greu de limitat