Interfeţe de date

Universitatea Transilvania din

Brasov
 Definiţie şi caracteristici
• Interfeţele de date asigură adaptarea:
– protocoalelor de comunicaţie,
– a formatelor de date şi
– a ratelor de transmisie,
în vederea asigurării schimbului universal de date.
• În literatura de specialitate, interfaţa este definită ca reprezentând “un
sistem de condiţii, reguli şi convenţii, ce descrie schimbul de informaţii între
două obiecte aflate în comunicare” 26. În acest context, prin “obiect” se
înţelege fiinţa umană, software, module, hardware sau procese de
fabricaţie.
• Interfeţele trebuie să asigure:
– compatibilitatea electrică şi fizică a datelor
– păstrarea intactă a conţinutului informaţiei.

Universitatea Transilvania din

Brasov
 Definiţie şi caracteristici
• Conversia de date se poate efectua direct în cadrul
interfeţei, utilizând pre- şi post-procesoare.
• Modulele software şi hardware existente într-o
întreprindere, prevăzute cu asemenea elemente auxiliare,
se pot utiliza pentru diverse aplicaţii.
• Tipuri de interfeţe în cadrul sistemelor flexibile de
fabricaţie: ASI, CAN, PROFIBUS, INTERBUS, FIP, LON,
RS-485 şi RS-232.
• În scopul unei funcţionări corespunzătoare, se impun
câteva cerinţe pe care trebuie să le respecte orice
interfaţă standardizată:
Universitatea Transilvania din
Brasov
Cerinţe impuse interfeţelor standardizate
• să aibă posibilitatea de a manipula toate datele necesare fabricaţiei;
• nu trebuie să existe pierderi de informaţie în timpul transferului de date între sistemele
eterogene; cu alte cuvinte, este necesară păstrarea intactă a conţinutului informaţiei în
timpul conversiei;
• sistemul trebuie să fie eficient, în sensul de a fi capabil să îndeplinească în timp real
toate condiţiile şi cerinţele sistemului de fabricaţie;
• sistemul trebuie să fie deschis, flexibil, pentru a permite orice tip de modificare,
extindere sau restrângere;
• sistemul trebuie să fie adaptabil pentru alte standarde;
• sistemul trebuie să fie independent de calculatorul sau structura de comunicare
utilizată;
• cantitatea de date manipulate trebuie să fie minimă;
• este necesară o decuplare logică dintre structurile de date şi formatul memoriei fizice,
în scopul separării structurii informaţiei specifice de unităţile de date transmise;
• sistemul trebuie să aibă posibilitatea de a achiziţiona date din producţie;
• interfaţa trebuie să fie compatibilă în aval, respectiv în amonte, în cadrul structurii
ierarhice de conducere;
• este necesară aplicarea procedurilor de testare, în vederea verificării eficienţei şi
acurateţei transmisiei de date.
Universitatea Transilvania din
Brasov
 Interfaţa de tip ASI
(Actuator Sensor Interface)
• Interfaţa ASI constituie cea mai simplă soluţie în ceea ce priveşte reţelele de
comunicaţie utilizate în sistemele de fabricaţie flexibile, relative la senzori şi
actuatori (elemente de acţionare).
• Ea reprezintă un standard internaţional adoptat de o serie de ţări, cum ar fi
Belgia, Germania, Franţa, Italia, Marea Britanie, Japonia, Olanda, Elveţia şi
S.U.A.
• Acest tip de interfaţă este utilizat la nivelele inferioare de automatizare,
constituind o alternativă digitală la sistemul de cablare convenţional (prin fire
– cabluri). Prin urmare, ASI este o interfaţă serială digitală, alcătuită dintr-un
cablu cu două fire, care permite comunicaţia dispozitivelor (sensori şi
actuatori) cu inteligenţă proprie. Tehnologia de realizare (în conformitate cu
standardul IEC 62026-2) asigură compatibilitatea cu orice protocol de reţea,
inclusiv CAN, PROFIBUS, INTERBUS, FIP, LON, RS-485 şi RS-232.
• Interfaţa ASI poate funcţiona în mod independent sau în combinaţie cu un
controller.
Universitatea Transilvania din
Brasov
 Interfaţa de tip ASI
(Actuator Sensor Interface)
MASTER
Nivelul de comandă şi control:
automate programabile, PC-uri…

Nivelul de câmp:
Interfaţă Protocoale de comunicaţie tip:
ASI CAN, Interbus, Profibus etc.

