4.

REŢELE DE COMUNICAŢIE ŞI
STANDARDE DE PROTOCOL

Universitatea Transilvania din

Brasov
 REŢELE DE COMUNICAŢIE ŞI
STANDARDE DE PROTOCOL
• Fluxuri manipulate în cadrul SFF:
– materiale;
– energie;
– informaţie.
• În cadrul procesului de producţie, fluxul de informaţii
este ierarhizat pe trei nivele:
– Nivelul 1:
• Nivelul de câmp (field)
• Nivelul de conducere a proceselor parţiale (celule flexibile, linii
flexibile)
– Nivelul 2:
• Nivelul de conducere a procesului
– Nivelul 3:
• Nivelul de conducere a producţiei
• Nivelul de conducere a companiei
Universitatea Transilvania din
Brasov
Nivele ale fluxului de informaţii
Concepte de conducere
Nivel 3 • TOP - DOWN
conducere
companie • BOTTOM - UP

conducere
producţie
conducere
Nivel 2 *
proces ** AP
conducere procese senzori CNC
**
parţiale elemente de execuţie
Nivel 1 RC
(motoare, actuatori, relee)
nivelul de câmp (field) *
elemente de reglare

Universitatea Transilvania din

Brasov
Comunicaţia dintre nivelele ierarhizate ale fluxului de informaţii:

REŢELE DE TIP LAN (Local Area Network)

• au o distanţă între staţii de la 10m la 1km

• pot lucra la nivelul clădirilor sau grupurilor
de clădiri
• se caracterizează prin:
– mediu de transmisie;
– structura de comunicaţie (topologia reţelei);
– metode de acces.

Universitatea Transilvania din

Brasov
 Reţele de comunicaţie
• Interconectarea modulelor în cadrul SFF 
costuri importante;
• Opţiunea pentru o anumită variantă a
sistemului de comunicaţie depinde de
specificul SFF - cerinţe:
– Asigurarea transferului datelor în timp util
(pentru sincronizarea operaţiilor);
– Asigurarea transferului datelor fără erori.
• Optimizarea performanţelor SFF d.p.v. al
comunicaţiei şi eficienţei  Reţele de
comunicaţie standardizate
Universitatea Transilvania din
Brasov
 Reţele de comunicaţie
• 1980, General Motors, Standardele de
comunicaţie – comunicaţii de date în
mediul specific companiilor;
• MAP (Manufacturing Automation Protocol)
1980-1984
• Adoptă conceptul comunicaţiei deschise –
permite realizarea de conexiuni standard
de date între module specifice atât
fabricaţiei cât şi tehnologiei
Universitatea Transilvania din
Brasov
 Reţele de comunicaţie
• Funcţiunile implementate de către un sistem
de comunicaţie deschis - stabilite de către
Organizaţia Internaţională de Standarde
(ISO International Strandards Organization),
care a elaborat modelul de referinţă pentru
Comunicaţia sistemelor deschise
(OSI Open System Interconnection)

MODELUL ISO/OSI

Universitatea Transilvania din

Brasov
 Structuri de comunicaţie
• Tipul conexiunilor şi configuraţia logică a
tuturor elementelor care formează
reţeaua de comunicaţie
• Tipuri de structuri:
– stea
– inel
– magistrala
– arbore.

Universitatea Transilvania din

Brasov
 Structura tip stea
• Cea mai veche şi cea mai simplă
• Orientată la nivel central UP

• Componente: o unitate centrală UP UP

(UC), la care sunt conectate
unităţile participante (UP) UC

• Fiecare UP poate fi accesată

direct de către UC UP UP

• UP comunică între ele prin UC

• Extinderea reţelei este limitată de
posibilităţile de lucru ale UC
(putere şi viteză)
Universitatea Transilvania din
Brasov
 Structura tip stea
• Alte dezavantaje:
– Cheltuieli ridicate datorită consumului de cabluri;
– Încărcarea foarte mare a UC;
– Dependenţa funcţionării reţelei de funcţionarea
UC.
• Avantaje:
– Comunicaţie rapidă
– Eventuala disfuncţionalitate a unei UP nu
afectează funcţionarea reţelei în ansamblu
Universitatea Transilvania din
Brasov
 Structura tip inel
• fiecare UP este conectată cu UP UP
două UP vecine, fixe, prin
intermediul unui mediu de UP UP
date;
UP UP
• datele străbat inelul o singură
dată, de la o UP la alta;
MODELUL TOKEN RING,
• fiecare UP verifică dacă IBM, 1988
mesajul conţine informaţii
care îi sunt adresate şi, în caz
afirmativ, le înmagazinează;

Universitatea Transilvania din

Brasov
 Structura tip inel
• Avantaje:
– Cheltuieli mai reduse cu conexiunile prin cabluri;
– Interfeţe de comunicaţie - simple;
• Dezavantaje:
– Pentru transferuri de date care necesită rate de transfer
ridicate există pericolul de aglomerare a reţelei;
– O disfuncţionalitate la una din UP sau unul din cabluri
produce disfuncţionalitatea întregii reţele;
– Structura nu poate fi extinsă prin introducerea unei noi
UP, deoarece nu există posibilitatea ramificaţiei inelului.

Universitatea Transilvania din

Brasov
 Structura tip magistrală (bus)
• fiecare UP este conectată, prin UP UP UP
intermediul unui mediu de comunicaţie
deschis, la aşa numita magistrală;
• fiecare UP poate comunica cu toate UP
din sistem, fiind în principal egal UP UP UP
îndreptăţită să utilizeze magistrala;
• cerinţele legate de cablaj sunt similare
cu cele ale structurii tip inel;
• structura nu este supusă blocării datorită
disfuncţionalităţii componentelor;
• flexibilitate ridicată – grad înalt de
utilizare

Universitatea Transilvania din

Brasov
 Structura tip arbore
UC
• asemănătoare structurii tip
stea; UP UP

• permite extinderea reţelei în

ramificaţii;
UP UP UP
• necesită costuri ridicate de
instalare (cabluri axiale sau cu
fibre optice).

Universitatea Transilvania din

Brasov