Nivelul interfeţei ASI: Interfaţă

ASI

SLAVE SLAVE SLAVE SLAVE

senzori şi elemente de acţionare (actuatori)

Fig. 5.21 Interfaţă de tip ASI

Universitatea Transilvania din

Brasov
 Interfaţa de tip ASI
(Actuator Sensor Interface)
• Principiul de funcţionare al interfeţei face parte din categoria
master-slave, o unitate “master” putând avea până la 31 de unităţi
“slave”, pe o linie.
• La rândul ei, fiecare unitate “slave” poate avea până la patru intrări şi
patru ieşiri.
• Ciclul de lucru al interfeţei este mai mic de 5 ms.
• Fiecare mesaj trimis este verificat de către destinatar (receptor), în
ceea ce priveşte potenţialele greşeli. Această activitate este posibilă
prin verificarea parităţii bitului de control şi a altor valori
independente.
• Interfaţa ASI poate fi utilizată chiar şi în medii afectate de unde
electromagnetice, cum ar fi instalaţiile de sudură sau convertoarele
de frecvenţă.
Universitatea Transilvania din
Brasov
 Interfaţa de tip ASI
controller
(Actuator Sensor Interface)

master
cereri din partea unităţii “master”

către către … către către

slave 1 slave 2 slave 31 slave 1

slave slave slave slave

1 2 … 31 1

răspunsuri ale unităţilor “slave”

Fig. 5.23 Principiul de funcţionare a interfeţei ASI [43]

Universitatea Transilvania din
Brasov
 Interfaţa de tip ASI
(Actuator Sensor Interface)
Caracteristici ale interfeţei:
– cele două fire din alcătuirea cablului ASI asigură transmisia de date, respectiv
alimentarea cu energie electrică, permiţând conexiunea directă a tuturor sistemele
de tip “slave” (senzori, actuatori, module electrice etc.) într-o largă varietate de
structuri ale reţelei de comunicaţie (tip stea, linie, magistrală, arbore).
– De asemenea, interfaţa ASI permite extinderea reţelei prin simpla adăugare a unei
noi componente “slave”.
Avantaje ale interfeţei:
– reducerea timpului de instalare;
– reducerea timpului de testare;
– reducerea timpului pentru generarea diagramelor cu cablaje;
– reducerea cheltuielilor pentru etichetarea cablurilor şi elementelor de fixare;
– evitarea automată a disfuncţionalităţilor determinate de defecte ale cablurilor;
– posibilitatea de extindere a reţelei, nelimitată (în spaţiu şi timp);
– posibilitatea instalării interfeţei de către personal necalificat în domeniu;
Universitatea Transilvania din
Brasov
Contectare prin cabluri
M1 M2 M3

C1
C2

C3

C4

Universitatea Transilvania din

Brasov
Contectare prin tehnologia ASI

Master

Universitatea Transilvania din

Brasov
 Protocolul de comunicaţie
PROFIBUS
• Fieldbus: varianta digitală a interfeţei analoge de 4 – 20 mA
– este foarte răspândită în comanda şi controlul proceselor industriale.
– Interfaţa analogă prezintă principalul dezavantaj de a putea transmite
numai valori analoge într-o singură direcţie.
– Prin introducerea senzorilor şi elementelor de acţionare inteligente în
domeniul comenzii şi controlului proceselor, a apărut necesitatea
sistemelor de comunicaţie digitale bidirecţionale, care să asigure
comandă şi control (master).
– Respectivele sisteme de comunicaţie trebuie să satisfacă cerinţele
privind creşterea preciziei şi siguranţei datelor transmise, reducerea
costurilor ocazionate de cabluri, calibrarea de la distanţă, precum şi
asigurarea funcţiilor de diagnosticare şi întreţinere.

Universitatea Transilvania din

Brasov
 Protocolul de comunicaţie
PROFIBUS
• PROFIBUS reprezintă un fieldbus standardizat deschis,
elaborat sub normele standardului european EN 50 170.
• În cadrul proceselor de fabricaţie, a proceselor industriale şi în
aplicaţiile de automatizare, fieldbus-urile seriale pot activa ca şi
sisteme de comunicaţie, asigurând schimbul de informaţii între
sistemele de automatizare şi echipamentele distribuite.
• În ceea ce priveşte magistrala PROFIBUS, aceasta poate fi
utilizată atât la transmisia de date la viteze ridicate cât şi la
îndeplinirea unor sarcini de comunicaţie complexe. Standardul
permite comunicarea între echipamente de automatizare
aparţinând diverşilor producători, fără modificări speciale ale
interfeţelor.
Universitatea Transilvania din
Brasov
 Protocolul de comunicaţie
PROFIBUS
• PROFIBUS constituie un protocol de comunicaţie cu o arhitectură
structurată pe mai multe nivele, proiectată în special pentru reţelele de
comandă şi control a proceselor industriale.
• Operaţiile specifice acestor activităţi sunt incluse în specificaţiile de protocol,
caracteristicile lor fiind îmbunătăţite prin utilizarea unor algoritmi puternici de
identificare a erorilor (CRC – Cyclic Redundancy Checking).
• PROFIBUS utilizează, ca mijloc de transmisie a datelor, cablul torsadat,
reţeaua fiind controlată prin intermediul a unuia sau mai multe automate
programabile.
• Avantaje:
– protocol deschis, independent de producătorul de echipamente;
– sistem plug & play;
– viteze de transmisie a datelor de până la 12 Mbaud;
– soluţie eficientă, din punct de vedere a costurilor, pentru automatizările
industriale. Universitatea Transilvania din
Brasov
 Produse şi servicii PROFIBUS
Denumire Tip Caracteristici
produs

Convertor P/N: IPC-PCB-PTO-01-x Placa are la bază arhitectura tip 8051 şi permite
de protocol interfaţarea echipamentelor care au la bază interfeţe
RS-232 şi RS-485, cu reţeaua PROFIBUS.
Placa de conversie de protocol se conectează direct cu
interfaţa de linie PROFIBUS, în vederea
implementării perifericului PROFIBUS-DP, în stare
de funcţionare.
Interfaţă de P/N: IFC-PCB-PTO-001-xy Permite implementarea simplă a reţelelor PROFIBUS-
linie DP, prin conectarea ei cu protocoale de tip SPM2,
PROFIBUS LSPM2, SPC3, SPC4, ASPC2. Interfaţa de linie tip
1.4’’1.78’’ se compune dintr-un contactor,
alimentator de curent continuu, izolatori optici şi
protecţie de siguranţă.
Controller P/N: CRL-PCB-PTO-001-xy Se adaptează unei mari varietăţi de procese de control
I/O pentru aplicaţiile industriale. Se conformează
PROFIBUS protocolului PROFUBUS-DP şi asigură legături
stabile cu o serie de dispozitive programabile tip
“master”.
Placă I/O P/N: SIO-48-xxxxx-W2R- Placa de intrare/ieşire (I/O) cu 24 de canale conţine 24
24VDC intrări şi 24 ieşiri, cuplate optic. De asemenea, este
echipată cu un alimentator de curent de 24V.
Universitatea Transilvania din
Brasov
 Magistrala de date CAN
(Controller Area Network)
• CAN reprezintă una dintre cele mai importante şi utilizate magistrale seriale de date
pentru aplicaţiile în timp real.
• Dezvoltată iniţial pentru industria autovehiculelor (de unde, uneori, mai este denumită
Car Area Networking), ea a fost extinsă către o largă varietate de aplicaţii, cum ar fi
controlul industrial al proceselor ce reclamă viteze de comunicaţie deosebit de mari.
• Conform informaţiilor publicate de profesorul K. Etschberger [44], de la IXXAT
Automation GmbH, protocolul CAN a fost dezvoltat iniţial de către compania BOSCH
şi standardizat conform ISO 11898.
• În 1989, compania INTEL a realizat primul controller de protocol (82526),
ajungându-se astăzi la fabricaţia a mai mult de 25 de tipuri, independente sau
integrate microcontrollere-lor, furnizate de către 10 companii producătoare.
• În prezent, interfaţa CAN poate fi deja privită ca o interfaţă serială standardizată
pentru microcontrollere, utilizată în orice tip de aplicaţie industrială, de la sisteme
mobile (automobile, camioane, autobuze, maşini agricole, aeronave, vase) şi până la
diverse tipuri de maşini de lucru (pentru fabricaţie, ambalare etc.), aparatură medicală
sau sisteme de control a roboţilor.

Universitatea Transilvania din

Brasov
 Magistrala de date CAN
(Controller Area Network)
Avantaje:
• costuri scăzute privind proiectarea şi
implementarea;
• funcţionarea în medii agresive;
• uşor de configurat şi modificat;
• detectarea automată a erorilor de transmisie a
datelor;
• permite diagnoza centralizată a defectelor atât în
timpul proiectării cât şi în timpul funcţionării.
Universitatea Transilvania din
Brasov
CAN - sistem de distribuire a mesajelor
• Transmisia de date se face către orice nod din sistem; fiecare nod
recepţionează fiecare mesaj transmis şi decide, cu ajutorul filtrelor
de acceptare a mesajelor (în formă hard sau soft), dacă mesajul
este sau nu de interes.
• Prin existenţa identificatorului de mesaje se asigură accesul rapid şi
eficient la magistrală a mesajelor cu prioritate ridicată, chiar şi în
cazul în care aceasta este deosebit de aglomerată.
• Utilizând un identificator de mesaje pe 11 bit, pot fi distinse până la
2048 de mesaje diferite, în timp ce identificatorul pe 29 bit oferă
posibilitatea diferenţierii a până la 512 milioane de mesaje.
• Prin intermediul reţelelor dezvoltate pe baza protocoalelor de
comunicaţie tip CAN pot fi conectate până la 127 de noduri pe reţea.
• Reţeaua CAN prin intermediul căreia se realizează comunicaţia
dintre noduri se numeşte reţea principală (Fig. 5.24). Un nod conţine
module electronice poziţionate unul deasupra celuilalt.
Universitatea Transilvania din
Brasov
 Exemplu de reţea de comunicaţie

NOD 1 NOD 2 NOD 127

modul I/O 8 modul I/O 8 modul I/O 8

Sub- … Sub- … Sub- …

reţea reţea … reţea
1 2 127
modul I/O 1 modul I/O 1 modul I/O 1

modul procesor modul procesor modul procesor

Reţea principală

Exemplu de reţea de comunicaţie CAN

Universitatea Transilvania din

Brasov
 CAN - sistem de distribuire a mesajelor
În general, există trei tipuri de module standard:
– modulul procesor;
– modulul universal I/O (intrare/ieşire);
– modulul pentru alimentare cu curent.
• Un nod conţine, întotdeauna, un modul procesor şi orice
combinaţie dintre celelalte două categorii de module,
numărul maxim de module pe nod fiind 9.
• Modulul procesor comunică cu celelalte module prin
intermediul unei a doua reţele CAN, numită sub-reţea.
• Un nod, împreună cu caracteristicile sale de tip master/slave
specifice, poate adresa mai multe aplicaţii. Dacă aplicaţia
necesită putere de calcul sporită, se poate crea o topologie
distribuită prin adăugarea de noi noduri la reţeaua principală.
Universitatea Transilvania din
Brasov
CAN - sistem multimaster, cu transmisie a
mesajelor orientată pe eveniment
• Atribut multimaster: transmisia mesajelor CAN
poate fi iniţiată de către orice nod al sistemului
• În momentul în care magistrala devine prea
încărcată (iar transmisia prea greoaie), orice nod
din sistem poate schimba informaţii cu orice alt
nod.
• Acest aspect este deosebit de important
deoarece stă la baza transmisiilor orientate pe
eveniment.

Universitatea Transilvania din

Brasov
 Coordonare nedistructivă a magistralei

• Conform principiilor CAN, toate nodurile din sistem au

permisiunea de a iniţia transmisii, ceea ce poate conduce
la simultaneităţi în transmisia de date.
• Pentru a preveni distrugerea mesajului unui nod de către
altul, există un sistem propriu magistralelor CAN prin care
magistrala este urmărită în timpul transmisiei câmpului de
identificare şi a bitului RTR.
• Astfel, numai mesajul cu prioritate (mesajul cu valoarea de
identificare cea mai mică) poate continua transmisia, toate
celelalte fiind suspendate.

Universitatea Transilvania din

Brasov
Formatul unui mesaj CAN standard
RTR – bit (Remote Transmission Request)
recesiv

dominant

1 11 1 6 0…64 15 1 11 7 3
număr
Segment
de biţi Identificator Câmp de date Câmp de
obiect CRC
închidere a
formatului Spaţiu între
Câmp de
Câmp de Câmp CRC
control formate
coordonare
Câmp de recunoaştere
Bit de start al forma-
tului mesajului
Formatul de date al mesajului

Universitatea Transilvania din

Brasov
 Formatul unui mesaj CAN standard
• Începutul mesajului este semnalizat printr-un bit de start dominant
• urmat de un mesaj de identificare pe 11 bit şi,
• în continuare, un bit de coordonare care face distincţia dintre un format de
date şi o cerere de format de date.
• Cu ajutorul unei cereri de format de date emiţătorul mesajului poate solicita un
anumit mesaj de la un anumit nod din sistem.
• În cadrul câmpului de control se indică tipul formatului de date (standard sau
extins) şi lungimea câmpului de date care urmează câmpului de control.
• Câmpul de date al unui mesaj CAN poate avea mărimi cuprinse între 0 şi 8
byte.
• În cadrul câmpului de recunoaştere, emiţătorul aşteaptă recunoaşterea primirii
mesajului de către cel puţin un nod din sistem. Această informaţie este
utilizată, în primul rând, pentru detectarea transmisiei cu succes a mesajului.
• Secvenţa de date transmisă este urmată de un segment CRC pe 15 bit, care
permite nodului receptor să verifice corectitudinea datelor recepţionate.
• Câmpul de închidere a formatului indică transmisia completă şi fără erori a
mesajului CAN.
Universitatea Transilvania din
Brasov
 Formatul unui mesaj CAN standard
• Observaţii:
– mărimea maximă a mesajului CAN este de 8 bytes.
Dacă blocul de date ce trebuie transmis are mărime
mai mare, trebuie să se aplice un protocol de
fragmentare de la un nivel superior.
– Pe de altă parte, lungimea relativ mică a mesajelor
asigură timpi de întârziere reduşi în transmisia
mesajelor cu prioritate.
– Această caracteristică reprezintă un avantaj pentru
transmisia de date în medii agresive (de exemplu,
medii puternic afectate de unde electromagnetice),
deoarece cu cât mesajul este mai scurt, cu atât
probabilitatea afectării transmisiei sale este mai mică.
Universitatea Transilvania din
Brasov